104,850 matches
-
beri și-a lui a făcut iarba broaștei. S-au aprins luminile de noapte. Ultimul 103 s-a retras la depou. Exagerez, dar ai prins ideea. Tot ce nțeleg eu din tot ce-mi povestește el e că e pe principiul ascunde burta. Dar cu țepi? Cu țepi. L-am cinstit. Seara, când m-a văzut echipat, Tovarășul Meu Trei m-a sunat de pe holuri. Băi, cum vii tu la sală cu părul ăla pe picioare? m-a-ntrebat. Băi, dă-i și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
doar câteva fami lii, grupuri de tineri, perechi, turiști, totul sub control. O bere, simt că mi-e poftă. Ciudat, nu simt niciodată așa ceva înainte de lucru. Mai bine nu, disciplina este esen țială pentru un artist. În plus, sunt adeptul principiului care spune că o plăcere amânată este o plăcere poten țată. Mă așez pe o bancă și con templu, îmi liniștesc spiritul. După cinci minute de respi rație profundă simt că plutesc pe valurile dharmei. Sunt o undă în marea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
șalele, umplu paharele cu șampanie. Ei bravo! Omenirea se-neacă, zbătându-se în propriul ei sânge, până-n gât, și ăștia beau șampanie! Hitlerlandul zeităților blonde care se pregăteau să arunce-n aer orașul sau măcar o parte din el, pe principiul: "după mine potopul!" Simțea în ceafă căldura reflectoarelor. Greutatea corpului său strivit de balustradă. Îi veni să râdă cum stătea cocoțat, acolo, în întuneric, deasupra lor, deasupra, și trupul cu sufletul lui avură deodată chef s-o ia razna care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Moldovei și Vulturești, cu 116 localități componente. Dezvoltarea rețelei de subunități Odată cu organizarea administrativă a teritoriului României și revenirea la vechea denumire de județ, în 1968, au luat ființă direcțiile județene de poștă și telecomunicații. Acestea au fost organizate după principiul teritorial administrativ și aveau în subordine toate subunitățile operative de execuție urbane și rurale. În zona Fălticeni, la data înființării DJPTc Suceava, funcționau 14 oficii: Fălticeni, Baia, Boroaia, Bogdănești, Cornu Luncii, Drăgușeni, Dolhești, Dolhasca, Fântânele, Găinești, Liteni, Mălini, Udești și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
De fapt, s-a comasat Ministerul Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor. Noul minister cuprindea trei departamente, printre care și cel al Poștelor și Telecomunicațiilor, și mai multe direcții generale. În cadrul Departamentului Poștelor și Telecomunicațiilor funcționau mai multe unități, pe baza principiului gestiunii economice proprii. În subordinea acestui departament erau : Direcțiile județene de poștă și telecomunicații, Direcția de transporturi poștale, Direcția de expediere a presei, Direcția de radio și televiziune, Of. Special pentru editarea și distribuirea timbrelor, Of. Special controlul mandatelor etc.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Eliphas Lévi, Dogme et rituel de la Haute Magie (1856). Dar Underhill, procedând descriptiv, nu le prezintă în această ordine. Nae Ionescu, în schimb, le expune în mod logic, deducându-le una din cealaltă. De asemenea, el adaugă un al patrulea principiu fundamental: egocentrismul (opus teocentrismului, caracteristic atitudinii mistice). Avem așadar la Nae Ionescu o preluare creativă și prelucrarea unor principii obținute de Underhill din tradiția ocultismului contemporan, care reflecta el însuși vechea tradiție hermetică. De altfel, profesorul român observă, cu privire la cea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
v. E.U., p. 127, 250 252, 264-266 -, încât ar putea fi luată din oricare loc“. Ea nu citează însă nimic de la aceste pagini, așa cum face în alte cazuri. Întinderea lor vrea să lase impresia că Underhill dezvoltă pe larg principiul pe care Nae Ionescu îl prezintă sintetic. Dar, la paginile respective, nu se găsește decât menționat în trecere că magia este o știință „profund individualistă“ (p. 127, 250, 252, 265), în contexte care au altă finalitate argumentativă. În schimb, Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Cât despre „perspectiva psihanalitică“ - atât de desăvârșit absentă -, pe care o vede Marta Petreu, aici nu mai este vorba de rea credință și de fals intelectual, ci de altceva mai grav, pe care nu-l numim dintr-un respect de principiu datorat oricărei persoane. Acest lucru e vizibil și în alte părți ale studiului ei și credem că nu greșim afirmând că e prezent în însuși impulsul de a-l scrie și în intenționalitatea lui. În rezumat, putem afirma următoarele: 1
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și cunoaștere. (Aceasta i-ar fi fost „sugerată“ de un comentariu al lui Chevalier.) Cinci dintre aceste instanțe (nr. 1-4, 6) sunt luate din prelegerea a V-a, Metafizic și științific, una (nr. 7) din prelegerea a VIII a, Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii și una (nr. 5) din prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității. Ele fac parte dintr un discurs care nu are legătură directă cu Introduction à la métaphysique sau cu ceea ce desfășoară Chevalier în paginile
