1,946 matches
-
sale din tinerețe. Dacă vînătorii numesc acest harem al balenelor „școală“, stăpînul ei este cunoscut sub denumirea tehnică de „dascăl“. Oricît ar fi de amuzant, faptul că, după ce a fost el însuși la „școală“, „dascălul“ se duce în lume ca să predice nu ceea ce a învățat acolo, ci deșertăciunea acestei învățături, nu-l onorează defel. Titlul de „dascăl“ pare, firește, să se tragă din numele dat haremului însuși, dar unii au emis ipoteza că omul care a dat, cel dintîi, acest nume
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de la 5 și 24 ghenar, ca unul ce este făcut de mine, și numai de mine". Această invectivă la adresa liberalilor revine adesea, în I. Ghica, atunci când el merge spre dreapta. Nu mai vorbesc de Eliade Rădulescu, acest om care a predicat multă vreme "echilibrul între antiteze" și care mai întotdeauna l-a pierdut. În al său Issachar sau Equilibru între antithezi, liberalii revoluționari de la 1848 sunt tratați întocmai cum Alecsandri tratează pe Clevetici "Ultrademagogul". Liberalii revoluționari au fost pentru Alecsandri ceea ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trăiască în pace. „Într-un ținut necunoscut al lumii, barbarii învață prin tine să cânte cu inimă romană pe Hristos și să trăiască puri în pace senină”. Expresia „corde Romano” = „cu inimă romană” indică nu numai faptul că Sfântul Niceta predica în limba latină, dar și munca sa remarcabilă de latinizare printre „neamurile barbare”, care își petreceau viața în războaie, furturi și jafuri, ceea ce era echivalent pentru vremea aceea (secolele IV-V) cu un act de cultură și civilizație. Niceta dezgheța
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe malurile mănoase” (ale Dunării - n. n.). Precizarea de mai sus este deosebit de prețioasă în legătură cu fixarea „ariei misionare și apostolice” a Sfântului Niceta. Astfel, eruditul arheolog Vasile Pârvan a ajuns la concluzia că Sfântul Niceta de Remesiana, dacoroman de origine, a predicat învățătura creștină „pe cele două maluri ale Dunării”, fiind „apostolul dacoromanilor: din dreapta și din stânga Dunării”. Pe lângă mărturiile lui Paulin, el se bazează și pe informația lui Ghenadie de Marsilia, potrivit căreia Niceta a alcătuit un catehism latin, într-o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din Nola (Italia) care îl numește „învățător și tată” al său (magister et pater), misionar încercat și pasionat, Niceta din Remesiana a convertit la creștinism pe daco-romanii (încă neîncreștinați n. n.) de pe ambele maluri ale Dunării, pe goți și bessi. El predică și scrie în limba latină timp de aproape o jumătate de veac și poate fi, pe drept cuvânt, socotit ca apostolul nostru național. Cu atât mai mult, cu cât și prin naștere el era daco-roman”. Făcând o critică judicioasă izvoarele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fie meditate în inimă”. Cei ce cântă tainele lui Dumnezeu sunt inspirați de Sfântul Duh care sălășluiește în inimile curate și nevinovate ale copiilor. Curăția sufletului a fost întodeauna izvorul faptelor bune și al bunei înțelegeri între oameni. Biserica a predicat mereu această virtute cu orizont ecumenic, care sporește pacea și iubirea în lume. Slujba, împodobită de o cântare frumoasă, se aseamănă cu un ospăț duhovnicesc, căci „Ce este mai plăcut decât această desfătare? Căci și cu psalmi ne desfătăm, și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
duce pe cei păcătoși la pocăință, naște evlavia, populează pustiurile, întemeiază mănăstiri, îndeamnă la o viață curată, conduce la blândețe, învață iubirea aproapelui, slăvește dragostea, îndeamnă la răbdare, înalță sulfetul către cer, întărește Biserica, sfințește pe preot, izgonește pe diavoli, predică viitorul, inițiază în tainele dumnezeiești și învață Treimea”. Sfântul Niceta de Remesiana sublinia, de asemenea, funcția educativă a cântării în comun, precizând, între altele, că „Sfântul Duh a prevăzut în ce fel pot să primească inimile mândre și împietrite, ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
putea să scoată de la mințile omenești, sunt destăinuite prin dulceața cântării. Căci ceea ce învață legea, profeții și însăși Evanghelia se află meditat într-o dulceață plăcută în aceste cântări. Dumnezeu se arată, chipurile idolește sunt luate în râs; credința se predică, viclenia se înlătură; dreptatea se instaurează, nedreptatea se îndepărtează; mila este lăudată, cruzimea cade; adevărul este cercetat, minciuna este condamnată; înșelăciunea este acuzată, nevinovăția se recomandă; mândria se leapădă, smerenia se înalță; se predică pocăința, se arată că pacea trebuie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sunt luate în râs; credința se predică, viclenia se înlătură; dreptatea se instaurează, nedreptatea se îndepărtează; mila este lăudată, cruzimea cade; adevărul este cercetat, minciuna este condamnată; înșelăciunea este acuzată, nevinovăția se recomandă; mândria se leapădă, smerenia se înalță; se predică pocăința, se arată că pacea trebuie urmată; se cere protecția împotriva dușmanilor, se făgăduiește eliberarea (sclavilor); se nutrește o nădejde sigură și ceea ce este mai presus decât toate acestea, sunt cântate tainele lui Hristos”. În viziunea nicetană, psalmodierea are un
