3,525 matches
-
un suflet sensibil, grav lovit de soartă, înclinat să dramatizeze. Strigătul ,,și mă îngrozesc de dânsa [de viață] mai mult decât de numele iadului”, de un patetism intens, este singular în epocă. Semnele unui nou gust literar se întrevăd în prețuirea singurătății, în nuanța sentimentală din „glasul meu cel întristat”. Manierismul clasicizant este depășit și în încercarea poetului de a construi o perifrază lucrată, ,,artificiu” prețios și complicat, incizat cu ingeniozitate și virtuozitate, destinat să trezească uimire și surpriză; poate fi
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
Despre hedonismul critic, Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său. Observațiile judicioase și analiza atentă a operei lui Nicolae Manolescu sunt însoțite de afirmații neașteptate și de comparații originale. SCRIERI: Nemuritor în păpușoi, pref. Alexandru Mușina, Chișinău, 1997; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
momente și stadii ale genezei operei, imagine de sine și conștiință a propriei identități auctoriale, dar și ca reflecție asupra lumii și epocii prin care a trecut. Tonul pe care comunică diplomatul de la Roma cu Titu Maiorescu e marcat de prețuirea datorată mentorului, dar și de demnitatea intelectuală a unei atitudini deschise dialogului, fermă și argumentată, din care nu lipsesc accentele de umor și cele ludic-autoironice, menite să atenueze distanța, diferențele de opinii. Pentru el, testul decisiv în ce privește arta romanului este
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
îi contestă reprezentativitatea românească în dramaturgie, consideră forțată nuvela O făclie de Paște, deși, vorbind de politicienii „pehlivani” și de orășenii unei „nații de chiacheroni”, îl confirmă pe cel căruia îi recunoaște, totuși, calitatea de „mare vizionar”. Avea o înaltă prețuire pentru Mihai Eminescu, respingea însă moda epidemică a „lamentațiilor” posteminesciene; îi premerge totodată lui G. Ibrăileanu în criticile aduse publicării neselective a postumelor. Cerea literaturii române, îndeosebi celei din „provinciile subjugate”, mai multă „imaginație combinativă” (acuza „invenția slabă”), dar îi
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
cuvântări pe seama subiectului, unele dintre cele mai reușite aparținându-i secretarului Academiei: D. A. Sturdza . Fiind inițiatorul și, totodată, sufletul mișcării pentru redeșteptarea conștiinței naționale, Spiru Haret considera că numai printr-o continuă și Însuflețitoare activitate patriotică se putea conserva spiritul prețuirii și recunoștinței pentru Înaintași. În acest sens, una din primele măsuri luate În debutul ministeriatului 1897-1899 instituia ziua de 10 Mai ca zi de serbare școlară, Circulara din 22 aprilie 1897 adresată către licee, gimnazii și universități subliniind de la Început
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
oficierii serviciului religios. Astfel, la toate bisericile se țineauTe Deum-uri și se intonau cântece religioase de către corurile școlare și bisericești, conduse de Învățători și preoți, urmate de parastase pentru pomenirea militarilor căzuți pe front . Pe aceeași linie, a conservării spiritului prețuirii și recunoștinței pentru Înaintași, se Înscria și Circulara din 19 decembrie 1897 trimisă revizorilor, ce avea În vedere alcătuirea unei liste cu eroii fiecărei comune, care urma să fie trimisă Învățătorilor spre verificare și completare, iar ulterior returnată pentru a
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
pe care le avem asupra mediului înconjurător sunt selective, noi nu percepem decât ceea ce vrem să vedem, în virtutea unei conștiințe mintale care este produs combinat al unei experiențe individuale și al unor structuri înnăscute. Respectul indivizilor unul față de celălalt, cu prețuirea fiecărei personalități, a fiecărui talent și cu elemente din sistemul etic este matricea care se formează și respectul față de natură și înțelegerea valorii acesteia pentru societate. În ultimele decenii, prin forța tehnicii și a științei oamenii au adus schimbări echilibrului
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
pe sine însăși; modul de a fi singur, ca incapacitate de a se putea raporta la altul sau la alții. Afirmam mai sus că semnificația unei vieți stă în valorile interiorizate de persoana respectivă, de modul de desfășurare sau de prețuire și utilizare al vieții de către individ. Aceasta constituie dimensiunea morală a vieții care completează, în mod obligatoriu ca sens, aspectul psihologic al modelelor de viață. 2) Modelele morale ale vieții În ceea ce privește relația vieții cu valorile morale, am arătat deja în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
felul acesta, în psihobiografia individului. Mai exact în acea experiență a vieții interioare a acestuia, devenind o formă particulară a naturii sale. Trebuie să vedem în această relație dintre etică și psihopatologie un important pas înainte în cunoașterea, înțelegerea și prețuirea umanului. 46. RAPORTURILE PSIHOPATOLOGIEI CU DISCIPLINELE UMANE Cadrul general Am militat în repetate rânduri în paginile acestei lucrări pentru apartenența psihopatologiei la domeniul disciplinelor umane. Acest fapt este important de subliniat nu numai în legătură cu natura obiectului psihopatologiei, ci în egală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bănățean”, „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Minerva” (Bistrița), „Tribuna ideilor” (Năsăud) ș.a. A mai semnat cu pseudonimul Ț. Ț. Mărgineni. Prima carte, microromanul Un om în halat vișiniu, îi apare în 1968. Ț. și-a atras prețuirea mai cu seamă pentru demersul său devotat, îndelungat și erudit, de evocare a istoriei literaturii și culturii spațiului năsăudean, preocupare al carei rod se află în primul rând în lucrările Virtus Română Rediviva (I-VII, 1973- 1993; Premiul „George Barițiu
