3,896 matches
-
el acela când, ca și în copilărie, a pus în realitatea de zi cu zi, săracă și lipsită de măreție, ceva din grandoarea lumii de dincolo, a lumii aflate de cealaltă parte. În Lecțiile de la Milano 2, Kantor consacră ultima prelegere importanței „acestei micuțe camere a copilăriei”, forței și valorii ei de adevăr, făcând din ea spațiul emblematic al artistului de astăzi, ce-și înfruntă temerile nu cu vajnicele arme ale anticului erou tragic, ci „ca un biet om dezarmat, care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
școlară țin în primul rând de: a) particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; b) profesor; c) disciplina predată; d) metoda de evaluare folosită. 8. Expunerea este o metodă de învățământ care se utilizează în următoarele forme: a) explicație, povestire, prelegere; b) povestire, prelegere, demonstrație cu substitute; c) numai sub formă de prelegere, însoțită de dictarea aspectelor semnificative; d) prelegere însoțită de exemple. 9. Evaluarea formativă nu este: a) o evaluare de proces, cu rol ameliorativ; b) o evaluare la sfârșit
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
primul rând de: a) particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; b) profesor; c) disciplina predată; d) metoda de evaluare folosită. 8. Expunerea este o metodă de învățământ care se utilizează în următoarele forme: a) explicație, povestire, prelegere; b) povestire, prelegere, demonstrație cu substitute; c) numai sub formă de prelegere, însoțită de dictarea aspectelor semnificative; d) prelegere însoțită de exemple. 9. Evaluarea formativă nu este: a) o evaluare de proces, cu rol ameliorativ; b) o evaluare la sfârșit de liceu; c
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ale elevilor; b) profesor; c) disciplina predată; d) metoda de evaluare folosită. 8. Expunerea este o metodă de învățământ care se utilizează în următoarele forme: a) explicație, povestire, prelegere; b) povestire, prelegere, demonstrație cu substitute; c) numai sub formă de prelegere, însoțită de dictarea aspectelor semnificative; d) prelegere însoțită de exemple. 9. Evaluarea formativă nu este: a) o evaluare de proces, cu rol ameliorativ; b) o evaluare la sfârșit de liceu; c) o evaluare ce vine direct în sprijinul elevilor; d
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
d) metoda de evaluare folosită. 8. Expunerea este o metodă de învățământ care se utilizează în următoarele forme: a) explicație, povestire, prelegere; b) povestire, prelegere, demonstrație cu substitute; c) numai sub formă de prelegere, însoțită de dictarea aspectelor semnificative; d) prelegere însoțită de exemple. 9. Evaluarea formativă nu este: a) o evaluare de proces, cu rol ameliorativ; b) o evaluare la sfârșit de liceu; c) o evaluare ce vine direct în sprijinul elevilor; d) o evaluare de parcurs. 10. Conversația euristică
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
creștinismului devenit gândire de stat - Doamne, câtă dreptate are Nietzsche să numească religia creștină un platonism pentru plebe! -, trece în mod tradițional drept singura, unica filosofie demnă de acest nume. Hegel, furierul acestei lumi, cheltuie o energie uriașă afirmând în Prelegerile de istorie a filosofiei ținute la Universitate - locul ad hoc - că nu există decât o singură filosofie (a sa, evident!), că toate cele din trecut o pregătesc pentru că evoluează organic după un plan - un fel de filodicee! -, că acest edificiu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la Universitatea din Chicago. Nu numai celor Înscriși (Carol Anderson, Philip Cray, Ramona Hartweg, Richard Heinemann și Karen Pechilis), dar și celor care au audiat seminarul li se cuvin mulțumirile mele. Unele părți din carte au format subiectul mai multor prelegeri la Universitatea din Chicago: una din ciclul prelegerilor Hiram Thomas pe 1986, alta din ciclul prelegerilor Nathaniel Colver pe 1987. Pentru căldura deosebită cu care am fost primit la Chicago le sînt recunoscător multor colegi (și, adesea, partenerilor lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Carol Anderson, Philip Cray, Ramona Hartweg, Richard Heinemann și Karen Pechilis), dar și celor care au audiat seminarul li se cuvin mulțumirile mele. Unele părți din carte au format subiectul mai multor prelegeri la Universitatea din Chicago: una din ciclul prelegerilor Hiram Thomas pe 1986, alta din ciclul prelegerilor Nathaniel Colver pe 1987. Pentru căldura deosebită cu care am fost primit la Chicago le sînt recunoscător multor colegi (și, adesea, partenerilor lor de viață): Gosta Ahlstrom, Dieter Betz, Jerald Brauer, Anne
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și Karen Pechilis), dar și celor care au audiat seminarul li se cuvin mulțumirile mele. Unele părți din carte au format subiectul mai multor prelegeri la Universitatea din Chicago: una din ciclul prelegerilor Hiram Thomas pe 1986, alta din ciclul prelegerilor Nathaniel Colver pe 1987. Pentru căldura deosebită cu care am fost primit la Chicago le sînt recunoscător multor colegi (și, adesea, partenerilor lor de viață): Gosta Ahlstrom, Dieter Betz, Jerald Brauer, Anne Garr, Wendy Doniger, regretatului Mircea Eliade, lui Chris
