4,340 matches
-
20 ng/ml, valoarea predictivă pozitivă este de 84,6% dar la o prevalență de 5%, aceasta scade la 41,5% [72, 73] Având în vedere considerentele enumerate, inclusiv lipsa de specificitate și faptul că grupele populaționale țintă au o prevalență a CHC chiar mai mică de 5%, se consideră că determinarea izolată a AFP nu este un test screening adecvat [75]. Totuși, o valoarea persistent crescută a AFP este considerată ca factor de risc pentru CHC [76]. Deși în ariile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
CHC chiar mai mică de 5%, se consideră că determinarea izolată a AFP nu este un test screening adecvat [75]. Totuși, o valoarea persistent crescută a AFP este considerată ca factor de risc pentru CHC [76]. Deși în ariile cu prevalență înaltă a infecției VHB și cu prevalență și incidență înaltă a CHC (Asia, Africa Subsahariană, Alaska) programele de supraveghere a CHC prin utilizarea determinării concentrației serice a AFP au fost utilizate cu relativ succes [77-80], ghidurile actuale nu recomandă determinarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
consideră că determinarea izolată a AFP nu este un test screening adecvat [75]. Totuși, o valoarea persistent crescută a AFP este considerată ca factor de risc pentru CHC [76]. Deși în ariile cu prevalență înaltă a infecției VHB și cu prevalență și incidență înaltă a CHC (Asia, Africa Subsahariană, Alaska) programele de supraveghere a CHC prin utilizarea determinării concentrației serice a AFP au fost utilizate cu relativ succes [77-80], ghidurile actuale nu recomandă determinarea AFP pentru supravegherea CHC, decât în condițiile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
CT sau MRI), ca și faptul că testele respective au o performanță diagnostică cunoscută pentru diagnostic și stadializare, dar aplicabilitatea lor în scop de screening nu este evaluată [11]. Strategiile de supraveghere diferă în funcție de aria geografică, în strânsă legătură cu prevalența și incidența CHC, profilul etiologic al populației țintă, resursele financiare și considerațiile de cost/eficiență. În populațiile occidentale se consideră că screeningul US este suficient prin prisma raportului cost/eficiență, combinarea cu determinarea AFP crescând costurile și având o rată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
participanții la studii. Majoritatea autorilor au raportat reacții de fotosensibilitate la pacienții tratați, fără ca acestea să fie amenințătoare de viață [18]. Fototoxicitatea cutanată a fost raportată în medie la 6% (95% CI: 4-10%) dintre pacienți, dar cu un interval de prevalență larg, de 0-25% [35]. În acest context, pacienților li se recomandă evitarea expunerii la soare timp de cel puțin 4 săptămâni după tratament. Având în vedere faptul că unii pacienți sunt în stadiu terminal, restricția de expunere la soare în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
colesterolotici sau micști. Calculii colesterolitici sunt mai frecvent asociați cu adenocarcinomul comparativ cu cei pigmentari. Concentrația de calciu si magneziu s-a observat a fi semnificativ mai mare la pacienții cu adenocarcinom comparativ cu pacienții cu afecțiuni benigne ale VB. Prevalența carcinomului se corelează pozitiv cu prevalența litiazei biliare și negativ, cu rata colecistectomiilor. În ciuda acestui fapt, nu se recomandă colecistectomia profilactică, având în vedere rata crescută de incidență a litiazei biliare, în comparație cu asocierea scăzută a acesteia cu carcinomul VB [4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Dana Crişan, Ofelia Moşteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92170_a_92665]
-
mai frecvent asociați cu adenocarcinomul comparativ cu cei pigmentari. Concentrația de calciu si magneziu s-a observat a fi semnificativ mai mare la pacienții cu adenocarcinom comparativ cu pacienții cu afecțiuni benigne ale VB. Prevalența carcinomului se corelează pozitiv cu prevalența litiazei biliare și negativ, cu rata colecistectomiilor. În ciuda acestui fapt, nu se recomandă colecistectomia profilactică, având în vedere rata crescută de incidență a litiazei biliare, în comparație cu asocierea scăzută a acesteia cu carcinomul VB [4,5]. CALCIFICAREA ȘI INFLAMAȚIA VEZICULEI BILIARE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Dana Crişan, Ofelia Moşteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92170_a_92665]
-
invazii vasculare sau biliare. Aspectul ecografic tipic este acela de formațiune bine delimitată, cu pereți foarte subțiri, aproape inaparenți. Chistele nu prezintă semnal circulator la investigația Doppler sau CEUS (fig. 77). HEMANGIOMUL Este cea mai frecventă tumoră hepatică având o prevalență de 0,4-7,4% [5] până la 8,6% [4]. În general este asimptomatic. Rar, îndeosebi atunci când are dimensiuni mari, se asociază cu acuze dureroase sau citopenie și/sau anemie. Este unic sau paucilocular. Se poate asocia cu alte tipuri de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
