2,775 matches
-
Michael 1991 "The Re-Evaluation of Logical Positivism.", Journal of Philosophy 10. Friedman, Michael 1996 "Philosophical Naturalism", Presidential Address April 25. Friedman, Michael 2001 Dynamics of Reason, CSLI Publications. Friedman, Michael 2007 "Coordination, Constitution, and Convention: The Evolution of the A Priori in Logical Empiricism." The Cambridge Companion to Logical Empiricism. Eds. Alan Richardson and Thomas Uebel. Cambridge University Press. Foulis D. J. & C. H. Randall 1976 "Empirical Logic and Quantum Mechanics" in P. Suppes (ed.) Logic and Probability in Quantum Theory
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
of Mathematics", Philosophical Review, LXXIV, 23-50. Kitcher, Philip 1979 "Frege's Epistemology." Philosophical Review 88:235-62. Kitcher, Philip 1998 "Mill, mathematics, and the naturalist tradition." The Cambridge Companion to Mill. Ed. John Skorupski. Cambridge University Press. Kitcher, Philip 2006 " 'A Priori' ", in Paul Guyer (ed) The Cambridge Companion to Kant (second edition), Cambridge University Press. Kleiner, Israel 1986 "The evolution of group theory: a brief survey", Mathematics Magazine 59 (4): 195-215. Kleiner, Israel 1991 "Rigor and proof in mathematics: an historical
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
effectiveness of mathematics". Worrall, J. 1989 "Structural Realism: The Best of Both Worlds", Dialectica. Zahar, E. 1980 "Einstein, Meyerson and the role of mathematics in physical discovery", The British Journal for the Philosophy of Science 31(1):1-43. Index A priori, 11, 15, 17, 20, 23-27, 32, 35, 36, 38, 39, 42, 43, 54, 57, 60, 75, 76, 79, 82-89, 93-95, 97, 99-103, 111, 115, 125, 126, 200, 218 * Relativizat, 127-130, 219 Analitic, 11, 13, 14, 25, 28-30, 33-35, 53, 59
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
trebuie să urmărească cu atenție ceea ce vedea în figură sau chiar simplul concept al ei și să învețe, așa-zicând, din acestea proprietățile ei, ci că trebuie s-o producă prin ceea ce el însuși gândea și reprezenta în ea a priori prin concepte (prin construcție), și că, pentru a ști sigur ceva a priori, nu trebuie să atribuie lucrului decât ceea ce rezultă în mod necesar din ceea ce a pus el însuși în lucru, în conformitate cu conceptul său." (CRP, p. 31) 3 O
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
al ei și să învețe, așa-zicând, din acestea proprietățile ei, ci că trebuie s-o producă prin ceea ce el însuși gândea și reprezenta în ea a priori prin concepte (prin construcție), și că, pentru a ști sigur ceva a priori, nu trebuie să atribuie lucrului decât ceea ce rezultă în mod necesar din ceea ce a pus el însuși în lucru, în conformitate cu conceptul său." (CRP, p. 31) 3 O astfel de interpretare ar salva poziția lui Kant de a mai fi respinsă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
98-102). 11 Philip Kitcher interpretează altfel viziunea kantiană asupra definițiilor. După el, "punând în contrast rolul definițiilor în matematică și în alte discursuri, el [Kant] accentuează ideea că conceptele matematicii nu sunt "gândite arbitrar" și că avem o asigurare a priori că am definit un "obiect adevărat"" (Kitcher 2006:34) 12 Trebuie să atragem atenția că am ajuns la problema indicată de Shabel pe o cale oarecum diferită. Shabel semnalează problema în legătură cu raționamentele matematice, dar, după cum se vede, putem formula aceeași
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a mă referi numai la probleme legate strâns de cele de față, consider că un mare merit al lui Kant rezidă în faptul că el a făcut distincția între judecățile sintetice și analitice. Spunând că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el a dezvăluit esența lor reală. Acest lucru merită să fie repetat și astăzi, întru-cât el continuă adesea să fie ignorat. Deși Kant s-a înșelat în privința aritmeticii, aceasta după părerea mea nu știrbește în mod esențial meritele sale." (Frege
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Kitcher 1979: 257) și astfel "îl putem înțelege pe Frege ca operând în tradiția epistemologică kantiană..." (ibidem, pg. 253). O altă interpretare este dată de Michael Dummett, care argumentează că, deși Frege a susținut că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el nu a adoptat și teza kantiană că spațiul și timpul sunt intuiții a priori și, astfel, viziunea acestuia diferă de cea a lui Kant. (a se vedea Dummett 1991: 126-157). 65 A se vedea și secțiunea 1.2.1
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
kantiană..." (ibidem, pg. 253). O altă interpretare este dată de Michael Dummett, care argumentează că, deși Frege a susținut că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el nu a adoptat și teza kantiană că spațiul și timpul sunt intuiții a priori și, astfel, viziunea acestuia diferă de cea a lui Kant. (a se vedea Dummett 1991: 126-157). 65 A se vedea și secțiunea 1.2.1.2. de mai sus. 66 Acest citat nu reprezintă decât parafrazarea următoarei fraze din Einstein
