3,904 matches
-
Ignatie Briancianinov, cel ce a tradus Filocalia în limba rusă, spune că, atât un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
atât de puternice, încât și cele mai antreprenoriale dintre celelalte, cum ar fi Berkeley sau Chicago, nu au altă șansă decât să devină "cel mult pepiniere de talente pentru cei bogați". În sfârșit, Jonathan R. Cole mai vorbește despre creșterea prăpastiei dintre cercetare și predare, pe măsură ce cercetarea devine din ce în ce mai complexă. Autorul subliniază că una o hrănește pe cealaltă. Dacă se întrerupe comunicarea dintre aceste două laturi ale oricărei activități academice, atunci întreaga bază a cercetării din universitățile americane va fi afectată
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
suficient loc unei tratări diferențiate, Îndeosebi față de elevii mai slab pregătiți care urmăresc cu multă greutate, adeseori, o lecție ex cathedra. Individualizarea sau personalizarea predării se realizează anevoios. Între catedră și restul clasei se menține o prea mare distanță, o „prăpastie” chiar, ceea ce Împiedică sau stânjenește apropierea firească ce ar trebui să existe Între profesor și elevi, de unde și presupunerea că, lucrând În acest mod, cadrul didactic nu reușește să exercite decât o slabă Înrâurire educativă asupra elevilor săi. Iată, prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vedea În această privință subcapitolul 3.) d) Ce Înseamnă o lectură activă?tc "d) Ce Înseamnă o lectură activă?" Există, adeseori, o anumită dezamăgire legată de felul cum este practicată lectura și de efectele ei. Concret, se constată o adevărată prăpastie care apare la unii elevi Între „a ști să citești” și „a ști să explorezi ceea ce citești”. Adică, oincapacitate din partea acestora de a trage maximum de foloase de pe urma lecturării textului scris, slabe deprinderi de a folosi tehnici raționale și eficiente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de Învățare, ca și Îmbunătățirea calitativă a cărților, a manualelor și a cursurilor tipărite puse În circulație, Încă nu rezolvă toate problemele care țin de creșterea eficienței textului tipărit În sistemul pregătirii școlare. Așa cum remarcă B. Schwartz, „...există o adevărată prăpastie Între a ști să citești și a ști să Înveți, a ști să exploatezi lecturile, adică să te slujești cum trebuie de acest mijloc specific care este textul tipărit” (1976, p. 157). De aceea, a vorbi despre modernizarea muncii cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
formelor politice care se defășoară dialectic? Problema se pune cu atât mai acut, cu cât, distanța dintre forma politică ce pare a fi o imagine a eternității și celelate forme, toate imagini ale unei temporalități decadente, este dublată de o prăpastie axiologică: „Numesc deci o astfel de cetate și un astfel de sistem de guvenare bune și drepte și la fel pe omul ce le seamănă. Numesc însă rele și greșite pe celelate - de vreme ce aceasta, prima, este dreaptă - ele vădindu-se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dinadinsul să o facă, se expune constant riscului de a agoniza în mijlocul unor „băi de sânge”. Echilibrul precar dintre bine și dreptate se prefigurează cu regularitate în orizontul privirii. Și arta este gata oricând să împingă sclavii clipei spre acele prăpăstii de beznă care de la Platon încoace îngroapă neobosit destine. Apare acum evident faptul că unul dintre gânditorii care au înțeles corect raportul dintre ideologic și social-politic a fost, în lumea antică, Platon. El intuia faptul că doar practicarea filosofiei poate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
după câteva luni de cercetări aprofundate alături de Feynman, el a ajuns să stăpânească abordarea diagramelor vizuale și a reușit să o facă cunoscută prin intermediul unei curbe algebrice (Dyson, 1979; Schweber, 1994). Atunci când între creator și restul lumii se creează o prăpastie prea mare, se poate apela la două strategii: modificarea lucrării penrtu a deveni inteligibilă sau instruirea publicului potențial în scopul acceptării ei. Ambele strategii evidențiază lumii drumul dinspre prezent către viitor. Istorie, teorii și metode Pentru a localiza abordarea nostră
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
p. 38). În zilele noastre, elitele, pătrunse de o sensibilitate hedonistă „liberal-anarhistă”, se văd chemate să „lărgească sfera alegerii personale prin aspecte pe care cea mai mare parte a oamenilor simt nevoia să le acorde orientări morale solide”. De aceea, prăpastia dintre noile elite ale puterii, ale bogăției și ale notorietății și masa oamenilor obișnuiți, mult mai atașați de reperele morale tradiționale, care se îndoiesc de influența în creștere a experților, se tot adâncește (ibidem, p. 58). Pentru Lasch, aceasta implică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