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lin; liniștea; în liniște; liniștit; listening; a lua aminte; mama+tata; o manea; melodia; minciuni; moale; mornăit; mult; muncă; muzica preferată; neașteptat; notă; obligare; ochi; om; orice; părinte; a-ți păsa; păsări; percepe; a percepe; piesa; o piesă; poezie; popă; prelegere; prelegeri; prietenie; profesie; profesorul; a proteja; puțin; radia; răbda; răsplată; receptează; receptiv; recepție; reflectează; renunță; a respecta; respectă; a reține; scrie; sfaturi; smerit; a sta; a sta atent; a sta pe loc; stimabil; șeful; știe; știri; taci; tata; tăcerea; telefoane
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniștea; în liniște; liniștit; listening; a lua aminte; mama+tata; o manea; melodia; minciuni; moale; mornăit; mult; muncă; muzica preferată; neașteptat; notă; obligare; ochi; om; orice; părinte; a-ți păsa; păsări; percepe; a percepe; piesa; o piesă; poezie; popă; prelegere; prelegeri; prietenie; profesie; profesorul; a proteja; puțin; radia; răbda; răsplată; receptează; receptiv; recepție; reflectează; renunță; a respecta; respectă; a reține; scrie; sfaturi; smerit; a sta; a sta atent; a sta pe loc; stimabil; șeful; știe; știri; taci; tata; tăcerea; telefoane; telefon
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încăpățînat; încredere în sine; încrezător; îndrăzneală; îndrumare; îndurare; învață; învățare; învățătură; liberă; a lupta; luptă; luptător; mama; Marcel; mea; merge; mînă; motiv; motivat; motivația; nădejde; nerealizare; nevoie; noblețe; note bune; nu; obiectiv; om; departe; perseverent; perseverentă; personalitate; piatră; plan; poftă; prelegeri; prieteni; profesie; progres; promovare; pură; puteri; rău; răzbatere; reacție; realizări; rezultat; rîvnire; fără sentimente; sete; sfat; sigur; silință; silnică; sîrguință; slăbi; sper; stare; stăruință; stilou; stimul; strădanie; stres; student; suflet; suflețel; școală; triumf; tupeu; unic; urla; usuci; viață; viitor; violet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de Informatică Economică și masteranzii specializării Sisteme Informaționale pentru Afaceri. Curiozitatea și implicarea lor ne-au determinat să ne perfecționăm mereu; mărturisim că pregătirea și coordonarea lucrărilor de diplomă și de disertație, prezentările pregătite pe echipe la cursuri și susținerea prelegerilor în public ne-au ajutat să modelăm didactic materialul și să punctăm cele mai importante idei. Dacă studenții sunt buni, atunci profesorii sunt și ei în continuă pregătire, iar cursurile devin o rampă pentru cercetare și descoperire continuă. Titlul Platforme
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
care m-am gândit în primul rând când am scris-o. Pentru studenții cărora le predau în prezent cursurile de „Metode cantitative avansate de cercetare sociologică” și de „Analiză factuală”, această carte este concepută ca unul dintre manualele care completează prelegerile și seminariile. Lucrarea se adresează însă și foștilor mei studenți. Unii dintre aceștia îmi sunt acum colegi în cadrul Catedrei de Sociologie de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca sau lucrează împreună cu mine în cadrul Centrului de
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Librairie Félix Alcan, Paris, 1921. Hersch, Jeanne, Mirarea filosofică istoria filosofiei europene, Humanitas, București, 1994. Hude, Henri, Prolégomènes, Editions Universitaire, Paris, 1992. Ionescu, Nae, Descartes - părinte al democratismului modern În Neliniște metafizică, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Ionescu, Nae, Prelegeri de filosofia religiei, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1993. Ionescu, Nae, Curs de istorie a logicii, Humanitas, București, 1993. Jaspers, Karl, La penseé de Descartes et la philosophie, În Descartes Revue Philosophique, Librairie Félix Alcan, Paris, 1937. Kant, Immanuel, Critica rațiunii
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Descartes, René, Principiile filosofiei..., pp. 103-104. . Op. cit., pp. 110-111. . Op. cit., pp. 121-122. . Op. cit., p. 123. . Descartes, René, Două tratate filosofice - Reguli de Îndrumare a minții & Meditații despre filosofia primă, trad. de Constantin Noica, Humanitas, București, 1992, p. 254. . Ionescu, Nae, Prelegeri de filosofia religiei, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1993, p. 154. . Apud Le Goff, Jacques, Intelectualii În Evul Mediu, trad. de Nicole Ghimpețeanu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 132. . Bonaventura, Itinerariul minții În Dumnezeu, trad. de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică, București
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
