6,818 matches
-
Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, ... ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite următorul ordin: Articolul 1 (1) Pentru cererile de plată depuse de fermieri începând cu anul de cerere 2025, aferente intervențiilor și ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic
ORDIN nr. 268 din 6 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301207]
-
Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, ... ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin. Articolul 1 Se aprobă schema de ajutor de stat denumită „Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele
ORDIN nr. 244 din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299902]
-
Harta suprapunerilor ariilor naturale protejate A.3.2. Harta localizării ariilor naturale protejate A.3.3. Harta limitelor ariei naturale protejate A.3.4. Harta zonării interne - nu este cazul A.3.5. Harta geologică A.3.6. Harta hidrografică A.3.7. Harta solurilor A.3.8. Harta temperaturilor - medii multianuale A.3.9. Harta precipitațiilor - medii multianuale A.3.10. Harta ecosistemelor A.3.11. Hărțile distribuției tipurilor de habitate A.3.12. Hărțile distribuției speciilor A.3.13. Harta unităților administrativ teritoriale A.3.14. Harta utilizării terenului A.3.15. Harta juridică a terenului A.3.16. Harta infrastructurii rutiere și căilor ferate A.3.17. Harta privind perimetrul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
pe teren deschis (copaci nenativi) F03.02.01 Colecta re de animale (insecte) K02.01 schimbare a compoziției de specii (succesiune) A J01.01 Incendii K05.01 Fertilitate redusă/depresie genetică la animale (consangvinizare) M01.01 Schimba rea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele); M01.02 secete și precipitații reduse M02.01 Înlocuire a și deteriorarea habitatului MS 1.1.1 Controlul pășunatului în habitatele de pajiști din aria naturală protejată pentru asigurarea conservării speciei Crambe tataria și a speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata, Pseudophilotes bavius hungarica. MS
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
deschis (copaci nenativi) F03.02.01 Colecta re de animale (insecte) K02.01 schimbare a compoziției de specii (succesiune) A H06.02 Poluare luminoasă J01.01 Incendii K05.01 Fertilitate redusă/depresie genetică la animale (consangvinizare) M01.01 schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele); M01.02 secete și precipitații reduse M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului MS 1.1.1 Controlul pășunatului în habitatele de pajiști din aria naturală protejată pentru asigurarea conservării speciei Crambe tataria și a speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata, Pseudophilotes bavius hungarica MS 1.1.2
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
deschis (copaci nenativi) F03.02.01 Colecta re de animale (insecte) K02.01 schimbare a compoziției de specii (succesiune) A H06.02 Poluare luminoasă J01.01 Incendii K05.01 Fertilitate redusă/depresie genetică la animale (consangvinizare) M01.01 schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele); M01.02 secete și precipitații reduse M02.01 înlocuirea și deteriorarea habitatului MS 1.1.1 Controlul pășunatului în habitatele de pajiști din aria naturală protejată pentru asigurarea conservării speciei Crambe tataria și a speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata, Pseudophilotes bavius hungarica. MS 1.1.2
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
asigurării conservării populațiilor speciei de plante: Crambe tataria și populațiilor speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata, Pseudophilotes bavius hungarica Specii de amfibieni: Bombina variegata NR P J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice M01.02 Secete și precipitații reduse A M01.01 Schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele) MS 1.2.7 Crearea de habitate acvatice caracteristice speciilor Bombina variegata, Bombina bombina MS 1.2.8 Eliminarea vegetației arbustive pentru asigurar ea habitatelor caracteristice speciilor Bombina variegata, Bombina bo mbina MS 1.2.9
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
plantării pe teren deschis, în afara fondului forestier, a speciilor lemnoase, cu excepția unor exemplare izolate de P. pyraster si Q. pubescens Specii de amfibieni: Bombina bombina NR P J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice M01.02 Secete și precipitații reduse A M01.01 Schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele) MS 1.2.7 Crearea de habitate acvatice caracteristice speciilor Bo mbina variegata, Bombina bombina MS 1.2.8 Eliminarea vegetației arbustive din afara fondului forestier pentru asigurarea habitatelor caracteristice speciilor Bombina variegata, Bombina
