7,163 matches
-
predării limbii române în condițiile școlii cu limba de predare maghiară, RPed, 17, nr. 8, 1971, 94-99. [21] MUNTEANU, GEORGETA, Exerciții structurale în învățarea ortografiei, Rev. Ped., XX, 1971, nr. 1, p. 55-61. [22] MUNTEANU, GEORGETA, însușirea gramaticii prin instruire programată introdusă cu mașini simple, în Colocvii, 6, nr. 3, 1971, 10. [23] NIEL, ANDRÉ, Elemente pentru o metodă de studiu a textelor utilizând deopotrivă analiza structurală lingvistică a povestirii și analiza fundamentală, RF, 18, nr. 3, 1971, 285-304. [24] OLTEANU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Simpozionul național: „Rolul educatorului în procesul de modernizare a învățămîntului, București, 31 oct.-1 noiembrie 1970, București, 1971, 479 p.; Tema 1. Modernizarea conținutului și a metodologiei învățămîntului, Limba și literatura română, p. 65-78. [42] SORIN, N.; RADU, NICOLAE: „învățarea programată (structurală) a gramaticii la clasele II-IV”, E.D.P., 1970, Colocvii, 6, nr. 2, 1971, 20. [43] STATI, SORIN, Restructurarea predării limbii române - obiectiv urgent, Gî, 23, nr. 1075, 1971, 1, 2. [44] STĂNICĂ, ILIE, Din istoria metodelor de însușire a labiolecturii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Patriciu Știrbu, București, 1970], RPed, 20, nr. 2, 1972, p. 64-68. [37] MICLĂU, PAUL, Didactica limbilor și lingvistica [cu o bibliografie și rezumate în engleză, franceză și rusă], îL, 197-209. [38] MUNTEANU, GEORGETA, Redescoperire, problematizare și exerciții structurale în învățarea programată a gramaticii, Rev. Ped., XXI, 1972, nr. 12, p. 65-73. [39] NEACȘU I., Un cabinet de literatură pentru liceu, în “Tribuna școlii”, nr. 45, 1972. [40] NEACȘU, ALEXE, Preocupări metodologice în reliefarea valorii stilistice a prezumtivului trecut și a viitorului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
bibl.], CatedraArad, 1972, p. 127 142. [43] POPESCU, ION, Curs de limba română. (Cours de la langue roumaine), Vol.II (Deuxième volume) [Versiunea în limba franceză de Aurel Tita], București, EDP, 359 p.+1 disc de 33. [44] PURA, GRIGORE, Instruirea programată, modalitate complexa de activitate, independentă a elevilor in lecțiile de sintaxă [cu bibliografie: rèsumè en français] Bulșt Baia Mare, 4, 1972, 274-280. [45] RADU, IULIANA, Date în legătură cu nivelul însușirii gramaticii în școlile profesionale pentru deficienți mintal, PedSpec, 14, nr.4, 1972
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
an 12, nr. 1, 20 ian, 1973, p. 15 (gramatică). [13] BĂLĂCEANU, CONSTANTIN, Un model teoretic pentru sistemele lingvistice instruibile [cu rezumate în engleză, franceză și rusă]. în: îL, p. 95-110. [14] BEJAT, ELENA, Valoarea didactică a exercițiilor în instruirea programată, București, 1973. [15] BELDESCU, G., „Descoperire” și „problematizare” în lecțiile de limba română, IL, nr. 4, 1973, 827-832. [16] BELDESCU, GEORGE, Ortografia în școală, Ed. didactică și pedagogică, 1973, 276 p. [17] BERINDE, EUGENIA, Contribuția unor elemente de instruire programată
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
POPESCU, ION, Curs de limba română. (Lehrbuch der rumänischen Sprache). Volumul al II-lea. [ins Deutsch übersetzt von Ruth Kirsch], București, EDP, 1973, 438 [-439] p. [59] PURA, GRIGORE, Creșterea eficienței învățămîntului la lecțiile de sintaxă a propoziției prin instruire programată, Rev. Ped. XXII, 1973, nr. 7-8, p. 92-100. [60] PURA, GRIGORE, Analiza comportamentală ca etapă în elaborarea textelor programate de sintaxă [English abstract], Lucrșt.Oradea-PPM,1973, 65-72. [61] PURA, GRIGORE, Creșterea eficienței învățării la lecțiile de sintaxă a propoziției prin