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
puternică în regiunea în care făcea misiune episcopul din Remesiana. Dacă cele două lucrări s-ar fi păstrat, ele ar fi pus la dispoziția cercetătorilor istoriei religiilor elemente interesante cu privire la credințele, riturile și superstițiile care existau la populațiile în mijlocul cărora predica Sfântul Niceta. În celelalte lucrări, foarte puține sunt locurile care ne-ar putea oferi o privire de ansamblu asupra ideilor sale cu privire la închinarea la idoli și la superstiții. „Atunci când Dumnezeu se arată - spunea Niceta - idolii sau închipuirile idolești sunt luați
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că trebuie să fii iubit”. Într-adevăr, Hristos a adus pacea pe pământ, în fiecare om de bunăvoință și în toți laolaltă, după cum au cântat îngerii la Nașterea Lui (Luca 2, 14). Această pace, temeluită pe dragostea lui Hristos, o predica Sfântul Niceta într-o vreme de neliniște, credincioșilor săi, proveniți uneori dintre oameni cu „suflete mai dure decât gheața”. Pacea și dragostea sunt darurile primite de credincioși de la Dumnezeu. Marele misionar din Remesiana îi îndeamnă pe toți să se roage
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
îl dă drept strălucit exemplu de erudiție, ținută spirituală, înțelepciune și spirit activ pe bunul său amic Dionisie Exiguul. Amiciția celor doi s-a bazat pe o stimă intelectuală reciprocă. Cassiodorus precizează că eruditul său amic, „Sfântul bărbat” Dionisie, a predicat mulți ani în biserică și, apoi, a predat dialectica (ars bene judicandi, logica) la Academia de la Vivarium. Traducea fluent din latină și greacă, dovedindu-se, astfel, un admirabil vorbitor al acestor limbi, dar și un exeget profund al Sfintei Scripturi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Maestrului, toate menite să ne inspire, să ne dezvolte. Contactul cu maestrul Alexa Visarion înseamnă trecerea mea de la film la găsirea misiunii umane a regizorului de film pe care eul meu îl conține. Am ajuns la concluzia pe care o predic inspirația duce la revelații personale, adică înțelegeri despre ce am trăit sau ce am făcut. Iar aceste revelații produc schimbare și dau direcție sinelui. Maestrul m-a inspirat să îmi depășesc convingerile și abordările din sfera în care profesez, producând
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prea târziu, mult prea târziu... ca de atâtea multe ori în România. Umanul-suport al imaginației m-a obligat să continui. Ceea ce am filmat în toamna lui 2013 era a cincea varianta a scenariului, un traseu nou, care nu clarifică, nu predică nimic... pătrunde în plasma densității... Călătoria unei obsesii temă ce ființează în nervurile mitului. În 1983 am avut șansa și privilegiul unei întâlniri cu Mircea Eliade la Chicago. Am vorbit despre Ziditorul meu câteva ceasuri... Apoi, încet încet, timpul îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bâz] e unul negativ, si anume acela c] individului nu ii pas] de ceilalți. Totuși, sociobiologii subliniaz] c] aceasta este o utilizare tehnic] a termenului, dar aproape toți se las] purtați de înțelesul s]u curent și pot fi auziți predicând despre egoism la fel de p]timaș că și Hobbes. (Vezi Wilson, 1975; vezi și Midgley, 1979, 1985, capitolul 14.) vii. Sociabilitate, conflict și originile moralei Dup] ce am r]spuns acestor obiecții care se opun ideii c] oamenii au inclinații sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evite actele necinstite și frauduloase și s] aib] un comportament decent. Conform spuselor înțeleptului vizir Ptah-hotep (secolul al XXV-lea î.Hr.), neascultarea filial] putea fi cauza reneg]rii fiului. Înțeleptul înv]ț]tor, Amen-em-opet (secolul al XIV-lea î.Hr.) a predicat împotriva dorinței avide de putere și a acumul]rii de avere prin jaf, fraud] sau înșel]torie în afaceri, i-a îndemnat pe ucenicii lui s] gândeasc] înainte de a deschide gura și i-a avertizat cu privire la asocierea cu persoane aduc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de pietate, acest fapt nu se datoreaz] doar concet]țenilor s]i care nu sunt capabili s] își articuleze ideile, dar și faptului c] aceștia afirm] deseori lucruri cu care el este în profund dezacord. Se pare c] atunci cand Euthyphro predic] înțelegerea piet]ții, aceasta se bazeaz] pe perspectiva inacceptabil] asupra naturii zeilor, iar povestea omului simplu, c]ruia Polemarc îi d] dreptate în Republică, pentru c] a f]cut bine prietenului și r]u dușmanului, se confrunt] cu obiecția conform
