3,060 matches
-
clar exclusivitatea formei polemice a manifestului, un document născut pe teritoriul conflictual al culturii intrate sub incidența politicului. Cele două discursuri generaționiste declanșează o ofensivă explicită și directă împotriva generației care a făcut războiul și a cărei orientare culturală fusese pregnant influențată de spațiul francez. Ambele discursuri conțin atribute autovalorizante de identificare și delimitare a grupului, precum: ahtohtonist, ortodoxist, experiențialist, complectudinist etc., adăugând rechizitoriului elemente de susținere pro domo absolut esențiale în aricolul programatic. Integrat de Marc Angenot discursului critic și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
susținut de voci autorizate. În ipostaza de discurs social și cultural, manifestul este cu atât mai influent cu cât popularitatea și, implicit, credibilitatea emitentului sunt mai mari. Atunci când avem de-a face cu un autor colectiv, manifestul poate deveni un pregnant vector social prin suportul mediatic de care dispune, ponderea celebrității sale fiind proporțională cu impactul la public. Astfel că, în lipsa unei semnături "autorizate", emitentul colectiv sau unic al manifestului intră brutal în atenția publicului, de regulă printr-o retorică dinamică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
De aceea, pe palierul comic, critica caragialiană este amicală. Enunțarea ironică transmite un soi de cordialitate fraternă, care deconspiră inofensiv vulnerabilitatea obiectului. E uneori dificil, dacă nu imposibil, de reconstituit atitudinea reală a autorului, în raport cu obiectul ironiei sale, dar sentimentul pregnant pe care ironia, odată dezambiguizată, îl transmite nu este antipatia și nici revolta care, de obicei, se ascund sub surâsul perfid, ci mai degrabă putem vorbi, la Caragiale, de un joc gratuit de atitudine, generat de gândul unei critici binevoitoare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ridiculiza, "înscenându-le" apucături ilare sau grotești și proiectându-le în situații comice diverse (sugerate fie prin fine ironii aluzive, fie prin dezvoltarea unor scenarii în care ipotipoza e la mare rang), camuflându-se, însă, strategic în spatele propriilor vorbe. Procedeul pregnant al disimulării este identificabil în mai toate atacurile argheziene care vizează adversari concreți, denominați direct sau prin recurs la antonomază și traduce dubla intenție a polemistului de a atrage lectorul în jocul deconspirării și de a-l incita să formuleze
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Fără capăt și fără măsura omului, nu ajunge oare palatul să fie, în nesfârșirea lui nătângă, un turn al lui Babel? Ideea cărții de față s-a înfiripat acum patru ani. în toată această perioadă, tema ei s-a regăsit pregnant în proiectele personale și academice de cercetare. Problematica ierarhiilor divine a constituit nucleul cercetării mele postdoctorale, derulată în cadrul Universității din București. Părți importante din lucrare au fost publicate, în limba engleză, în reviste de specialitate. Aspecte relevante au fost prezentate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
trupul lui Hristos. Un practicant autentic al unei tradiții eronat catalogate drept „idolatre“ se va închina nu idolului din piatră, ci prezenței divine care se manifestă prin ea în manieră iconică. O analiză matură și edificatoare în acest sens, purtând pregnant (și inevitabil) amprenta demersului fenomenologic, se regăsește la Jean Luc Marion, în lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie să schițăm funcția sau, mai degrabă, modul de funcționare a idolului. Asta presupune, în primul rând, o rezervă nu privitoare la idol, ci
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
prima consecință a (auto)exilării, a depărtării de Unul. Ea se naște în „distanța“ instituită prin întoarcerea privirii de la Unul. Experiența religioasă ultimă, a reîntoarcerii, este descrisă diferit, multiplul fiind resemnificat fie ca realitate transfigurată (în viziunile mesianice, de exemplu, pregnante în tradițiile iudaică și creștină), fie ca realitate iluzorie sau văl (în învățăturile hinduse și budiste, cu precădere), fie ca realitate - una aparținând în totalitate sferei „sacrului“ (în călătoriile șamanice, de exemplu, ori în unele experiențe de unio mystica, în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
rezultatelor „parțiale“ în lumina „întregului“ lipsesc aproape cu desăvârșire. Acest derapaj se reflectă deja în rezultate care subminează propriul sistem, artificial creat, prin introducerea unor produse și tehnologii în dezacord cu natura noastră. Mai mult, acest decalaj se manifestă deja pregnant, în cazul „specialiștilor“, de exemplu, prin diferența, la nivel personal, dintre cunoașterea „în domeniu“ și cunoașterea ca mod propriu (și unic) de percepție și interpretare a lumii. Cu excepția unui număr redus de „specialiști“, toți ceilalți „nespecialiști“, utilizați „în producție“, sunt
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