impune efectuarea altor proceduri diagnostice, eventual urmărire și măsurare a tumorii la intervale scurte de timp. HIPERPLAZIA FOCALĂ NODULARĂ (HFN) HNF reprezintă 8% din leziunile primare hepatice și este a doua cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului, după hemangiom. Prevalența sa este citată în literatură la aproximativ 0,9% [6]. Este o tumoră dezvoltată pe fondul unei malformații circulatorii în care vase arteriale abundente au o localizare caracteristică în centrul tumorii, în interiorul unei cicatrici fibroase. De la acest nivel se realizează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
exemplu, rata deceselor prin boală cardiacă ischemică reprezintă o treime din rata raportată în anii ’80, 50% fiind atribuită controlului factorilor majori de risc cardiovascular, 50% aplicării eficiente a măsurilor de prevenție secundară (7). După vârsta de 65 de ani, prevalența factorilor de risc cardiovascular crește pentru HTA, obezitate și, implicit, DZ (5). În consecință, crește exponențial riscul de boli cardiovasculareși cerebrovasculare. De exemplu, rata AVC este superioară la femeia vârstnică în comparație cu bărbații din aceeași categorie de vârstă, din cauza prevalenței crescute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
ani, prevalența factorilor de risc cardiovascular crește pentru HTA, obezitate și, implicit, DZ (5). În consecință, crește exponențial riscul de boli cardiovasculareși cerebrovasculare. De exemplu, rata AVC este superioară la femeia vârstnică în comparație cu bărbații din aceeași categorie de vârstă, din cauza prevalenței crescute a HTA și a fibrilației atriale (FA), iar beneficiile tratamentului anticoagulant la femei sunt superioare (8). Aplicarea măsurilor de prevenție la femei este însă limitată de multiple aspecte practice, dependente de pacientă, de medici, care în parte nu depășesc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
mai rezervat comparativ cu bărbații (19). O explicație a acestei discrepanțe ar fi intervenția disfuncției microvasculare, mai accentuată în cazul femeilor cu boală cardiacă ischemică simptomatică. Pruit afirmă că afectarea microvasculară ar fi și unul dintre factorii care explică creșterea prevalenței IC pe termen lung (la 6 ani) post-IM la femei (20). Aceste diferențe înnăscute între sexe condiționează riscul cardiovascular, modul de prezentare clinică, diagnosticul, evoluția și prognosticul, răspunsul la tratament. Impactul asupra bolilor cardiovasculare este accentuat de componenta de mediu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
face referire la factori de risc tradiționali sau mai nou invocați, femeile, inclusiv pentru categoria de vârstă de 65 de ani și peste, trebuie evaluate și incluse în programe de prevenție primară. 50.3.1. Hipertensiunea arterială la femeia vârstnică Prevalența HTA crește cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați, dar este mai mare la femeia de 65 de ani i peste, HTA sistolică izolată fiind forma dominantă (21). Pentru categoria de vârstă 65-74 de ani, prevalența HTA este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
femeia vârstnică Prevalența HTA crește cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați, dar este mai mare la femeia de 65 de ani i peste, HTA sistolică izolată fiind forma dominantă (21). Pentru categoria de vârstă 65-74 de ani, prevalența HTA este raportată la 58%. Krumholz și colaboratorii săi demonstrează că tratamentul eficient al HTA reduce riscul de AVC și boală cardiacă ischemică la ambele sexe, medicația antihipertensivă având eficacitate similară (23). Prevalența crescută face ca HTA să reprezinte principala
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
Pentru categoria de vârstă 65-74 de ani, prevalența HTA este raportată la 58%. Krumholz și colaboratorii săi demonstrează că tratamentul eficient al HTA reduce riscul de AVC și boală cardiacă ischemică la ambele sexe, medicația antihipertensivă având eficacitate similară (23). Prevalența crescută face ca HTA să reprezinte principala cauză de IC la femeia vârstnică, în timp ce tratamentul eficient al HTA reduce cu aproximativ 50% riscul de IC (24). În Women’s Health Initiative, determinanții majori ai prevalenței HTA au fost rasa neagră
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
antihipertensivă având eficacitate similară (23). Prevalența crescută face ca HTA să reprezinte principala cauză de IC la femeia vârstnică, în timp ce tratamentul eficient al HTA reduce cu aproximativ 50% riscul de IC (24). În Women’s Health Initiative, determinanții majori ai prevalenței HTA au fost rasa neagră, statutul socio-economic scăzut, istoricul de boli cardiovasculare și factori de risc cardiovascular ca inactivitatea fizică, obezitatea, consumul excesiv de alcool (Wassertheil-Smoller și colaboratorii săi cit. de 24). Diferențele între nivelul TA la femei după menopauză versus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
