1,975 matches
-
procesiunile apar ca reconstituiri simbolice ale structurilor sociale. Acest lucru se realizează prin mai multe sisteme semiotice. Astfel, traseul acestor manifestări consacră o anumită geografie socială, care, la rândul ei, exprimă imaginea valorilor și ierarhiilor care Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini și referințe legitimatoare. Linearitatea coloanelor exprimă ierarhiile sociale: În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare de procesiune se află Întotdeauna reprezentanții grupurilor conducătoare. În mijlocul coloanelor, nu rareori Într-o masă indistinctă, sunt plasați cei din categoriile dominate. Analizând documentele adunate timp de trei secole În legătură cu procesiunea „Corpus Christi” din Mexico City, Linda Curcio-Nagy notează (1994, p. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare de procesiune se află Întotdeauna reprezentanții grupurilor conducătoare. În mijlocul coloanelor, nu rareori Într-o masă indistinctă, sunt plasați cei din categoriile dominate. Analizând documentele adunate timp de trei secole În legătură cu procesiunea „Corpus Christi” din Mexico City, Linda Curcio-Nagy notează (1994, p. 3): „Corpus Christi” a funcționat ca o oglindă a societății. Poziția ocupată În procesiune sublinia identitatea etnică sau de grup, precum și natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
masă indistinctă, sunt plasați cei din categoriile dominate. Analizând documentele adunate timp de trei secole În legătură cu procesiunea „Corpus Christi” din Mexico City, Linda Curcio-Nagy notează (1994, p. 3): „Corpus Christi” a funcționat ca o oglindă a societății. Poziția ocupată În procesiune sublinia identitatea etnică sau de grup, precum și natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii promova acceptarea sistemului social și reafirma diviziunile fixate de elitele conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
procesiunea „Corpus Christi” din Mexico City, Linda Curcio-Nagy notează (1994, p. 3): „Corpus Christi” a funcționat ca o oglindă a societății. Poziția ocupată În procesiune sublinia identitatea etnică sau de grup, precum și natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii promova acceptarea sistemului social și reafirma diviziunile fixate de elitele conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a funcționat ca o oglindă a societății. Poziția ocupată În procesiune sublinia identitatea etnică sau de grup, precum și natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii promova acceptarea sistemului social și reafirma diviziunile fixate de elitele conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul militar, demonstrațiile sportive
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
natura ierarhică a societății vice-regale. Caracterul compartimentat al procesiunii promova acceptarea sistemului social și reafirma diviziunile fixate de elitele conducătoare. În ansamblu, procesiunea Întărea, simbolic, statu-quoul social. Opozițile sociale exprimate prin ordinea actorilor se regăsesc la nivelul spectatorilor: paradele și procesiunile sunt dirijate către un loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul militar, demonstrațiile sportive sau artistice, uralele mulțimii Înrolate) se petrec În acest loc și pentru acest public particular. Marea masă a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
loc unde se află spectatorii privilegiați, iar cea mai mare parte a acțiunilor semnificative (onorul militar, demonstrațiile sportive sau artistice, uralele mulțimii Înrolate) se petrec În acest loc și pentru acest public particular. Marea masă a asistenței, Înșirată pe traseul procesiunii sau paradei, are acces numai la defilarea unităților componente, nu și la performanțele speciale. Structura coloanei exprimă, de asemenea, structura ideală a comunității. Uneori, acest lucru se realizează prin multiplicarea unor parade distincte, precum, spre exemplu, În cazul sărbătorii Zilei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acestora la binele comunității (B. Blehr, 1999). Alteori, același mesaj este transmis prin comasarea tuturor categoriilor reprezentative Într-o singură paradă, care evocă prin anumite separări „diviziunea tradițională și naturală” a societății (N. Jarman, 1997, p. 108), ori Într-o procesiune integratoare (K. Ashley, 2001, p. 55). De asemenea, costumația și obiectele arătate public reamintesc și consacră valorile comun acceptate sau care, În contexte de tensiune și diviziune socială, trebuie acceptate În comun. Prin această evocare și materializare a ordinii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