dintâi mijloc de acțiune în educația social-economică. Soluția lui G.G. Antonescu este culturalizarea maselor la sate, „influența sistematică și stăruitoare, printr-o activitate continuă, unitară și perseverentă” a intelectualilor satului (învățătorul, preotul) care sunt îndemnați să organizeze cursuri, cicluri de prelegeri în „domeniul culturii generale sau profesionale”. Această „ofensivă culturală”, spera, va ridica nivelul intelectual și moral al maselor. „Cultura la oraș” presupunea însă o altă strategie: „organizarea rațională a propagandei”, astfel încât aceasta să fie în același timp atractivă și instructivă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
54 de învățători, numai 24...” Cauza acestui dezinteres, constată proaspătul revizor, se datorează superficialității, formalismului cu care a fost tratată această activitate, în anii trecuți, de către predecesorii săi. Pentru a șterge această imagine, Eminescu organizează conferințele cu o deosebită seriozitate: „prelegeri asupra metodei de-a propune diferite obiecte, ținute de pedagogi practici recunoscuți de la școalele din Iași”, demonstrații „ținute de învățătorii rurali înșiși”, precum și „convorbiri exegetice” asupra metodologiei. Constatând lipsuri serioase în pregătirea didactico-metodică a învățătorilor, propune - cu simț practic - schimbarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lipsuri serioase în pregătirea didactico-metodică a învățătorilor, propune - cu simț practic - schimbarea datei conferințelor, pentru a se putea beneficia de prezența în Iași a profesorilor școlilor secundare, „a căror metodă ar putea servi de model învățătorilor rurali și a căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Cu acest prilej, al conferințelor, constată Eminescu „lipsa absolută de mijloace pedagogice, lipsa unei foi învățătorești în România”, faptul că învățătorii „cei mai buni chiar știu ceea ce au învățat în școală, mai mult nu... Ei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prilej. Constatând mari lipsuri, „atât în privința metodei cât și a cunoștințelor”, faptul că singurele lor cunoștințe „consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”, revizorul organizează altfel decât până atunci această acțiune de perfecționare: a) „prelegeri asupra metodei de-a propune diferite obiecte, ținute de pedagogi practici-recunoscuți de la școalele din Iași”; b) expuneri „ținute de învățătorii rurali înșiși”; c) „convorbiri exegetice asupra metodologiei”. Un program variat, punând în valoare forțele existente în rândurile învățătorilor, solicitându-le
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pregătire pentru cariera didactică se realizase și înainte, prin Școala Normală Superioară. Dar seminariile pedagogice trebuiau să reprezinte „un important câștig prin stagiul de practică pedagogică” în cursul cărora studenții și licențiații urmau să asiste la „lecții model”, să asculte prelegeri de metodica specialității, să țină „lecții de probă” (Bârsănescu, 1983), să învețe să aprecieze lecțiile colegilor, să se integreze în climatul social-pedagogic al instituției școlare reprezentate de școala de aplicație. Seminarul urma să devină - și așa s-a impus în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. ONG, Walter I., Oralità e scriittura, Le tecnologie della parole, Il Mulino, 1986. POULET, Georges, Metamorfozele cercului, traducere de Irina Bădescu și Angela Martin, Studiu introductiv de Mircea Martin, Editura Univers, București, 1987. RALEAMihai, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972. RICOEUR, Paul, Metafora vie, traducere și cuvânt înainte de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. ROUSSEAU, Jean-Jacques, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 65. 109 v. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., p. 278. 110 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, traducere, cuvânt introductiv și note de Alexandru Surdu, Editura Humanitas, București, 1991, p. 56. 111 Ibidem, p. 79. 112 Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972, p. 266. 113 Vasile Donose, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990, p. 29. 114 Ibidem, p. 41. 115 Ibidem, p. 132. 116 Ibidem, p. 42
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bătuți pe tot corpul cu răngi de fier, bâta de lemn și vâna de bou. Dimineața comandantul și cu politrucul lui le-a ținut deținuților o cuvântare despre lupta de clasă și despre distrugerea dușmanilor poporului. Incheierea unei astfel de prelegeri era întotdeuna cu “mama voastră de imperialiști americani”. Și pentru neîndeplinirea normei se bătea cu vâna de bou; se bătea însă și fără motiv și destul de des. Despre munca din colonia Grind, povestește și Aristide Lefa astfel: “Comandantul apărea uneori
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ceea ce conțin dosarele de anchetă, ci pentru pericolul ce-l prezentați voi pentru noua noastră societate socialistă și pentru faptul că în cazuri de criză ați putea aduna în jurul vostru opozanți ai regimului democrat popular” La Periprava, Atanasie Zamfir ținea prelegeri despre poezie și literatură în general iar un student la arte plastice le vorbea despre curentele din arte plastice; se învățau limbi străine, sau se ascultau romane 147. Poezia a fost un factor foarte important de rezistență în închisori. Se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]