Oparil cit. de 24). Utilizarea terapiei hormonale de substituție nu este justificată, deoarece efectul asupra controlului HTA este modest și poate avea efecte negative protrombotice (5). 50.3.2. Diabetul zaharat Are risc cardiovascular asociat mare la femeia vârstnică, iar prevalența bolii este în creștere la ambele sexe (vezi și capitolul „Diabetul zaharat și patologia cardiovasculară”). Peste 65 de ani, în SUA, prevalența este raportată între 25 și 33% și se estimează că va crește de 4,5 ori până în anii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
efecte negative protrombotice (5). 50.3.2. Diabetul zaharat Are risc cardiovascular asociat mare la femeia vârstnică, iar prevalența bolii este în creștere la ambele sexe (vezi și capitolul „Diabetul zaharat și patologia cardiovasculară”). Peste 65 de ani, în SUA, prevalența este raportată între 25 și 33% și se estimează că va crește de 4,5 ori până în anii 2050 (28). Aspectul este important deoarece la această categorie de vârstă diabetul are evoluție de lungă durată și se asociază frecvent cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
General Practice Research Database ), care a inclus diabetici cu vârsta medie de 64 de ani, a arătat prezența „fenomenului U”, conform căruia nivelul cel mai scăzut de mortalitate este la HbA1c de aproximativ 7,5% (29). 50.3.3. Fumatul Prevalența fumatului este mai mare la bărbați, dar trendul actual este de scădere la bărbați și de creștere la femei, inclusiv pentru grupa de vârstă de 65 de ani și peste, ceea ce are un impact semnificativ asupra riscului cardiovascular (5). 50
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
în vârstă, deoarece raportul femei/bărbați devine supraunitar (34). În Cardiovascular Health Study, care a inclus o populație de vârstnici (aproximativ 6.000 de pacienți de 65 de ani i peste, vârsta medie de 73 de ani), se raportează o prevalență a IC la femei de 7% în categoria de vârstă 60-69 de ani și 14% la femeile de 85 de ani i peste (35). Studiul Rotterdam, de asemenea cu un procent semnificativ de femei vârstnice (vârsta medie de 70 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
asemenea cu un procent semnificativ de femei vârstnice (vârsta medie de 70 de ani, 61% femei), arată că vârsta la debutul IC este mai mare la femei decât la bărbați (83 versus 76 de ani) și că, deși ratele de prevalență și incidență pentru IC sunt mai reduse la femei (6%, respectiv 13% la 1.000 persoane -ani) comparativ cu bărbații (8%, respectiv 18% la 1.000 persoane-ani), au fost mai multe cazuri de IC nou-descoperite sau cronice la femei (36
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
81% la bărbați), în momentul diagnosticului și la un an de tratament. Terapia de prevenție secundară a fost de asemenea mai puțin utilizată la femei (71% versus 79% la bărbați) (69). 50.4.3. Boala arterială periferică a membrelor inferioare Prevalența bolii arteriale periferice a membrelor inferioare (BAP) crește cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați. Între 40 i 49 de ani, prevalența la femei este 1,3 comparativ cu 1,7 la bărbați, iar la 80 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
femei (71% versus 79% la bărbați) (69). 50.4.3. Boala arterială periferică a membrelor inferioare Prevalența bolii arteriale periferice a membrelor inferioare (BAP) crește cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați. Între 40 i 49 de ani, prevalența la femei este 1,3 comparativ cu 1,7 la bărbați, iar la 80 de ani i peste prevalența crește dramatic la ambele sexe, dar predomină la femei (29,4 comparativ cu 24,7 la bărbați) (70). În ceea ce privește mortalitatea și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
periferice a membrelor inferioare (BAP) crește cu vârsta atât la femei, cât și la bărbați. Între 40 i 49 de ani, prevalența la femei este 1,3 comparativ cu 1,7 la bărbați, iar la 80 de ani i peste prevalența crește dramatic la ambele sexe, dar predomină la femei (29,4 comparativ cu 24,7 la bărbați) (70). În ceea ce privește mortalitatea și evenimentele cardiovasculare majore, asocierea cu valorile indicelui gleznă-braț (IGB) este similară la femei și bărbați (70). Prevalența bolii este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
i peste prevalența crește dramatic la ambele sexe, dar predomină la femei (29,4 comparativ cu 24,7 la bărbați) (70). În ceea ce privește mortalitatea și evenimentele cardiovasculare majore, asocierea cu valorile indicelui gleznă-braț (IGB) este similară la femei și bărbați (70). Prevalența bolii este influențată de etnie, rasă (neagră, hispanici), statutul socio-economic scăzut asociat mai frecvent factorilor de risc (71). Deși claudicația intermitentă este simptomul diagnostic, femeile vârstnice prezintă mai frecvent simptome atipice sau sunt asimptomatice, chiar și în condițiile unui IGB
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]