religioase care expune sau teoretizează parcurgerea treptelor. IV.2 Despre persoană Pe aceeași linie se înscrie tendința de a antropomorfiza, oferind Unului chipurile, modurile și atributele persoanei. Ca oameni, dorința de a avea un interlocutor asemenea nouă este atât de pregnantă, încât ajungem să împrumutăm în mod eronat Unului atribute umane ori umanizante. Or, persoana întrupată sau întruchipată pentru noi ca mijlocitor către Unul nu poate fi redusă la înțelesurile și sensurile comune ale persoanei. Astfel, de exemplu, un avatar precum
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Necesitatea dialogului, dincolo de constrângerile sistemice ale propriei viziuni. Virtutea multidisci plinarității. Cercetătorul hermeneut și capcanele minții. Preambul Cele trei formule alese pentru a compune titlulacestui capitol („discurs și metodă“, „hermeneutică creatoare“, respectiv „perspectivism“) reprezintă, fiecare în parte, concepte cheie teoretizate pregnant ori secundar în gândirea a trei autori. Le-am alăturat aici întrucât împreună pot sugera nuanțat și sintetic premisele cadrului metodologic propus și dezvoltat în cele ce urmează. Noutatea demersului derivă, în primă instanță, din unicitatea lui, ca mesaj și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
inversare principiusistem Categoria „religiosului“ poate fi așezată între „spiritual“ și „politic“, fiind deopotrivă constituită și contaminată de am bele registre. Comunitățile religioase vor avea, la rândul lor, o amprentă mai puternică spiritual sau politic. Cu cât dimensiunea ideologică este mai pregnantă, cu atât mai redusă este posibilitatea de a ajunge la relația autentică, sistemul înlocuind treptat principiul, căruia i se substituie. Cu cât dimensiunea liturgică este mai pregnantă, posibilitatea survenirii relației autentice este semnificativ mai mare, sistemul însuși deschizând calea pentru
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
o amprentă mai puternică spiritual sau politic. Cu cât dimensiunea ideologică este mai pregnantă, cu atât mai redusă este posibilitatea de a ajunge la relația autentică, sistemul înlocuind treptat principiul, căruia i se substituie. Cu cât dimensiunea liturgică este mai pregnantă, posibilitatea survenirii relației autentice este semnificativ mai mare, sistemul însuși deschizând calea pentru „coborârea“ princi piului. Cele două mișcări posibile, pornind de la distincția metodo logică propusă între autoritatea spirituală și autoritatea politică, sunt, metaforic, cea de „coborâre“ a principiului, re
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
îndeplinește criteriile de științificitate care să îi confere un caracter de veridicitate prin raportare la realitate. Mai mult, ideologia are rolul de a transforma realitatea socială curentă, ideile pe care le conține fiind neconforme cu aceasta: "Termenul astfel utilizat sugerează pregnant că această lipsă de realism își are sursa în infatuarea sau interesul egoist al ideologului, considerat reprezentativ pentru un tip social sau pentru o colectivitate partizane, și că un asemenea ansamblu de idei îndeplinește doar funcții propagandistice, chiar dacă cei ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
retrăgându-se, dimpotrivă, în "noul templu" al spațiului privat. Spre exemplu, dacă filosofia politică a Antichității, situată într-o "paradigmă etico-politică", concentra problema libertății la nivelul posibilității cetățenilor de a participa la viața publică 289, teoria politică a modernității, orientată pregnant asupra problemei individului, o va transfera în zona privată. Din acest motiv, atunci când punem problema construcției ideologice a spațiului social plecând de la ideea de individ, putem accepta constatarea că ideea de libertate, recreată de cultura modernă, suportă un sens încărcat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din lumea socială, teoreticianul american John B. Thompson consideră că este necesar ca analiza acestui concept să fie realizată, date fiind transformările socio-istorice din lumea contemporană în care conflictele sociale și politice, în plan național și internațional, joacă un rol pregnant în limitele unui demers care să unifice anumite considerații teoretice și metodologice dezvoltate, până în prezent, disparat. Teorii ale ideologiei precum cea a lui Martin Seliger, conturată din perspectiva științei politice, cea a lui Alvin Gouldner, pentru care ideologia reprezintă un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
alte cuvinte, printr-o astfel de idee, Raymond Aron lăsa cale deschisă tuturor concepțiilor interesate să constate dificultatea ca ideologia să mai poată fi menținută, chiar și în mod artificial, "în viață". Drept urmare, ideea "sfârșitului ideologiei" a ocupat un loc pregnant de atunci încoace în gândirea occidentală, dar semnificația pe care o moștenim astăzi, și pe care teoria postmodernă a preluat-o, reiterând-o la sfârșitul secolului al XX-lea sub forma "sfârșitului istoriei"446, i se datorează, fără doar și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de inflexiune dovedește că s-a format un monostrat complet pe suprafața adsorbentului. Forma izotermei se modifică în funcție de valoarea lui b. Cu cât b are o valoare mai mare cu atât forma izotermei este mai sigmoidală. Inflexiunea curbei este mai pregnantă cu cât valoarea lui b este mai mare decât 2. Pentru valori ale lui b ≤ 2 chiar dacă nu există punctul de inflexiune se observă o creștere graduală a adsorbției. Ecuația (2.36) poate fi rearanjată la: (2.37) Prin reprezentarea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
