2,399 matches
-
Ionescu, român transilvănean, comic, cântăreț după modelul comicilor austriaci.133 378 bucureștii de altădată 131. La 23 septembrie/5 octombrie 1877, decret dat la Verbicea, în sudul Dunării. 132. Unități ale gărzii imperiale ruse au defilat pe Calea Mogoșoaiei, în fața principesei Elisabeta, la 5/17 septembrie 1877; trecerea gărzii imperiale către Dunăre începuse însă cu o săptămână mai înainte (Beatrice Marinescu, Aurel Duțu, Șerban Rădulescu-Zoner, Bucureștii și epopeea Independenței, 1877-1878, Ed. Academiei, 1978, p. 137). 133. I.D. Ionescu, despre care s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trupelor care obținuseră victoria de la Plevna, printre care se aflau și 20 000 de ostași români. Sâmbătă 3/15 decembrie el a pornit spre patrie, ajungând în București la 5/17 decembrie; în gara Târgoviștei el a fost întâmpinat de principesa Elisabeta, de membri ai guvernului, de alte autorități, precum și de cancelarul Gorceakov; în aceeași zi, el a părăsit Bucureștii, fiind însoțit pe tot teritoriul țării noastre de Mihail Kogălniceanu (MOF., 8/20 decembrie 1877, pp. 7154-7156). 168. Generalul Nicolae Golescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Bacalbașa, într-o formă mai comprimată, în vol. III al acestei ediții (v. cap. Anul 1886); despre Popa Tache v. vol. III al ediției de față, ace eași relatare, mai rezumativă. Pagina 157 * O doamnă îmi atrage atenția că principesa Irina Suțu nu era născută dintr-o familie burgheză, ci dintr-o familie din cele mai aristocrate, familia Hagi-Moscu având o ascendență nobiliară fără contestație posibilă. Iau act cu mulțumire de observațiunea doamnei care mi-a scris (Id., ibid., nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru un atare subiect (din presa jurnalul "Cronică", numere din ianuarie și august 1904 respectiv din corespondență din vară aceluiași an a lui Eugen Mavrodi, reprezentantul guvernului de la București în Belgia, cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Principesei României), două din încercările firave de asociere a studenților români de la Bruxelles (1904, 1925). În final, am prezentat și una dintre modalitățile, mai puțin cunoscute, e drept, de sprijinire a tinerilor din România aflați la studii la Universitatea Liberă, dar
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
o asociație comprehensiva, compatibilă cu toate celelalte asociații similare existente de mai multă vreme la Liège ori la Anvers. Am aflat despre inițiativa studentului poet din corespondență lui Mavrodi purtată cu una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, Eliza Grecianu, din vară aceluiași an35. În corespondență cu pricina am regăsit și obiectivul pentru care era fondată asociația, adică acela de a risipi imaginea cu privire la reputația îndoielnică pe care o aveau în imaginarul comun studenții români de la Bruxelles
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
României la Bruxelles, să fie Președinte de onoare al Societății Studenților Români din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci. Eliza Grecianu avea impresia că avea în fața ochilor scrisoarea unui nebun, dar indiferent
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de aceea îl ruga pe Ministrul României la Bruxelles să facă niște investigații. Tânărul era Florian Becescu, ajuns într-o stare deplorabilă în capitala Belgiei, fiind "bolnav, singur și abandonat": Sinaia 24 Juin Serviciul Doamnei de Onoare a A.S.R. Principesei României Mon cher Eugène, Son Altesse Royale, la Princesse, a reçu une lettre d'un étudiant roumain de Bruxelles, lui demandant un secours d'argent disant qu'il est malade, seul et abandonné. Son Altesse Royale me charge de vous
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem, poetul Florian Becescu. Am aflat despre inițiativa studentului din corespondență lui Mavrodi purtată cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Alteței Sale Regale, Principesa României, iar detaliile privind conferințele și reuniunile asociației, precum și conflictele dintre unii membrii ai ei, inclusiv cu președintele acesteia (nimeni altul decât inițiatorul sau) au fost reconstituite după câteva articole publicate în presa românească a vremii. Aceste mărturii ne-au