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pression de la société civile sur les détenteurs des fonctions publiques est censée mener à la responsabilité, réceptivité et efficacité des derniers. En bref, la conclusion de notre recherche est que le capital social ne joue pas le rôle attendu a priori dans le soutien de la démocratie. La démocratie de Roumanie et de la région jouit d'une base assez solide aux rangs des citoyens, ce qui est déjà un heureux constat. Les facteurs les plus importants pour le soutien de la démocratie sont
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
într-un sens sau altul și una din consecințele concrete ale moralei existențialiste este refuzul oricărei justificări prealabile pe care o scoate din civilizație, viață, cultură; este refuzul oricărui principiu de autoritate 14. Nu suntem deci autorizați să decidem a priori care este binele și scopul absolut al unei acțiuni. Disponibilitate și ambiguitate morală totală. Constantin Noica, în astfel de situații, nu era cum de altfel și credem departe de o astfel de concepție. O totală roza vânturilor morală... Care erau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
m.)71. " Utilizările modificate" relevă faptul că elementele unui text sunt puternic determinate de context. Numele propriu poate fi utilizat ca etichetă într-un enunț, la vocativ, sau ca atribut sau epitet, de aceea, orice tentativă de descriere semantică a priori este sortită eșecului. Analiza semică a numelor proprii permite lămurirea a ceea ce se numește "emplois modifiés du nom propre" (întrebuințări modificate ale numelui propriu), adică tot ce nu corespunde utilizării referențiale tipice. Ideea formaliștilor (Chomsky, Mc Cawley, M. Gross) că
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din urmă semnificant câștigând tot mai mult teren, în detrimentul celui dintâi; voiajul în Corsica este "verificarea luminoasă a împotmolirii în mlaștina numelui"75 - (tr. m.). Pe de altă parte, sesizează Marie-Thérèse Mathet, prenumele eroinei, Jeanne, prin banalitatea sa, înlătură a priori orice mister al eroinei. Deoarece numirea și apariția eroinei sunt concomitente, pe plan naratologic, ea se detașează radical de alte protagoniste (care vor fi anunțate sau prezentate) și se constituie în eroină prin acest statut nominal diferențial, dar într-o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
reluată în designatorii rigizi ai lui Kripke, autorul afirmă că vocabula onomastică, chiar dacă nu are o semnificație așa cum au lexemele, nu este totuși total lipsită de sens, "semantica numelui propriu bazându-se fie pe semnificanții săi, sursă de semnificați a priori, fie pe referent, sursă de semnificați a posteriori" (tr. m)85. La fel, a spune că interpretarea numelor diferă de "încorporarea" sau "decorporarea" lor (Gardiner) înseamnă a cunoaște sau nu referentul, lucru exemplificat cu reveriile onomastice din "Nume de ținuturi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
spune că interpretarea numelor diferă de "încorporarea" sau "decorporarea" lor (Gardiner) înseamnă a cunoaște sau nu referentul, lucru exemplificat cu reveriile onomastice din "Nume de ținuturi: numele" /vs/ deziluziile din "Nume de ținuturi: ținutul", cu depoetizarea numelui Balbec. Semnificații a priori nu dispar în cazul încarnării numelui pentru a ceda locul semelor pur referențiale, iar eventualii semnificați lexicali ai numelui propriu, dacă se atenuează în spatele funcției designatorului, nu dispar complet în această utilizare referențială. Ca și Hébert, Baudelle afirmă că în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
savoir en quel lieu les noms propres font sens". 84 Ibidem, p. 26; "trois moments de l'épaississement progressif du signifié onomastique". 85 Ibidem, p. 28; "cette sémantique du nom propre reposant soit sur ses signifiants, source de signifiés a priori, soit sur son référent, source de signifiés a posteriori". 132 Garabet Ibrăileanu, op. cit., p. 149. 133 Ibidem, p. 150. 134 Ibidem. 135 Ibidem, p. 156. 136 Ibidem, p. 160. 137 Ibidem, p. 161. 138 Ileana Oancea, Semiostilistica, Editura Excelsior, Timișoara
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
caracterizează rațiunea drept "facultatea unității regulilor sub principii", spre deosebire de intelect, care este "o facultate a unității fenomenelor cu ajutorul regulilor". Rațiunea "nu se raportează, deci, niciodată imediat la experiență sau la un obiect oarecare, ci la intelect, pentru a da a priori, prin concepte, cunoștințelor lui variate o unitate, care poate fi numită unitate rațională și care este de cu totul altă natură decât aceea efectuată de intelect"260. Rațiunea, spune Kant mai departe, are sarcina "să reducă marea diversitate a cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