generații sau regimuri; funcția de alocare, prin alocarea optimală a resurselor economice rare În scopul asigurării bunăstării colectivității; funcția de stabilizare, În scopul asigurării echilibrului macroeconomic și a stabilizării fluctuațiilor economice. În mod deosebit, cea de a treia funcție evidențiază pregnant noua abordare a finanțelor publice și, implicit, a unei componente fundamentale a acestora, pe care o constituie impozitele. 51Abraham-Frois G., op. cit., p. 344 53 La rândul său, Paul Anthony Samuelson este de părere că puterea publică (implicit statul) are două
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de război de către statele liberale beligerante. După Încheierea războiului, refacerea infrastructurii și a economiei, ca și crearea premiselor pentru reluarea ascensiunii economice și sociale au fost asumate ca sarcini ce reveneau autorităților statale. În noile condiții, statul s-a implicat pregnant și prin decizii menite să susțină reglarea și dezvoltarea economiei, ceea ce a imprimat acțiunilor sale un caracter intervenționist. În acest cadru, modificările de ordin conceptual privind impozitul se referă, În esență, la luarea lui În considerare, nu numai ca resursă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
vreme cu panerul În care se colectau veniturile colectate la tezaurul aflat la dispoziția Senatului. Dar În timp ce fiscul era menit să acopere cheltuielile angajate de Împărat, tezaurul era folosit de Senat pentru realizarea de acțiuni cu un caracter public mai pregnant. Mai târziu, Însă, subordonarea Senatului față de Împărat a condus la contopirea celor două entități prin includerea resurselor tezaurului (public) În cadrul fiscului și ștergerea semnificațiilor distinctive avute inițial de către fiecare parte 110. În consecință, problematica impozitelor reprezintă, În același timp, și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
evidențiază anumite tendințe și particularități, mai ales din perspectiva nivelului de dezvoltare economică și socială a fiecărei țări. Astfel, admițând că proporțiile redistribuirii fiscale reflectă nivelul fiscalității (gradul de fiscalitate) sau presiunea fiscală exprimate generic, prin rata fiscalității, există diferențieri pregnante, În sensul creșterii sau reducerii acesteia În diferite perioade, fie În aceeași țară, fie În țări diferite. Asemenea diferențieri sunt determinate de factori diverși, reflectați și prin obiectivele politicii economice și sociale promovate de guverne În cadrul unor programe de guvernare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
59,9% În Danemarca) și cel mai scăzut (de 18,2% În Polonia) a fost de 41,7 puncte procentuale. 189 O imagine comparativă a proporțiilor prelevărilor sub forma impozitului pe profit, În raport cu produsul intern brut al acestora, se conturează pregnant și În reprezentarea grafică aferentă. Figura nr. 3.10 Ponderea impozitului pe profit În PIB, În țările membre OCDE, În anul 2004 0 5 10 15 20 25 30 35 Impozitul pe profit ca procent În PIB Mexic Polonia Slovacia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Ministerului Finanțelor Publice, www.mfinanțe.ro; Informații publicate pe site-ul Fondului Monetar Internațional, www.fmi.ro Considerăm, de asemenea, că este relevantă și reprezentarea grafică a evoluției ponderii impozitului pe profit În totalul resurselor fiscale, din care rezultă mai pregnant tendința descrescătoare a acesteia după 1998. % 193 Figura nr. 3.12 Evoluția ponderii impozitului pe profit În totalul resurselor fiscale, În perioada 1990-2005 Surse: Văcărel I., Politici fiscale și bugetare În România •1990-2000•, Ed. Expert, București, 2001; Rapoartele anuale ale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a spori ponderea investitorilor care solicită o remunerare cât mai redusă a capitalurilor lor. Acest lucru se poate concretiza prin realizarea unui raport optim Între cele două mari 199 categorii de capitaluri (proprii și de Împrumut), constatare exprimată cel mai pregnant În ipoteza de compensare statică, ea fiind evidențiată și În teoria ordinii de selecție din perspectiva riscului financiar majorat pe măsura creșterii Îndatorării Întreprinderii. Totodată, se poate admite că rentabilitatea solicitată pentru deținerea de acțiuni (capitaluri proprii) poate fi mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a deduce din rezultatul impozabil, parțial sau integral, dividendele aferente unei societăți nou Înființate sau creșterilor de capital În numerar, contribuie la susținerea creșterii, atât a numărului de Întreprinderi, cât și a capitalului propriu. Impactul sistemelor de impozite se manifestă pregnant și prin prisma folosirii surselor externe de finanțare a Întreprinderilor, iar intensitatea efectelor produse depinde de natura și cuantumul acestor resurse. Finanțarea externă se poate realiza, fie pe seama capitalului adus de acționarii sau asociații societății, fie pe seama capitalului 282 Împrumutat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]