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ghica" , apare și un „Sturdza Mihály”, principe al Țării Românești. Fiica acestuia, Maria, căsătorită cu domnitorul moldovean, este nevoită să-și părăsească țara pentru a scăpa de răzbunarea turcilor, datorată „trădării” soțului ei. Ea va primi un sprijin generos din partea principesei Apafi a Ardealului. Este evident efortul lui Jókai de a sublinia prin asemenea episoade necesitatea alianței și a sprijinului reciproc Între micile popoare din zonă, confruntate În comun cu agresiunea unor vecini de temut. Izbucnirea Războiului Crimeii, În 1853, aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Isac Gurfinchel, erau destul de înstăriți, astfel încât G., cea mai mare dintre cele trei fiice ale lor, se pregătește acasă cu guvernante străine și își începe învățătura în particular, intrând direct în clasa a III-a a ciclului secundar la Liceul „Principesa Ileana” din Tighina, unde își ia bacalaureatul în 1931. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți, se mută la Iași, dar nu izbutește să-și finalizeze studiile. Debutează cu o tabletă în 1937, la ziarul ieșean „Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
1 Gardă, Husarii de Gardă, Ulanii nr. 1. Vine și împăratul. Paradă, defilare. Ora 10½ înapoi. Enorm de cald. Răcit. Făcut vizite. Ora 4 dineu în familie la castel. Înainte de aceasta la împărăteasă și la Pauline, unde o găsesc pe principesa Waldeck. Marele duce Mihail e aici, vine seara la mine. Ora 9 ceai la împărăteasă, în castelul din oraș. Ora 10½ gata. Foarte răcit. Marți, 9/21 august Enorm de cald. Ora 8 plecat la Berlin. La Charlottenburg, vizitat Fundația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu kronprințul. Toți principii sunt de față la despărțire. Wilhelm von Württemberg și Hanno Weimar pleacă de asemenea. După-amiază promenadă și la papa, unde e și Albert de Saxonia. Ora 6 mare dineu, la care vine nobilimea șvabă, principele și principesa Wrangel, baronul și baroana Ulm, Hornstein etc. Se cinează în salonul întunecat, care e iluminat electric. 120 persoane. După aceea soirée dansante, dansăm toți cadriluri și carillon până la ora 11. Fumat în cazemata dinspre Dunăre până la ora 12. Fotografiat Albert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
3/15 iunie Vreme minunată. Ora 8½ dejunat cu Marie la Leopold, acolo până la ora 11. A murit prințul Friedrich Karl. Ora 12 dejunat en famille. La Esebeck. După-amiaza călătorie cu trăsura, cu mama, la Gebrochen-Guttenstein. Ora 7 înapoi. Aici principesa Waldburg cu fiica. Seara ceai. Marți, 4/16 iunie Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9 liturghie, cu mama. Ora 12 dejunat, principesa Waldburg prezentă, pleacă deseară. După-amiază la tante Carolina. Călătorie cu trăsura, cu mama, la Inzighofen, foarte apăsător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
dejunat en famille. La Esebeck. După-amiaza călătorie cu trăsura, cu mama, la Gebrochen-Guttenstein. Ora 7 înapoi. Aici principesa Waldburg cu fiica. Seara ceai. Marți, 4/16 iunie Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9 liturghie, cu mama. Ora 12 dejunat, principesa Waldburg prezentă, pleacă deseară. După-amiază la tante Carolina. Călătorie cu trăsura, cu mama, la Inzighofen, foarte apăsător. Seara ploaie. Ora 7 cinat. Seara cu mama. Miercuri, 5/17 iunie Foarte apăsător. Ora 7½ la Hedingen, acolo slujbă funerară, apoi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
am dat 10.000 franci pentru Atheneu. După-amiază ploaie. Ora 5 mai bine. Plimbare cu trăsura, cu Elisabeta, spre Bușteni. Promenadă în Valea Iepii. Ora 7 înapoi. Seara biliard. În țară plouat destul de mult. Miercuri, 10/22 iulie Mohorât, ploios. Principesa Știrbey a murit la Buftea. Înainte de amiază cu Elisabeta. Ora 11½ Câmpineanu la mine. Obedenaru, ministrul nostru la Atena, a murit acolo. Ora 12½ la lunch, însărcinatul cu afaceri rus, căpitanul Schneider cu soția, prefectul Poliției Moruzi etc. După-amiaza scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vreme minunată, baie, promenadă. Ministrul Spaniei la lunch, Theodor Rosetti, Alecsandri, Stătescu. După-amiaza scris. Enorm de multe depeșe despre Bulgaria. Seara promenadă. Biliard cu Alecsandri. Joi, 9 septembrie/28 august Vreme minunată, baie, promenadă. Ora 11 Stătescu. Ora 12 sosit principesa Cuza, Alecsandri a adus-o de la gară. Noi o întâmpinăm. Ora 1 dejun, prezent și Theodor Rosetti, 18 persoane. După aceea îi arătăm castelul. Ora 4 ceai. Ora 5 pleacă, e încântată de primire. Seara promenadă. Biliard cu Alecsandri. Vineri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 12½ dejunat la Palat, la marele duce și marea ducesă de Baden. Acolo până la ora 3, conversat. Vizitat Junghans. Ora 5 mare dineu la kaiser, 95 de principi, eu o conduc pe marea ducesă de Mecklenburg, alături de mine marea principesă Vladimir. Seara îmi este foarte rău. Sosit știri despre sănătatea reginei Suediei. Ora 12 în pat. Joi, 12/24 martie. Berlin. Ploios. Înainte de amiază acasă, rezolvat problema ordinelor. La Maria, care locuiește în castel. Ora 12 venit împărăteasa, în jur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la