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de formațiuni argiloase-nisipoase. Din aceste depozite apar izvoare, întâlnite pe alocuri în tot sectorul văii. Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 2-3 m iar debitele specifice au valori de 6-9 l/s/m. Corpul de apă subterană se alimentează din precipitații și este drenat de rețeaua hidrografică sau se descarcă prin izvoare. Cel mai frecvent apele sunt de tipul bicarbonato- sulfato (sau bicarbonato-cloro-sulfato) calcice-magneziene și uneori sodo-calcice (PMB Mureș, 2011). Din punct de vedere al gradului de protecție globală, corpul de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
fi utilizate mai eficient). Variația anotimpuală a debitului (Q, mc/s) și, implicit, a nivelului apei în albii (H, cm) sunt strâns legate de mersul principalelor elemente climatice (Arghiuș, 2008). Primăvara, asocierea favorabilă dintre diferiți factori (topirea stratului de zăpadă și precipitații bogate în a doua parte a sezonului, pe fondul unui substrat greu permeabil) determină cea mai bogată scurgere a apei (42,2 % din totalul scurgerii anuale). Vara creșterea temperaturii aerului și dezvoltarea covorului vegetal conduc la intensificarea evapotranspirației, fenomen reflectat în
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
dezvoltarea covorului vegetal conduc la intensificarea evapotranspirației, fenomen reflectat în diminuarea simțitoare a scurgerii față de anotimpul precedent (24,1 % din totalul scurgerii anuale). Toamna, valorile procentuale ale scurgerii se reduc foarte mult față de anotimpul precedent, datorită diminuării cantităților de precipitații și epuizării rezervelor de apă subterană în perioada estivală anterioară (15,4 % din totalul scurgerii anuale). Iarna, se constată o intensificare a cantităților de precipitații față de anotimpul precedent, care în ultimul timp cad tot mai frecvent sub formă de ploaie
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
valorile procentuale ale scurgerii se reduc foarte mult față de anotimpul precedent, datorită diminuării cantităților de precipitații și epuizării rezervelor de apă subterană în perioada estivală anterioară (15,4 % din totalul scurgerii anuale). Iarna, se constată o intensificare a cantităților de precipitații față de anotimpul precedent, care în ultimul timp cad tot mai frecvent sub formă de ploaie. Aceste precipitații căzute pe un sol predominant saturat cu apă conduc la apariția unor debite mai mari comparativ cu toamna (18,2 % din totalul scurgerii
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
epuizării rezervelor de apă subterană în perioada estivală anterioară (15,4 % din totalul scurgerii anuale). Iarna, se constată o intensificare a cantităților de precipitații față de anotimpul precedent, care în ultimul timp cad tot mai frecvent sub formă de ploaie. Aceste precipitații căzute pe un sol predominant saturat cu apă conduc la apariția unor debite mai mari comparativ cu toamna (18,2 % din totalul scurgerii anuale). Luncile râurilor Arieș și Valea Largă se încadrează arealelor cu risc potențial semnificativ la inundații, dar ariile
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
fi inundată doar limita vestică a ariei protejate la contactul cu zona joasă de luncă a Arieșului. Perioadele cu scurgere scăzută se produc mai ales vara, toamna și iarna. Perioada scurgerii minime de vară-toamnă este consecința frecvenței reduse a precipitațiilor din lunile august și septembrie, a temperaturii și evaporației accentuate, precum și a epuizării rezervelor de ape subterane. Scurgerea minimă din timpul iernii se datorează perioadelor secetoase prelungite din timpul toamnei, precipitațiilor căzute sub formă de zăpadă și temperaturilor negative
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de vară-toamnă este consecința frecvenței reduse a precipitațiilor din lunile august și septembrie, a temperaturii și evaporației accentuate, precum și a epuizării rezervelor de ape subterane. Scurgerea minimă din timpul iernii se datorează perioadelor secetoase prelungite din timpul toamnei, precipitațiilor căzute sub formă de zăpadă și temperaturilor negative ale aerului care se pot menține timp mai îndelungat, favorizând dezvoltarea fenomenelor de îngheț sau chiar înghețul total al râurilor cu debite mici. În ceea ce privește calitatea apei (conform PMB Hidrografic
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de vegetația forestieră. ... 2.4. Clima Ariile naturale protejate se încadrează climatului temperat-continental moderat, fiind expuse advecțiilor de aer dinspre vest și nord-vest, dar mai ales manifestărilor pseudoadiabatice cu caracter fohnic din proximitate. Acestea influențează climatul local determinând scăderea cantităților de precipitații și a nebulozității comparativ cu alte regiuni situate la aceleași altitudini. Stația meteorologică de la Turda (jud. Cluj) este considerată de referință în acest caz. În individualizarea particularităților climatice la nivelul acestui areal intervin o serie de factori care pot
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