idee a prezenței necesare și universale a contradicției și pe cea a ideii de sinteză, Hegel construiește o viziune dialectică mai amplă, subîntinsă de un idealism obiectiv 363. În această viziune, toată cunoașterea este privită drept manifestarea Ideii pure, a priori, lipsită de intuiția sensibilă. Printr-o mișcare proprie, Ideea produce evolutiv și necesar Natura pentru a se regăsi pe sine ca Idee absolută sau Spirit. Legea de autodezvoltare internă a Ideii, care o face să se obiectiveze în natură și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
O obligație are loc atunci când sunt îndeplinite trei condiții 323: • O persoană trebuie să facă un anumit lucru. • Într-o obligație avem două părți, persoana care oferă serviciul și persoana care îl primește. Promisiunea este creată de o tranzacție a priori. Dar, luând în considerare persoane care aparțin unor generații viitoare, cum poate o persoană care nu există să facă o promisiune, astfel încât să fie îndeplinite condițiile de valabilitate ale unei obligații? Alternativa teoretică constă în redefinirea noțiunii de obligație. Astfel
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un sens care îl impune ca valoare ontologică incontestabilă. Nu doar că realul conține acest sens iluminator, dar e luminat și transfigurat de el, iar ceea ce trebuie sesizat - intuit și înțeles - este tocmai semnificabilul care face realul posibil, un a priori al prezenței care conferă un sens, căci "realul este întotdeauna un deja acolo, deopotrivă opac și debordant"3. La nivelul trăitului, al experierii existențiale, corporale, nonsensul însuși al realului este un sens. "Ca atare, însă, realul nu are încă aspect
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu are nimic de dat, doar de luminat. "Lumina unui posibil? Da, și anume în înțelesul că posibilul iluminează întrucât anticipează (...). Realul e trăit ca un câmp de posibilități. Mai mult încă: el apare prin posibilitățile pure care sunt a priori-urile"5. Realul imaginii (prin extensie: al trupului poetal ca prefigurare a corpului poetic) formează o lume atipică, lumea estetică a unui câmp de posibilități care nu sunt ireale în raport cu datele existenței concrete; "ele nu sunt rudele sărace ale realului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în necesitatea ca limbajul, saturat și borțos de real, să și nască - în expresia specifică a textului - o realitate vie de ordin artistic", "un spațiu virtual între semnificant și semnificat"9. Dacă realul apare prin posibilitățile pure ale unor a priori semnificabile, el deschide spațiul virtual al unui ascuns, ființarea de interval a inaparentului care se întrevede în lumina acestei deschideri. Iar ceea ce se aduce la vedere sunt "ordinea și datele unei noi lumi văzută prin interstițiile lumii reale", "un azur
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dus pe unde sidefii de vânt"32. Cuvântul de la început (Mircea Ciobanu) Dacă a înțelege imaginea nu înseamnă a o explica, ci a o simți, căci "poemul poartă în noi fructele sale"33, atunci ea ni se dă ca a priori afectiv. Ni se arată în ființa sa însuflețită, atât prin desăvârșirea formei cât și prin aura de sensuri ce iradiază în lume. Interioritatea ei este noua lume care se revarsă în exterior, apare din întunericul unui ascuns pe care îl
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
7,2 cm la nivelul aortei descendente (4). Rata expansiunii anevrismale de 0,1 0,42 cm/an constituie un criteriu suplimentar de evaluare a momentului operator. Pacienții cu sindrom Marfan, istoric de disecție precoce sau ruptură trebuie considerați a priori candidați ai chirurgiei aortice. Pseudoanevrismele sunt considerate cu risc crescut de ruptură și trebuie operate imediat după internare și diagnosticare Tehnica chirurgicală Procedeul chirurgical depinde de extensia distală a afectării aortice, condiția anatomică a rădăcinii aortei și valva aortică, cuantificate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
că o caracteristică precum impersonalitatea, sentimentul vagului, nedeterminarea sunt elemente care în subsidiar susțin o retorică a persuasiunii, în argumentarea publicitară? Semn iconic / semn lingvistic Condiționarea iconicului de intenționalitate este fundamentală în publicitate unde această modalitate de comunicare devine a priori purtătoarea de sens a imaginii. Care este mecanismul prin care receptorul percepe mesajul vizual al unei imagini? Care este relația dintre cod-mesaj-text lingvistic în realizarea imaginii vizuale? În pofida clarității mesajelor emise de producători, în decodificarera mesajului iconic intervine subiectivitatea receptorului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]