succesive pot convinge elitele aflate în minoritate că, pentru a evita excluderea permanentă de la putere, ele trebuie să-și modereze pozițiile politice și ideologice și să-și asigure o largă bază electorală. O astfel de moderație umple puțin câte puțin prăpastia ideologică dintre elitele dezbinate, iar toate facțiunile importante ajung progresiv la un consens în ceea ce privește regulile jocului și valoarea instituțiilor existente, continuându-și competiția pe baza unui „spirit partizan moderat”. Găsim exemple ale unui astfel de proces în Danemarca și în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este perfid: nu-ți spune că „obosește” și el, de la o vreme, lăsîndu-te să crezi că vei beneficia de el la infinit. Astfel, prins În mrejele lui te va trăda cînd te aștepți mai puțin și te va arunca În prăpastia celor mai crunte dezamăgiri. * „Oamenuii nu sînt Înșelați Întotdeauna pentru că sînt proști, ci adesea, numai pentru că sînt buni.” (B. Gracian) Într-adevăr, omul bun este vulnerabil, deoarece bunul său simț Îl face să se Încreadă În oameni. Însă e dureros
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în domeniul intelectual. Filosofia se supune legilor apariției speciilor: formele cele mai puțin adaptate pier, cele mai apte să supraviețuiască rezistă și prind rădăcini. Selecția se operează prin convertiri imperiale și prin lovituri de stat. Forțele care triumfă aruncă în prăpastie tot ceea ce nu e de niciun folos pentru dezvoltarea și dominația lor. Zona geografică a acestei fierberi fără precedent de multă vreme în Istorie poate fi desenată cu ușurință. Vitalitatea se deplasează de la apus înspre răsărit, ea părăsește porturile romane
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
demni de acest nume... Avertizați asupra acestor precauții de rigoare, am avea de câștigat dacă i-am privi pe Gorgias, Protagoras și alți sofiști cu alți ochi; la fel și pe Alcibiade și, bineînțeles, pe Socrate, confiscat complet de Platon. Prăpastia dintre figura istorică reală și ceea ce, după Deleuze, voi numi personajul conceptual este de o adâncime insondabilă. Absența detaliilor asupra unuia sau a altuia ar putea face să se creadă că filosoful Academiei profesează cuvinte evanghelice: să luăm mai degrabă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
diferențiere între state, în cadrul statelor, între regiuni, iar în cadrul regiunilor, între oraș și zona rurală etc. Teoria sistemului mondial (ca și cea a dependenței din care derivă și pe care o dezvoltă) vede dezvoltarea socială dintr-un unghi pesimist, deoarece prăpastia dintre centru, pe de o parte, și semiperiferie și periferie, pe de altă parte, se adâncește continuu și nu pot fi create mecanisme de creștere pentru țările periferice sau semiperiferice. 4. Teoria globalizării Teoria globalizării este derivată din teoria sistemului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instrument predilect al politicii externe într-o soluție irațională („disfuncțională”). Dar Angell este departe de a se opri la denunțarea iraționalității războiului din perspectivă utilitariană și, cu atât mai mult, departe de a anunța imposibilitatea sa, avertizează asupra pericolului lărgirii prăpastiei ce separă realitatea disfuncționalității războiului ca instrument al politicii externe și persistența actanților politici în a continua practicarea relațiilor internaționale prin intermediul războiului (Osiander, 1998, pp. 416-418). b) Rolul naturii umane în propunerile internaționalismului liberal interbelic Descrierea locului ocupat de natura
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mult, nu există nici o garanție a perpetuării regimului democratic: posibilitatea reversibilității democrației pune în discuție înseși bazele teoretice ale păcii democratice, întrucât este mult mai dificil pentru democrații să-și arate respectul reciproc dacă longevitatea democrațiilor nu este garantată. Dincolo de prăpastia ce separă pacifismul democratic de paradigma realistă există un punct comun, subliniat de criticii ambelor teorii: concentrarea exclusivă asupra unităților politice suverane definite prin teritorialitate - state. Exact limitarea la aceste unități politice particulare favorizate și de realism face obiectul uneia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o carte în definitiv superioară Secretului toledan a lui Barrès, deși, bineînțeles, fără importanța oarecum epocală a acesteia). De toți aceștia, Nietzsche, Barrès, Montherlant, Cioran, dintre care primii doi l-au obsedat, îl desparte pe Mihai Ralea dacă nu o prăpastie în tot cazul o tranșee sau poate numai un șanț. În afară de „ideologie” îl desparte de ei, în primul rând, în modul cel mai vizibil, stilul. Stilurile acelora sunt de o virtuozitate magistrală, cu străluciri de diamant. Al lui Ralea e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