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
mai precis, enkyklios paideia ( e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de întemeietorii culturii și civilizației euroatlantice formării umane prin educație. Doar o hermeneutică îndrăzneață poate dezvălui aceste sensuri subtile. Putem lua ca punct de sprijin pentru interpretarea noastră o aserțiune esențială a lui Platon: Hosper pateres tQs sophías
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îndurat cu iubitoare răbdare zburdălnicia din vremea copilăriei și, prin sfaturi părintești mustrătoare, m-ați îndrumat către împlinita vârstă a bărbăției și mi-ați dat tărie prin învățătura științelor sacre”) - „Epistulae” (42), în Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1826, vol. IV. Prețuirea nu se referea doar la dascălii yorkezi, ci și la remarcabila bibliotecă a școlii, a cărei absență o resimțea dramatic în perioada școlii palatine carolingiene. Într-o altă epistolă (12, în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. IV) scria: Sed
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mihăilescu. „Refractari oricăror formule tranzitorii”, colaboratorii publicației adoptă de la început „o atitudine de viu entuziasm” și își propun să șteargă „colbul negru al deosebirilor de concepții”, să întindă „mâini prietenești valorilor ascunse”, să sădească „în sufletul celor mulți” dorința de prețuire a tinerilor scriitori, subtitlul „Revistă de afirmare a tinerei poezii românești” fiind astfel grăitor. Sunt prezenți cu versuri Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Alexandru Lungu, Nicolae Tăutu, Victor Săhleanu, Alexandru Călinescu, Pavel Nedelcu, Dan Mureș, Ion Negescu, Constantin Pâcle
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
care a nutrit o statornică admirație: Iorga și Pușcariu. Mai mult „manual îndrumător” decât carte savantă, Introducerea... (cu absențe semnalate de recenzenți) propune un unghi de analiză a fenomenului literar și cultural ce nu și-a pierdut valabilitatea. Sub semnul prețuirii valorilor literare și culturale românești, autorul caută să pună în lumină faptele ce au realizat coerența sistemului, au definit rosturile și semnificațiile elementelor participante, relațiile dintre ele. Sunt definite comprehensiv contactele cu textele bizantine (cunoscute, cele mai multe, în „redacție slavonă”), stratul
PROCOPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
aproape două decenii. Deși funcționează ca profesor de limba și literatura latină, Q. nu a publicat decât un singur studiu de specialitate, dedicându-se problemelor de filologie română. Prin lucrările sale susține câteva din principalele idei junimiste. Arată o deosebită prețuire pentru limba vie, condamnând excesele neologice. Apreciază și recomandă pe acei scriitori la care află subiecte naționale și o limbă curată. Rapoartele sale academice, printre cele mai amănunțite și mai documentate din câte se prezentau în epocă, sunt extrem de favorabile
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
având ca urmare amalgamarea eticului, etnicului și a esteticului, concepte pe care Titu Maiorescu le separase. Adept al dezvoltării sociale și culturale graduale, organice, N. Iorga precizează că publicația „va exprima păreri libere, va descoperi talente, va da studiilor istorice prețuire, va privi literatura ca parte din cultura națională” și că nu crede în alt „adevăr” decât în acela profesat de „Sămănătorul”. La fel ca „Neamul românesc”, N. r. l. cultivă tradiția și spiritul național, dar, în același timp, promovează și acele
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
ale unuia, și ale celuilalt - au luciditatea necesară. Exagerările sunt amendate drastic (leacul pentru nemurire este calificat drept „minciună sfruntată” și „înșelătorie”) ori măcar puse la îndoială prin câte un optativ („ar avea ei și leacuri”) care zdruncină încrederea cititorului. Prețuirea își face loc acolo unde este cazul. Lumea aceasta veche, care iubește filosofia și „facerea de bine” (deși „se tăvălesc în multe fapte urâte, însă o fac cu grijă mare și născocesc tot felul de mijloace pentru ca nimeni și niciodată
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Blaga, V. Ciocâlteu, N. Davidescu, Ștefan Stănescu, Emil Botta, Mihai Beniuc, Iulian Vesper, George Dumitrescu, Cicerone Theodorescu, Virgil Carianopol ș.a.). Se restituie astfel o imagine a efervescenței literare a momentului. În spiritul publicației căreia îi asigura cronica literară, criticul arată prețuire pentru scrierile vădind „posibilitățile unei literaturi creștine la noi”. Concomitent, el pledează pentru elaborarea unor lucrări temeinice, modelele fiind Getica lui V. Pârvan, studiile lui G. Balș despre vechile monumente românești, cartea lui D. Popovici, Ideologia literară a lui I.