Burgtheater, piesa Un sărut, până la ora 10. Prințesa Adalbert v. B. cu fiica. Miercuri, 18/30 martie. Viena. Ora 8½ vine arhiducele Albrecht. Ora 9½ împăratul la noi, apoi cu prințul Windischgrätz la Belvedere, văzut portretul făcut de Hamilton principesei Schwarzenberg și modelul monumentului Mariei-Theresa de Zambuchi. Ora 11½ înapoi. Audiențe, feldmareșalul Baur, Hohenlohe, ambasadorul englez Paget, nunțiul Vanutelli, generalul Kaulbars, care a fost în Bulgaria. Orele 2½-4 la Kalnoky, discutat starea de lucruri din Bulgaria etc., preîntâmpinat reîntoarcerea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1828-1885) din casa regală a Prusiei era fiu al prințului Karl (1801-1883) și nepot al fostului rege al Prusiei Friedrich-Wilhelm al III-lea (1770-1840). Prin urmare, tatăl său era frate al împăratului german în funcție în acel moment, Wilhelm I. Principesa Helene de Waldeck și Pyrmont (1831-1888), născută prințesă de Nassau, soție a principelui Georg-Victor de Waldeck și Pyrmont (1831-1893). Pauline (1855-1925) era fiica lor, la fel și Helene de Albany. Marele duce Mihail (1832-1909), frate al fostului țar Alexandru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a fi doar „decorative”. Se poate spune că erau temute și ascultate. Faptul că erau numite, chiar În documente scrise, pe numele mic („tovarășa Anuța”, „tovarășa Ofelia” sau „tovarășa Ida”) le dădea o „aură” În plus, erau un soi de „principese ale partidului”. Toate erau cu vechi state de activitate ilegală, cu ani de Închisoare și lagăr ce le Întăreau nimbul revoluționar. Și cu toate acestea, atunci când interesele grupului conducător o cereau, se putea opera cu argumente misogine. Astfel, când s-
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
se întoarce apoi, după o raită prin zone învecinate, tot la fapte. Către faptele însele: acesta ar fi, poate, principiul critic fenomenologic, cu rol de pretext, al eseisticii soresciene. Între livresc și sacru. După Nunta de diamant și Coroana română, Principesa Margareta a României a pus pe piața culturală un volum cu totul parte: Carte regală de bucate (Ed. Curtea Veche, București, 2010). Cine se aștepta la o carte de bucate în sensul clasic al sintagmei a fost, probabil, ușor dezamăgit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
face cu o structură complexă al cărei scenariu gravitează în jurul doimii text-imagine, un binom nelipsit de altfel din formele clasice ale cărților de bucate. Asemenea cărți au mai scris Prințul Charles și Prințul Henrik al Danemarcei. Însă ansamblul construit de Principesa Margareta dovedește originalitate, are straturi eminamente culturale în care se îmbină însemnări tip jurnal cu secvențe de alcătuire psihologică, unde releul important îl constituie memoria afectivă, după cum întîlnim în carte, cum precizam, pagini cu portretele unor persoane extrem de importante din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dovedește originalitate, are straturi eminamente culturale în care se îmbină însemnări tip jurnal cu secvențe de alcătuire psihologică, unde releul important îl constituie memoria afectivă, după cum întîlnim în carte, cum precizam, pagini cu portretele unor persoane extrem de importante din viața Principesei Margareta fișe caracterologice ale bunicilor, părinților, surorilor, verilor sau ale celor mai apropiați prieteni. Este în fond mai mult decît o schiță a arborelui genealogic al Casei Regale, este o autobiografie care, prin rezumatul condensat al unui fel de bildungsroman
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
părinților, surorilor, verilor sau ale celor mai apropiați prieteni. Este în fond mai mult decît o schiță a arborelui genealogic al Casei Regale, este o autobiografie care, prin rezumatul condensat al unui fel de bildungsroman, prinde și surprinde anii formării Principesei în compasul unei jumătăți de veac de istorie, cu puncte de sprijin pe suprafața întregii Europe și, mai exact, în spațiul încărcat de noblețe al Caselor Regale de pe continentul european. Principesa Margareta dezvoltă în această Carte regală de bucate un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unui fel de bildungsroman, prinde și surprinde anii formării Principesei în compasul unei jumătăți de veac de istorie, cu puncte de sprijin pe suprafața întregii Europe și, mai exact, în spațiul încărcat de noblețe al Caselor Regale de pe continentul european. Principesa Margareta dezvoltă în această Carte regală de bucate un discurs hibrid al cărui cod stilistic este povestea, narațiunea. Autoarea este astfel în acord fecund cu tendința pe care o înregistrează azi proza: lumea se întoarce tot mai mult la story
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]