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
referiri la filozoful francez: șase, în comparație cu cinci referiri în alte patru cursuri de metafizică. Dar numărul e un fals indicator aici. Prima mențiune este tangențială la Bergson ca reprezentant al „direcției antimetafizice“. Următoarele trei fac parte din aceeași discuție asupra principiului identității (prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității), unde Nae Ionescu expune perspectiva mobilistă bergsoniană, care nu-l „încântă“ și pe care o găsește cunoscută încă din filozofia greacă veche. Cea de-a cincea, iarăși o referire en
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și nu însemnează, mai cu seamă, a-l trăi.“ Prin urmare, formele de cultură nu derivă unele din altele, ci se înlocuiesc. O formulă cu totul nouă se construiește, cel puțin parțial, din materialul folosit deja de vechile forme. Iar principiul construcției este exterior nu numai formulelor anterioare, ci însuși omului care îi este agent, căci acesta e incapabil să se smulgă formulei metafizice sau culturale care îi este conaturală. „O formulă metafizică este absolută, în sensul că fiecare din noi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
imensul număr de autori talentați, mulți geniali, care au fost „prinși“ plagiind și care, pe de altă parte, au fost persoane cu nimic mai puțin morale decât media umanității. Preferăm să nu dăm nume, pentru a nu abate discuția de la principiu la cazuistică, dar ele sunt ușor de găsit cu atât mai mult cu cât, în ultima jumătate a secolului trecut, fenomenul plagiatului a devenit miza unui impresionant număr de cărți și articole. Desigur, au fost expuși și atâția alți autori
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
PARTEA I RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL MUNCII CAPITOLUL I RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ 1. Disciplina munciicondiție indispensabilă oricărui proces de muncă. 1.1. Noțiunea de disciplină a muncii Principiul disciplinei muncii a fost formulat după 1989 prin Decretul-Lege nr. 147/90 care a modificat prevederile art. 10 din vechiul Cod al muncii precizându-se că: „relațiile de muncă sunt așezate pe principiul Însușirii liber consimțite și aplicării cu consecvență
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
1.1. Noțiunea de disciplină a muncii Principiul disciplinei muncii a fost formulat după 1989 prin Decretul-Lege nr. 147/90 care a modificat prevederile art. 10 din vechiul Cod al muncii precizându-se că: „relațiile de muncă sunt așezate pe principiul Însușirii liber consimțite și aplicării cu consecvență a disciplinei muncii. Respectarea cu strictețe a ordinii și disciplinei la locul de muncă constituie o obligație a fiecărui salariat din Întreprinderi și instituții.“ În literatura juridică de specialitate 1 disciplina muncii a
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
și, totodată, nu Încalcă normele imperative ale legislației muncii. Potrivit art. 241 din Codul muncii, republicat, Regulamentul intern cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții: a) reguli privind protecția, igiena și securitatea În muncă În cadrul unității; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării și a Înlăturării oricărei forme de Încălcare a demnității; c) drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților; d) procedura de soluționare a cererilor sau reclamațiilor individuale ale salariaților; e) reguli concrete privind disciplina muncii În unitate; f) abaterile disciplinare
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
lege, constând În limitarea În timp a unor efecte nefavorabile ale sancțiunii aplicate În mod legal și/sau Întemeiat, anularea unei asemenea sancțiuni (ilegale/neîntemeiate) duce la desființarea ei retroactiv, cu toate efectele pe 30 care le presupune (aplicându-se principiul restitutio in integrum).’’ 5. Procedura aplicării și executarea sancțiunilor. 5.1. Aprecieri generale. Sancționarea disciplinară are la bază o serie de reguli procedurale care urmăresc trei scopuri: - eficiența combaterii unor acte și comportări indisciplinate care dăunează Întotdeauna procesului muncii și
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
ale ambelor părți. In acest cadru, cercetarea disciplinară prealabilă aplicării sancțiunii contribuie În mare măsură la prevenirea unor măsuri abuzive, nelegale sau netemeinice, dispuse de angajator, profitând de situația sa dominantă. Analizând criticile formulate În această cauză, Curtea constată că principiul egalității În drepturi a cetățenilor, invocat În susținerea excepției, nu este aplicabil, având În vedere că angajatorul și salariatul se află În situații obiectiv diferite. Condiționarea aplicării sancțiunilor disciplinare de efectuarea unor cercetări prealabile nu diminuează cu nimic răspunderea disciplinară
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
