7,932 matches
-
urmărește stabilirea unor relații și identificarea unor cauze prin intermediul activității de cercetare - și practica PIO - care aplică cunoștințele fundamentate la nivel empiric în beneficul organizației (creșterea eficienței muncii), dar și cel al individului (îmbunătățirea calității vieții la locul de muncă). Prezumția că știința și practica trebuie să rămână separate este eronată. Unii oameni cred că teoria sau partea științifică a unui domeniu este ceea ce se petrece în „turnurile de fildeș” ale universităților și nu are nimic de-a face cu problemele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
greu, scepticismul cercetătorilor care susțin acest punct de vedere fiind descurajator: succesul schimbării culturii organizaționale este minim: Schimbarea culturii organizaționale este extrem de dificilă dar nu imposibilă și oricum durata se măsoară mai degrabă în ani decât în luni! (Schein, 1985). Prezumțiile culturale și valorile pot fi schimbate doar în situații de criză când vechile prezumții și valori au eșuat sau par fi inadecvate (Lang, 1994). Cultura organizațiilor a fost studiată, în cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizaționale este minim: Schimbarea culturii organizaționale este extrem de dificilă dar nu imposibilă și oricum durata se măsoară mai degrabă în ani decât în luni! (Schein, 1985). Prezumțiile culturale și valorile pot fi schimbate doar în situații de criză când vechile prezumții și valori au eșuat sau par fi inadecvate (Lang, 1994). Cultura organizațiilor a fost studiată, în cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din domeniul tehnic care făceau abstracție de zestrea teoretică și metodologică realizată și acumulată de-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
autorul de ficțiune, fapte inventate. Dar de câte ori cantitatea de invenție nu se întâmplă să fie poate mai redusă în mari opere de ficțiune decât în celebre memorii? Sigur, nu trebuie să încurcăm borcanele: distincția este funcțional necesară și justificată, iar prezumția de veridicitate în memorialistică și de invenție în ficțiune rămâne și trebuie să rămână mai mult sau mai puțin constantă. Nu ne interesează aici valoarea documentară a memoriilor: din acest punct de vedere ele trebuie, firește, luate sub beneficiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Tăinuitorul este tot atât de vinovat ca și hoțul”.) Hoț pe hoț anevoie Înșală. (Îți trebuie, Într-adevăr, talent ca să poți Întrece un veritabil profesionist: „E mare hoț cine fură de la alt hoț”.) Hoțul nedovedit e negustor cinstit. (Unii răufăcători abuzează de prezumția de nevinovăție, care este acordată până la dovedirea faptei lor, astfel că suspiciunea care planează asupra lor nu numai că nu-i afectează, dar pretind chiar, cu nerușinare, să fie tratați ca niște oameni cinstiți.) „Cea mai mare nedreptate e a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o realitate oarecare (zeci de diferențe de opinie, convingere, mod de a acționa zac, nepuse În act, În ființele voastre). Ele țin de armonizarea momentană a unor moduri de a face lumile să fie, și În mod normal nu solicită prezumția că tu și celălalt edificați, până În cele mai mici amănunte, aceeași lume. Cu alte cuvinte, nu sunteți Împreună nici la polul eurilor, nici la celălalt, al realului - care rămân distincte; nu Împărtășiți un ansamblu inert de date, ci un mod
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
similarități și diferențe, dacă te-aș putea muta În acest interior sau aș putea privi pentru o clipă măcar cu ochii tăi, am fi șocați, poate, până la nebunie. Dar asta nu Înseamnă că noi n-am opera perpetuu cu o prezumție de comunicativitate. De fiecare dată când vorbim, ridicăm Împreună imaginativ, dinaintea ochilor noștri, o lume. Ea e, În fondul ei, cea pe care credem Împreună că o cunoaștem dintotdeauna; doar o parte infimă, cantitativ, a sa e modificată, scoasă În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în seminariile Facultății de Litere sau la Institutul de Literatură. Aici se aplicau cu o mare dexteritate idei din Teoria poeziei..., din Principii de literatură (1935) sau din Știința literaturii, el excelând în demontarea operelor de arhitectură clasică. Metodologic, avea prezumția de a crede în eficiența absolută a sistemului său, dar, desprinzând elementele componente din încheieturile lor, analistul nu reușea decât rareori să ajungă la o formulare critică de ansamblu. „Critica integrală” se vedea înăbușită sub noianul sutelor de etichete și
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
răspunzând nevoii „de o cultură mai intensă” și conștientă că, „pentru a făuri acest ideal”, „gustul cititului trebuie să pătrundă mai mult ca oricând în toată pătura socială”. Nu lipsește obișnuita provocare lansată centrului de mișcarea revuistică locală, cu critica prezumțiilor capitalei și ale vechii generații. Un text cu accente programatice și polemice, Provincia. O linie strategică pe frontul vieții naționale, aparținând (sub pseudonim) lui Al. Iacobescu, desfide „ironiile atât de dese, de variate și de ieftine” care discreditează „specificitatea creatoare