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]toarele: „Atunci cand ne acord]m o or] de liniște și odihn], nu putem g]și o explicație acestui fapt pan] ce nu vom fi convinși c] el este spre fericirea noastr] sau cel puțin nu împotriva ei.” (Butler, 1726, predică 11, paragraful 20). Deși Butler folosește cuvântul „fericire” în locul „binelui (absolut)”, cele dou] exprimând același lucru, de vreme ce fericirea constituie, într-adev]r, binele absolut. Al]turi de o alt] premis] la fel de clar], egoismul raționalist naște ideea de egoism etic. Aceast] premis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la sex și lumea material] erau copleșitor de pozitive. În puținele versete evanghelice p]strate în care Iisus face referire la sex, el condamn] adulterul și divorțul. Nic]ieri nu stigmatizeaz] ins] impulsurile erotice ca fiind în mod inerent rele. Predicând o lege a dragostei și cercetând oamenii pe baza motivelor și intențiilor lor interioare, Iisus consider] sexul și lumea material] ca fiind obstacole în calea mântuirii eterne doar atunci când și dac] acestea sunt transformate în idoli. Primul care a introdus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sporeasc] profitul”. Autorul i-a numit pe oamenii de afaceri care ap]rău ideea responsabilit]ții sociale „marionete inconștiente a acelor forțe intelectuale care au subminat și conținu] s] submineze bazele unei societ]ți libere” și i-a acuzat c] „predic] un socialism pur si nediluat”. Argumentul lui Friedman este c] managerii unei corporații sunt angajații acționarilor și, în aceast] calitate, ei au „responsabilitatea fiduciar]” de a maximaliza profitul acestora. Donațiile de bani pentru acte caritabile sau pentru alte cauze sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar exista f]r] moral]? Cum arăt] (în frază fascinant] a lui Nietzsche) acel teritoriu care se întinde dincolo de bine și de r]u? Gândirea moral] modern] se vede că fiind, în principal, una care critic] și mediteaz], nu doar predic] morală tradițional], dar pune și la îndoial] ideile morale primite c]utând noi modalit]ți de gandire cu privire atât la viețile noastre individuale, cât și la cea colectiv]. Marx aparține unei tradiții radicale a gândirii moderne despre moral] - o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contraargumenta c] acel comportament moral care nu este inspirat de r]splata sau pedeapsă divin] nu este rațional, dar acest lucru ne-ar duce iar]și înapoi la problema justific]rii (analizat] mai sus) (vezi și capitolul 16, „Egoismul”). iv. Predicând și demonstrând În examinarea argumentelor legate de cum ar putea depinde etică de religie, ar putea fi util de reținut spre ce și spre cine țintesc aceste argumente. Aproape întreaga discuție de aici s-a referit la compatibilitatea teismului cu teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al întemeierii statelor românești), la formele artistice ale iconoduliei gotice târzii, sprijinite în cea mai mare parte de teologia franciscană (recunoscută de Vatican cu un secol în urmă, în anul 1226). Depășind iconoclasmul moderat al esteticii cisterciene de secol XII, predicate de Sfântul Bernard de Clairvaux, "timpul catedralelor" marchează apariția unor impunătoare clădiri religioase, diferite de abațiile austere din afara orașelor, acum aflate în plină dezvoltare economică și teritorială. Peisajul urban se modifică spectaculos, în jurul catedralelor apar piețe noi și largi, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o parte ceea ce el cu adevărat este -, pe rând, însăși gândirea formală (logos-ul formal), este "subiectul", este eul (care operează), este ființarea căreia îi este esențial faptul-de-a-fi-în-lume (In-der-Welt-Sein), cu o formulă de origine heideggeriană; este și "ceea ce se poate predica despre subiect" și, desigur, este-le însuși; totuși, el este, în fapt, toate acestea la un loc; și este, se-nțelege, dar în ultimă instanță, obiectul intențional al oricărui act de gândire autonomă, adică al oricărui act judicativ (constituit, formal
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conceptualizată decât prin intelectul judicativ, deoarece constituirea sa a însemnat o încadrare a sa "categorială" și "eidetică", spre exemplu. Așa încât, A este A (enunț care păstrează întreaga bogăție semantică a lui A, fără a distinge între A-subiect și A-predicat, funcții propriu-zis judicative) devine A este o unitate pentru că are anumite proprietăți; prin urmare, capătă legitimitate și valabilitate hegemonică enunțul A este P; iar pentru că A, în noua "formulă", devine un "subiect logic", enunțul se transformă în S este P.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]