De asemenea, costumația și obiectele arătate public reamintesc și consacră valorile comun acceptate sau care, În contexte de tensiune și diviziune socială, trebuie acceptate În comun. Prin această evocare și materializare a ordinii sociale (prin arătarea publică a simbolurilor identitare) procesiunile și paradele funcționează, simultan, ca un sistem de integrare și ca unul de marginalizare; altfel spus, ca un sistem de integrare diferențiată (K. Ashley, 2001; B. Blehr, 1999; D. Bryan, 2000; S. Davis, 1986; N. Jarman, 1997; C. Lane, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un sistem de integrare și ca unul de marginalizare; altfel spus, ca un sistem de integrare diferențiată (K. Ashley, 2001; B. Blehr, 1999; D. Bryan, 2000; S. Davis, 1986; N. Jarman, 1997; C. Lane, 1981; R. Sanson, 1976). Paradele și procesiunile pot implica, prin potențialitățile lor ritualice, contestarea, directă sau metaforică, a ordinii sociale. Această posibilitate derivă din contradicția dintre caracterul public și regulile relativ stricte de includere și excludere. În formula succintă a lui S.G. Davis (1986, p. 166), „paradele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rândul său, R. Darnton (2000, p. 110) remarcă: Privitorul, așa cum este el reprezentat În Description, nu vedea numai diviziunile de rang, care erau evidente. El sesiza și anumite demarcații mai puțin vizibile, pentru că știa la fel de bine cine fusese exclus din procesiune și cine fusese inclus. Excluderea și includerea aparțineau aceluiași proces care stabilea granițe, un proces În desfășurare pe străzi și În mințile oamenilor deopotrivă. Dar aceste granițe dobândeau forță atunci când erau exprimate. O procession générale impunea realității o ordine specifică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de statutul de membru” (vezi D. Bryan, 2000; P. Shaw, 1981 - pentru paradele cu conținut politic; pentru paradele din cadrul carnavalului, vezi A. Cohen, 1993). Fiind manifestări complexe, care pun În mișcare numeroase instituții, grupuri sociale și sisteme simbolice, paradele și procesiunile oferă interstiții de organizare și posibilități de transmitere a unor mesaje diferite de cele concepute și difuzate de organizatori. Acest lucru se poate realiza printr-un travaliu simbolic În interiorul unei procesiuni sau parade consacrate sau prin dublarea acesteia printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroase instituții, grupuri sociale și sisteme simbolice, paradele și procesiunile oferă interstiții de organizare și posibilități de transmitere a unor mesaje diferite de cele concepute și difuzate de organizatori. Acest lucru se poate realiza printr-un travaliu simbolic În interiorul unei procesiuni sau parade consacrate sau prin dublarea acesteia printr-o manifestare paralelă. Prima situație poate fi exemplificată prin ambiguitățile procesiunilor religioase. Astfel, Ashley (2001, pp. 55-59) subliniază vulnerabilitatea relicvelor și imaginilor sacre „scoase” din mediul monastic (unde accesul era strict reglementat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor mesaje diferite de cele concepute și difuzate de organizatori. Acest lucru se poate realiza printr-un travaliu simbolic În interiorul unei procesiuni sau parade consacrate sau prin dublarea acesteia printr-o manifestare paralelă. Prima situație poate fi exemplificată prin ambiguitățile procesiunilor religioase. Astfel, Ashley (2001, pp. 55-59) subliniază vulnerabilitatea relicvelor și imaginilor sacre „scoase” din mediul monastic (unde accesul era strict reglementat): documentele istorice arată că, pe durata procesiunii, obiectele sacre puteau genera fie momente de exaltare, vindecare sau pedepsire de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acesteia printr-o manifestare paralelă. Prima situație poate fi exemplificată prin ambiguitățile procesiunilor religioase. Astfel, Ashley (2001, pp. 55-59) subliniază vulnerabilitatea relicvelor și imaginilor sacre „scoase” din mediul monastic (unde accesul era strict reglementat): documentele istorice arată că, pe durata procesiunii, obiectele sacre puteau genera fie momente de exaltare, vindecare sau pedepsire de tip magic, fie acte de contestare și profanare. În același sens, Schnell (1997) arată cum, În timpul procesiunilor shinto din Japonia, când obiectele sacre sunt scoase din templu și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unde accesul era strict reglementat): documentele istorice arată că, pe durata procesiunii, obiectele sacre puteau genera fie momente de exaltare, vindecare sau pedepsire de tip magic, fie acte de contestare și profanare. În același sens, Schnell (1997) arată cum, În timpul procesiunilor shinto din Japonia, când obiectele sacre sunt scoase din templu și purtate prin comunitate, se creează un interval liminal, În care sunt permise nu numai depășirea unor norme sociale, ci și acte de sancțiune socială. Altfel spus, procesiunea religioasă include