noi Îi descriem ce am citit, cu sentimentul că Îi vorbim despre o altă carte și că ne Înșelăm asupra persoanei. Și cu riscul de a trece printr-o veritabilă experiență de depersonalizare, cu cât se confruntă mai mult cu prăpastia care desparte o ființă de alta. După cum se vede, nu există un sfat Înțelept de dat celor care sunt puși În situația de a fi nevoiți să-i vorbească unui scriitor despre una dintre cărțile sale, fără a o fi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
după ce consultă un medic și un psihanalist incapabili să-i vină În ajutor acestui caz clinic neînregistrat, Phil Îl fură pe Phil - celălalt, cârtița - ca să se răzbune, fură o mașină și, urmărit de poliție, se aruncă Împreună cu animalul Într-o prăpastie, după care, În dimineața următoare, se pomenește teafăr, În zorii aceleiași zile, În patul său, ascultând aceeași emisiune radio. Această dereglare temporală este sursa unei Întregi serii de situații originale, și mai ales de situații de limbaj. Prezent În două
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
între poliție, ideologii și politică trecătoare; 2. cauze religioase: libertatea religioasă, certurile pentru întâietate, falsele noutăți corelativ negării unor rezultate științifice sau artistice, dorința de a fi șef, deformarea imaginii credinței, inconștiența și iresponsabilitatea pastorală și patriotică a pretinsului slujitor, prăpastia dintre vorbă și faptă a slujitorilor asociată cu contestări, îndoieli, părăsiri, slaba pregătire în domeniul teologic; 3. cauze morale: nerespectarea demnității omului, destrăbălarea, lipsa de evlavie, lăcomia; 4. cauze culturale: lipsa de informare și pregătire în orice domeniu; confuzii privind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost, atît România, cît și America nu au reușit și nici nu au intenționat să revină la o normalizare a tuturor contactelor dintre ele. Dincolo de raporturile politico-diplomatice oficiale, a continuat să se mențină o adevărată barieră, ca să nu-i spunem prăpastie, Întrucît sună cam sinistru. Oricum, o emigrație firească, dinspre România către America și Canada, nu a funcționat, astfel Încît numărul românilor americani a scăzut Într-o măsură Îngrijorătoare. În plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
autorului, care intuiește valoarea operei ce urma să fie scrisă de Eliade. Ca romancier, M. debutează în 1935 cu Rabbi Haies Reful, urmat de Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939) și Domnița Ralu Caragea (1939). Dualitatea conștiinței, luciditatea interogațiilor, adâncind prăpastia dintre eurile care locuiesc ființa umană, sunt tot atâtea „fapte” care structurează subiectul romanelor, înscriindu-se între coordonatele experimentalismului, ale autenticismului din anii ’30-’40. În Rabbi Haies Reful, personalitatea protagonistului se reflectă dual prin perspectiva din care este percepută
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
inadecvate a unor simplificări În domeniul vieții rurale și al producției agricole - colectivizarea forțată a lui Stalin și Marele Salt Înainte din China - a fost foametea. Cu toate acestea, reprezentanții statului s-au trezit adesea chiar Înainte de a cădea În prăpastie, ajungând să tolereze, dacă nu chiar să accepte, un mare număr de practici informale care, de fapt, condiționau supraviețuirea proiectului oficial. Aceste exemple destul de radicale ale unor planuri de inginerie socială masive și impuse de stat ilustrează, cred, o caracteristică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
socială extrem-modernistă, inevitabil inconsistentă, și practicile „deviante” informale ce nu pot fi recunoscute public, dar care sunt un complement necesar, este tipică. Deși vom reveni asupra acestei teme, este important să amintim aici că ipocrizia, cinismul și hazul generate de prăpastia dintre minciunile oficiale ale unei sfere publice prefăcute și practicile necesare traiului de zi cu zi au devenit adesea sursa de inspirație a unor deosebite opere literare, poetice și muzicale create În asemenea societăți. Pentru dovezi convingătoare că până și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
privitoare la țelurile primare ale partidului devenea tot mai limitată și, de îndată ce liderii lor au început să se preocupe de subiecte largi, ei s-au rupt în mod inevitabil de ceea ce însemna ad-litteram rădăcinile mișcării și, ca urmare, o largă prăpastie s-a deschis între țărănime și purtătorii ei de cuvânt 6. După opinia lui Henry L. Roberts, cea mai importantă rațiune pentru care majoritatea partidelor țărănești au suferit, în decursul anilor, prefaceri ideologice profunde a fost aceea că o mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]