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
minte când discutăm astfel de probleme distincția dintre teorii ideologice, care asertează importanța factorului ideologic în explicarea unor fenomene - în cazul nostru, credința și dezvoltările ideologice ale hegemoniei „naturale” a bărbatului -, și sistemele ideologice ca atare, care pe baza unor prezumții îndeamnă la acțiuni. Bineînțeles că ideologiile pot fi și sunt analizate prin teorii sociologice. Disocierea dintre o descriere și o explicație onest-științifică a similitudinilor și diferențelor bărbat-femeie, exprimate și în lumea familiei, și o abordare ideologică a acestora, în termeni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reanalizată în lumina unor noi date și orientări (Iluț, 1985; 2004), rolul valorilor și al atitudinilor nu numai în radiografierea unor mentalități, dar și în predicții comportamentale nu poate fi eludat. Conștiința comună, ca și cea științifică operează frecvent cu prezumția: oamenii au anumite valori și atitudini, iar acestea determină anumite comportamente. Ea trebuie totuși considerabil amendată, relația atitudine-comportament fiind mult mai complexă, în bună măsură atitudinile constituindu-se ca efecte ale actelor comportamentale, apărând ca raționalizări și justificări. Fără să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la început în supozițiile și codurile existente, forțându-le să se subordoneze coerenței de ansamblu. La nivelul cunoașterii comune operează deci reflexivitatea, ceea ce ar reprezenta corespondentul empiric cotidian al raționalității științifice. Reflexivitatea înseamnă strategii cognitive angajate în practicile curente, inclusiv prezumția că, pentru aceleași date, indivizi diferiți acordă aceleași înțelesuri (principiul intersubiectivității). Important este de reținut că pentru etnometodologirealitatea fundamentală este tocmai cea rezultată din desfășurarea supozițiilor, a codurilor și reflexivității. Realul este construit mereu de actorii sociali în procesul interacțiunii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociologi și antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție este proiecția intelectualului răzvrătit? Apoi, ar fi de conceput existența comunităților umane în complexitatea vieții sociale actuale, fără un (auto)control social? 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialuluitc "8.3. Raportul părinți‑copii sub semnul socialului" 8.3.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lui Morgan, amplificată și transformată în dogmă de materialismul istoric, a constat în generalizarea modelului iroquez la evoluția comunitar-familială a omenirii ca întreg. O altă gravă eroare a teoriilor clasice în legătură cu personalitatea de bază (modală) și a valorilor dominante este prezumția omogenității sau cvasiomogenității contextului cultural. Și, dacă această supoziție are valabilitate pentru societățile simple, este clar că pentru cele puternic diferențiate, în analiza impactului sistemului axiologic asupra personalității, e nevoie să ne referim și la pluralitatea influențelor macro-, medioși microgrupale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ceva sub anumite aspecte și dezapreciază sub altele, stare numită ambivalență. Depistarea ambivalenței atitudinilor este strâns legată de măsurarea acestora, care, la rândul ei, cu deosebire prin scările de tip Thurstone sau Likert (vezi Radu, coord., 1994), se bazează pe prezumția bipolarității și a intensității graduale. De altfel, punerea în evidență a situației ambivalențiale s-a făcut analizându-se mai îndeaproape răspunsurile aflate în zona „zero” sau în apropierea ei, deci la mijlocul intervalului dintre cei doi poli. S-a constatat că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
susțin că atitudinea este determinată de crezuri. Or, a pune semnul egalității între atitudine și suma crezurilor (chiar moderată prin valoarea așteptărilor) este o prea grosieră simplificare. Și alte entități (cum ar fi habitusurile neconștientizate) dau seama de atitudini. Iar prezumția că subiecții lucrează atât de atent cu probabilități este și ea discutabilă. Studiile ulterioare s-au concentrat asupra structurii complexe ce caracterizează credințele asociate unei atitudini. Astfel, s-a constatat că: 1) Crezurile formează o rețea în care pot fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai puțin costisitoare (Fried și Aronson, 1995). Să încheiem observând că perspectiva schimbării de atitudine pe bază de disonanță accentuează asupra procesului de autopersuasiune. Ne putem îndreptățit întreba însă dacă la nivelul omului obișnuit aceste mecanisme sunt atât de prezente. Prezumția nevoii general umane de consistență cognitivă nu e oare mai degrabă o proiecție intelectualistă, o „deformare profesională” a celor ce prin activitatea lor - savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