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cum, În timpul procesiunilor shinto din Japonia, când obiectele sacre sunt scoase din templu și purtate prin comunitate, se creează un interval liminal, În care sunt permise nu numai depășirea unor norme sociale, ci și acte de sancțiune socială. Altfel spus, procesiunea religioasă include elemente ritualice de tip carnavalesc și de tip charivari. În alte cazuri, referentul simbolic al unei parade este, prin natura sa, contestatar. Este cazul paradelor de 1 Mai, care evocă luptele clasei muncitoare și care, ambalate În formele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elemente ritualice de tip carnavalesc și de tip charivari. În alte cazuri, referentul simbolic al unei parade este, prin natura sa, contestatar. Este cazul paradelor de 1 Mai, care evocă luptele clasei muncitoare și care, ambalate În formele consacrate ale procesiunilor oficale, transmit totuși un mesaj Împotriva ordinii sociale: Ritul ideal de 1 Mai se articulează În jurul unei structuri sintactice identice cu aceea a evenimentului fondator. Ea implică o manifestare a muncitorilor Împotriva puterii patronale, manifestare care se dezvoltă Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Farber, 1983). O situație mai radicală este oferită de paradele duble de 1 Mai, din Polonia anilor ’80, În care manifestarea organizată de sindicatul Solidaritatea, respectând atât regulile de ordine impuse de conducerea comunistă, cât și convențiile standard ale unei procesiuni (altfel spus, refuzând să se transforme Într-o demonstrație), transmitea un mesaj opus celui oficial. Analiza lui Z. Mach (1993, pp. 153-154) relevă faptul că sărbătoarea oficială a evoluat de la o paradă militarizată către o sărbătoare populară În care defilarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la mormântul Soldatului Necunoscut (propunând o identificare simbolică a națiunii cu eroii luptători și cu armata), În timp ce paradele Solidarității se finalizau la catedrală, sugerând identitatea simbolică dintre popor și biserică (Z. Mach, 1993, pp. 55-56). Tot În structura paradelor și procesiunilor (laice) stă dualitatea dintre traseul „către” și cel „de la”. Cercetătorii (D. Bryan, 2000, pp. 143-151; B. Blehr, 1999, pp. 178-180; N. Jarman, 1997, pp. 101-106) au constatat că În prima parte domină elementele de consacrare a ordinii sociale (așa cum au
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
N. Jarman, 1997, pp. 101-106) au constatat că În prima parte domină elementele de consacrare a ordinii sociale (așa cum au fost descrise mai Înainte), dar În partea a două există o tendință de inversare, de transformare a sistemului paradei și procesiunii În sărbătoare și, uneori, chiar În carnaval. În sfârșit, foarte adesea elementele de contestare se manifestă prin manipularea simbolică a elementelor constitutive ale paradelor și procesiunilor. Este vorba despre acțiunile și interpretările diferite ale acestor acțiuni pe care le promovează
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
partea a două există o tendință de inversare, de transformare a sistemului paradei și procesiunii În sărbătoare și, uneori, chiar În carnaval. În sfârșit, foarte adesea elementele de contestare se manifestă prin manipularea simbolică a elementelor constitutive ale paradelor și procesiunilor. Este vorba despre acțiunile și interpretările diferite ale acestor acțiuni pe care le promovează diversele grupuri implicate În ritual. Etalarea puterii militare poate fi un subiect de mândrie (din perspectiva ideilor patriotice) sau unul de mâhnire (fie din perspectiva morților
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și să ducă mai departe dificultățile vieții - pe care acum le Înțelege și le semnifică altfel. Într-o vale a Cașmirului se află o peșteră Închinată lui Shiva: peștera Amarnath, pe coastele munților Himalaya, la 3.880 de metri altitudine. Procesiunea care ajunge aici are loc În fiecare an, În luna sravana (iulie-august), pe durata lunii pline. Mii de pelerini vin aici pentru a i se Închina lui Shiva, prezent sub Înfățișarea unui linga, un falus În Întregime din gheață, care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Coman, 2003, pp. 160-163) Granițe și Întrepătrunderitc "Granițe și Întrepătrunderi" Pelerinajul este cel mai amplu sistem ritualic ce implică o desfășurare spațială, transformând călătoria din act funcțional În act simbolic. Pelerinajul, prin caracterul său popular, se aseamănă mai mult cu procesiunile decât cu paradele (care instituie o separare clară Între participanți și excluși, actori și spectatori) și demonstrațiile (generate și marcate de diferențieri de clasă evidente). În pelerinaj, mișcarea este dinspre periferie (diversele zone din care vin pelerinii) către un centru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]