de efectuarea unor cercetări prealabile nu diminuează cu nimic răspunderea disciplinară a salariaților și nu le creează niciun privilegiu. In situația În care litigiul de muncă declanșat de aplicarea sancțiunii disciplinare este supus soluționării de instanța judecătorească, părțile beneficiază de principiul egalității armelor, fiecare având la dispoziție aceleași mijloace și garanții procedurale care condiționează exercițiul deplin al dreptului la apărare și al dreptului la un proces echitabil. Curtea constată că este neîntemeiată și susținerea autorului excepției conform căreia prevederea obligativității respectării
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
cuprinse În contractele colective de muncă aplicabile și În contractele individuale de muncă; c) controlează stabilirea și acordarea drepturilor cuvenite salariaților ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă; dă controlează respectarea principiului egalității de tratament; e) asigură evidența națională a muncii prestate În temeiul contractelor individuale de muncă; f) controlează utilizarea de către angajatori a muncii nedeclarate autorităților publice; g) controlează modul de completare a carnetelor de muncă și condițiile de păstrare a
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
dintre partenerii sociali stabilite potrivit prezentului cod.“ Deci, jurisdicția muncii este o jurisdicție specială și este determinată de particularitățile raportului juridic de muncă; ea Îndeplinește un rol de protecție ca și normele de drept al muncii. Principiile jurisdicției muncii sunt: - principiul legalității; - principiul Înfăptuirii justiției În mod egal și asigurarea dreptului la apărare;principiul folosirii limbii materne În justiție;principiul adevărului obiectiv, al contradictorialității, publicității, oralității dezbaterilor, etc. Principiile sunt consacrate atât În Codul de procedură civilă cât și În Constituția
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
sociali stabilite potrivit prezentului cod.“ Deci, jurisdicția muncii este o jurisdicție specială și este determinată de particularitățile raportului juridic de muncă; ea Îndeplinește un rol de protecție ca și normele de drept al muncii. Principiile jurisdicției muncii sunt: - principiul legalității; - principiul Înfăptuirii justiției În mod egal și asigurarea dreptului la apărare;principiul folosirii limbii materne În justiție;principiul adevărului obiectiv, al contradictorialității, publicității, oralității dezbaterilor, etc. Principiile sunt consacrate atât În Codul de procedură civilă cât și În Constituția României. 2
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
specială și este determinată de particularitățile raportului juridic de muncă; ea Îndeplinește un rol de protecție ca și normele de drept al muncii. Principiile jurisdicției muncii sunt: - principiul legalității; - principiul Înfăptuirii justiției În mod egal și asigurarea dreptului la apărare;principiul folosirii limbii materne În justiție;principiul adevărului obiectiv, al contradictorialității, publicității, oralității dezbaterilor, etc. Principiile sunt consacrate atât În Codul de procedură civilă cât și În Constituția României. 2. Conflictele de muncă - obiect al jurisdicției. După cum se poate observa din
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
raportului juridic de muncă; ea Îndeplinește un rol de protecție ca și normele de drept al muncii. Principiile jurisdicției muncii sunt: - principiul legalității; - principiul Înfăptuirii justiției În mod egal și asigurarea dreptului la apărare;principiul folosirii limbii materne În justiție;principiul adevărului obiectiv, al contradictorialității, publicității, oralității dezbaterilor, etc. Principiile sunt consacrate atât În Codul de procedură civilă cât și În Constituția României. 2. Conflictele de muncă - obiect al jurisdicției. După cum se poate observa din formularea art. 266 din Legea nr.
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
aceste probe.’’ - administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgență, instanța fiind În drept să decadă din beneficiul probei admise partea care Întârzie În mod nejustificat administrarea acesteia. Textul art. 273 din Codul muncii, republicat, are În vedere aplicarea principiului celerității În activitatea de judecată și are ca finalitate determinarea justițiabililor să acționeze cu diligență și bunăcredință și să evite tergiversarea soluționării cauzei. Prin Decizia nr. 350/2005 Curtea Constituțională a reținut că,, Aceste dispoziții legale sunt menite să asigure
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
al fiecăreia dintre părțile litigante.’’ - hotărârile pronunțate În final sunt definitive și executorii de drept. Această prevedere care Învederează caracterul definitiv și executoriu al sentințelor pronunțate În fond reprezintă o facilitate acordată părților raportului de muncă și o consecință a principiului celerității ce caracterizează soliționarea conflictelor de muncă. - procedura de soluționare a conflictelor de muncă se reglementează prin lege specială. Dispozițiile de mai sus se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. 5.3. Soluționarea litigiilor de muncă de către instanțele judecătorești
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]