insensibili la stările emoționale ale altora. Lipsa de capacități de comunicare interumană constructivă, de cultură a relațiilor interpersonale conduce la violență nenecesară și astfel nejustificată. Or, această cultură poate fi învățată. Învățată în timp, inclusiv prin a practica mai asiduu prezumția nevinovăției în mai micile sau mai marile neplăceri pe care ni le produc semenii noștri. În loc de a merge pe linia atribuirii ostilității, e recomandabil ca, până la proba contrară, să facem preatribuiri de neintenționalitate (Zillmann, 1993) a unor acte. Putem învăța
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a celui aprobativ (vezi și Radu, coord., 1994). Într-adevăr, când subiecții știu că sunt evaluați, performanțele lor sunt mai ridicate. Problema aici este că ei pot avea conștiința aprecierii din partea celorlalți chiar atunci când aceștia sunt tăcuți. Evaluarea explicită sau prezumția ei sunt în strânsă legătură cu managementul impresiilor în prezentarea de sine, deci cu mecanisme intime ale imaginii și stimei de sine. Un argument împotriva teoriei facilitării prin evaluare este că sporirea performanțelor în (simpla) prezență fizică a semenilor s-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mod obișnuit se înțelege că e vorba despre agregarea opiniilor unor indivizi concreți, nu cred că această eroare trebuie prea mult subliniată. Apoi, în exprimări cum sunt cele de mai sus, nu atât personificarea și reificarea sunt de condamnat, cât prezumția unanimității opiniilor la scară națională. Ceea ce în rare cazuri se întâlnește. Mai mult, în lipsa unor date concrete (sondaje) nu putem fi siguri dacă există chiar un curent de opinie predominant. O altă eroare frecventă - cultivată uneori deliberat în scopuri propagandistice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
barbară / Și trupu-n mii de mlădieri mi-ar frânge/ Aș fi pantera cu priviri de pară,/ Cu Orientul tot trezit în sânge/ Care-și așteaptă prada legendară”. S. izbutește să transpună în acest limbaj compozit o viață interioară proprie, cu prezumția că depozitează un summum de experiență tragică - o mare iubire trădată, un cămin distrus, copilul mort, o aspră însingurare „pe margini de genuni înfricoșate” -, dar și vocația de a renaște decupând, în întunericul durerii, „ferestre luminate” sau captând „sâmburi de
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
așa cum intenționa autorul -, Într-un veritabil Honigberger Dispensatory cu un imens farmec revolut. A fost continuat de J.L. Stewart, Punjab Planta, comprinsing Botanical and Vernacular Names and Uses, Lahore, 1869. 330. Această mărturisire finală poate să se fi aflat În legătură cu prezumțiile de lipsă a acurateții pe care le-a formulat, Înainte de publicarea volumului, dar după scrierea sa, Horace Hayman Wilson, În scrisoarea sa către autoritățile engleze. Cu privire la dificultatea de a se putea ține un jurnal În Asia, vezi și studiul introductiv
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
colectiv al obștii sătești de altădată și a anecdoticii care animă orizontul de viață rural. Ambele componente ale sintezei au avut de câștigat. Lumea satului, cu spiritualitatea ei, îi va fi revelată convingător cititorului, curățată de exotismul depreciativ și de prezumția carenței de „profunzime” pe care i le atașase o prejudecată tenace, modernistă și antirurală. Iar tehnicile prozei moderne vor beneficia și ele, fiind fertilizate de obiectul la care și-au găsit astfel aplicarea. Dintre procedeele practicate de T., caracteristic mai
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
locatarii arcei, cât și speciile submarine emit judecăți categorice cu privire la orice. Dintre acestea merită reținute reflecțiile lui Hary Brummer, de o luciditate și de un curaj rare chiar și între practicanții romanului „obsedantului deceniu”: „Baza democrației este [...] sau decurge din «prezumția de inocență», tipică societăților evoluate, în care, până la proba contrarie, orice individ este considerat nevinovat [...]. Și, invers, catastrofală pentru om, pentru cultură, politică, societate, ce vrei, este cealaltă poziție posibilă [...], numită prezumția de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
obsedantului deceniu”: „Baza democrației este [...] sau decurge din «prezumția de inocență», tipică societăților evoluate, în care, până la proba contrarie, orice individ este considerat nevinovat [...]. Și, invers, catastrofală pentru om, pentru cultură, politică, societate, ce vrei, este cealaltă poziție posibilă [...], numită prezumția de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima reacție e de suspiciune [...] Păcatul originar devenit politică de stat!” Însă valoarea cărții nu se reduce la atât: ideile Galeriei sunt ele însele încarnate într-o bogată „galerie” caracterologică și expuse sub
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]