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
economia, filosofia. Studiile sale, Bibliografia cestiunii Orientului (1899), Cronicarii moldoveni din secolul al XVII-lea (1899), Botanica populară (1900), Istoria României contimporane (1900), Filosofia lui La Fontaine după d. Pompiliu Eliade (1901), sunt dovada unei erudiții care i-a adus prețuirea lui Titu Maiorescu și a lui N. Iorga. Funcționar, din 1895, la Biblioteca Academiei Române, este cooptat în 1900, împreună cu D. Onciul și I. Bogdan, în comitetul de redacție al revistei „Convorbiri literare”. În anul următor îl suplinește la Catedra de
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
demne să stea alături de Samuil Micu, Gh. Șincai și Petru Maior, după cum mai înainte, în monografia Poeții Văcărești, afla meritele unei familii de literați în tendința „nobilă și demnă” de a modela limba română, edificând „o cultură începândă”. Din aceeași prețuire pentru înaintași publică în „Revista română” postume ale lui Alecu Russo, republică din poeziile lui V. Cârlova, editează Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, reluată, alături de alte lucrări ale lui N. Bălcescu, și în volum (1878). Un voluptuos al ideilor
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
multe cărți. Sugerând sau poate doar aderând la principiile campaniei culturale desfășurate de Matei Basarab, campanie al cărei ideolog va fi, N. pornește de pe o platformă bine conturată și are obiective precise. Cunoștințele sale clasice sunt împletite cu o adâncă prețuire arătată confesiunii ortodoxe și cu o bună cunoaștere a istoriei naționale. Informațiile coboară până în Antichitate și pe baza lor cărturarul descifrează simboluri ignorate încă de contemporanii ce încercau să lumineze începuturile neamului. Idealul pe care caută să-l refacă în
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
iar cea mai cuprinzătoare restituire, folosind toate variantele manuscrise ale cronicii, este realizată de Gabriel Ștrempel în 1982. În Predoslovie N. se declară continuatorul cronicarilor moldoveni, subliniindu-și calitatea de cunoscător direct al celor mai multe dintre faptele relatate și afirmându-și prețuirea pentru izvoarele orale interne, ignorate de predecesori. Scopul scrierii sale este de a instrui generațiile viitoare, în special pe cei chemați să lucreze la conducerea țării. Grupajul intitulat O samă de cuvinte ce sunt auzite din om în om, de
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
trecând prin Racine (nu lipsesc trimiterile la Sofocle și Euripide), Pascal, Renan ș.a. Capitolul Dialoguri este pur platonician, sofismele și speculațiile lui Socrate fiind încredințate unor gânditori de la noi, învestiți cu titlul de personaje: Alexandru, George, Mihai. Capitolul Viață și prețuire poate fi considerat o continuare a Erosului. Revin temele morții, ale iubirii, ale „prețuirii” acestora. SCRIERI: Eseuri, îngr. și pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Z. Ornea, Eseistică filosofică, RL, 1986, 31; Dicț. scriit. rom., III, 601-605. V.T.
PAPAHAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288674_a_290003]
-
Dialoguri este pur platonician, sofismele și speculațiile lui Socrate fiind încredințate unor gânditori de la noi, învestiți cu titlul de personaje: Alexandru, George, Mihai. Capitolul Viață și prețuire poate fi considerat o continuare a Erosului. Revin temele morții, ale iubirii, ale „prețuirii” acestora. SCRIERI: Eseuri, îngr. și pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Z. Ornea, Eseistică filosofică, RL, 1986, 31; Dicț. scriit. rom., III, 601-605. V.T.
PAPAHAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288674_a_290003]
-
pentru caracterul ei național. Cât privește limba literară, însușirile pe care le aprecia erau forța expresivă și plasticitatea, proprii numai cuvintelor din limba veche, nu și neologismelor. Recomandând îmbogățirea limbii literare prin cuvinte din graiul popular, el arăta o deosebită prețuire față de scriitorii care o foloseau. Consecvent acestor principii și condus de ideea junimistă a unei educații în spirit național, a alcătuit în 1882 și o Carte de citire, cuprinzând texte vechi românești. A demonstrat un deosebit interes față de istoria și
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]