predominant nord-vestice. Caracteristicile circulației atmosferice locale sunt deseori influențate de mișcarea descendentă a aerului pe versantul general estic al Munților Apuseni și de apariția proceselor foehnice. Aceste procese determină apariția unor diferențieri climatice față de zonele înconjurătoare: temperaturi mai ridicate, precipitații, umezeală relativă și nebulozitate mai scăzute. Specifice pentru areal sunt inversiunile de temperatură din timpul iernii care accentuează gradul de poluare al atmosferei și favorizează apariția unor temperaturi mai reduse în spațiile joase. Regimul termic local este specific zonelor de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
ajungând la 60-70 % în lunile de iarnă. Intensitatea inversiunilor evaluată prin intermediul gradienților termici negativi are o valoare medie multianuală de -0,21 °C/100 m, însă în anumite condiții ajunge la -2°C/100 m (Farcaș, 1976). Prin corelare cu sumele anuale de precipitații, valorile evapotranspirației potențiale ne indică dacă o regiune este expusă deficitului sau excedentului pluviometric. În spațiile joase ale Culoarului Arieșului evapotranspirația potențială medie multianuală este de circa 600 mm. În aceste condiții și având în vedere corelația dintre precipitații și
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de precipitații, valorile evapotranspirației potențiale ne indică dacă o regiune este expusă deficitului sau excedentului pluviometric. În spațiile joase ale Culoarului Arieșului evapotranspirația potențială medie multianuală este de circa 600 mm. În aceste condiții și având în vedere corelația dintre precipitații și evapotranspirație se estimează un ușor deficit pluviometric în areal. Conform datelor și studiilor existente, în ultimii 100 de ani temperatura medie anuală a aerului a crescut în România cu peste 1°C. Tendința crescătoare este evidențiată mai ales începând cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
prezintă cele mai reduse sume în lunile de iarnă (205 ore), când durata zilei este mai mică, nebulozitatea și numărul zilelor cu cer acoperit este mai mare, iar inversiunile termice sunt mai frecvente, favorizând formarea cețurilor și a norilor inferiori. Precipitațiile atmosferice constituie unul dintre elementele climatice de bază și nu suferă variații importante cantitativ în areal. Se estimează o ușoară scădere a cantității de precipitații de la nord la sud (circa 20 mm). În regiune nu se estimează creșteri evidente
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
mai mare, iar inversiunile termice sunt mai frecvente, favorizând formarea cețurilor și a norilor inferiori. Precipitațiile atmosferice constituie unul dintre elementele climatice de bază și nu suferă variații importante cantitativ în areal. Se estimează o ușoară scădere a cantității de precipitații de la nord la sud (circa 20 mm). În regiune nu se estimează creșteri evidente ale cantităților anuale de precipitații odată cu altitudinea cum este firesc, în condițiile în care ecartul hipsometric de variație este de doar 220 m în
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
elementele climatice de bază și nu suferă variații importante cantitativ în areal. Se estimează o ușoară scădere a cantității de precipitații de la nord la sud (circa 20 mm). În regiune nu se estimează creșteri evidente ale cantităților anuale de precipitații odată cu altitudinea cum este firesc, în condițiile în care ecartul hipsometric de variație este de doar 220 m în regiunea de studiu și denivelarea se produce brusc. Astfel, cantitatea medie multianuală a precipitațiilor este estimată la circa 500-520 mm
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
creșteri evidente ale cantităților anuale de precipitații odată cu altitudinea cum este firesc, în condițiile în care ecartul hipsometric de variație este de doar 220 m în regiunea de studiu și denivelarea se produce brusc. Astfel, cantitatea medie multianuală a precipitațiilor este estimată la circa 500-520 mm (517,2 mm la stația Turda în perioada 1971-2008) (Anexa A.3.9). În anii cu activitate ciclonică deosebit de intensă, cantitatea de precipitații a depășit 700 mm (743,8 mm în 2005), iar în anii deficitari a
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
regiunea de studiu și denivelarea se produce brusc. Astfel, cantitatea medie multianuală a precipitațiilor este estimată la circa 500-520 mm (517,2 mm la stația Turda în perioada 1971-2008) (Anexa A.3.9). În anii cu activitate ciclonică deosebit de intensă, cantitatea de precipitații a depășit 700 mm (743,8 mm în 2005), iar în anii deficitari a scăzut sub 350 mm (396,8 mm în 2003) sau chiar mai puțin în alți ani. Perioadele secetoase sunt destul de frecvente în regiune vara. În sezonul cald
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
iar în anii deficitari a scăzut sub 350 mm (396,8 mm în 2003) sau chiar mai puțin în alți ani. Perioadele secetoase sunt destul de frecvente în regiune vara. În sezonul cald al anului (1 aprilie - 30 septembrie), atunci când precipitațiile au deseori caracter torențial, cad în medie 72 % din precipitațiile medii anuale (374,6 mm din 517,2 mm), iar în sezonul rece (1 octombrie - 31 martie) doar 28 % din suma anuală medie. Precipitațiile abundente și căderile de grindină pot fi rezultatul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]