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ped. XXII, 1973, nr. 7-8, p. 92-100. [60] PURA, GRIGORE, Analiza comportamentală ca etapă în elaborarea textelor programate de sintaxă [English abstract], Lucrșt.Oradea-PPM,1973, 65-72. [61] PURA, GRIGORE, Creșterea eficienței învățării la lecțiile de sintaxă a propoziției prin instruire programată, RPed, 22, nr. 7-8, 1973, 92-100. [62] RĂDULEȚ, VIRGIL, Aspecte ale însușirii limbii materne de către deficienții mental adolescenți. [cu o bibliografie și rezumate în engleză, franceză și rusă]. în: îL, p. 321-333. [63] SCHNEIDER, SIGRID, Perfecționarea predării limbii române în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
liceele pedagogice de educatoare, București, EDP, 1978, 135p. [118] VERZA, E., Limbaj, învățare și personalitate la preșcolari, în Revista educației intelectuale a copiilor preșcolari, 1978, București. [119] VÎLCA IOAN, Planul lecției „atributul” la clasa a V-a: lecții de instruire programată - Modurile personale la clasa a VI-a, planificarea lecțiilor de studiere a literaturii populare în ciclul gimnazial, în Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclul primar și gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 242-245. [120] VLĂDUȚU, ION, Ghid de limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
predării „predicatului nominal”, în LR, București, an 28, nr. 5, sept-oct, 1979, p. 487-490. [124] NEBEL VIORICA, Antonimia lexicală și problemele predării ei în școală, în “Limbă și literatură”, nr. 3, 1979, p. 403-406. [125] NEGOESCU, NICOLAE, Docimologie și instruire programată. Aparat pentru verificarea cunoștințelor „Genex 79”, RTȘ, nr. 3-4, 1979, 74-76. [126] NEGREA, RODICA, Corelația dintre sistemele intonaționale ale limbii materne a studenților străini și ale limbii române, PredLRSS, [1], 51-54. [127] NEGRUȚIU, LIANA, Propunere pentru predarea enunțului optativ, PredLRSS
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
35 f.il.color. [82] OLTEANU A. GH. și colectiv, Limba și literatura română, clasa a X-a, E.D.P., București, 2000. [83] ORDEAN, GRAȚIAN Abecedarul pitic, - Deva, Sigma Plus, 2000. [84] OROS, VALERIU, Studii și cercetări de docimologie și instruire programată (cu aplicații la limba română), Baia Mare, Editura Universității de Nord, 2000. [85] PAMFIL ALINA, Didactica limbii și literaturii române pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale: gimnaziu), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. [86] PENEȘ, MARCELA, Abecedar. Ilustr. de Elena Drăgulei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1988, 302 p. multigr. SLLT = Studii de limbă și literatură. Timișoara, [AMIPT], 1976, 135 p. multigr. SMLLR = Studii de metodică a limbii și literaturii române. Coord.: Alex. Bojin. București, EDP, 1974, 275 p. SPCIP = Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată. Ministerul învățămîntului. Institutul de Științe Pedagogice. București, EDP, 1968, 208 p. SRUBr = Secția reprografie a Universității din Brașov. SSMD = Studii de slavistică. Coord.: Mihai Lozbă, Livia Cotorcea. Iași, EUI. SȘIC = Sesiunea științifică a cadrelor didactice - aprilie 1969 - Culegere de referate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
legăturii dintre finalitățile educației și obiectivele învățămîntului universitar. [Guțu V. et al, 2003, p. 10] Structura standardului va presupune: - activitățile, delimitările comportamentale necesare realizării funcțiilor profesionale; - descrierea acestui comportament la nivel calitativ acceptat de societate; - criteriile utilizate pentru evaluarea comportamentului programat; - forma de evaluare. [Guțu V. et al, 2003, p. 17] „Determinăm ansamblul de competențe pe care trebuie să le posede absolventul universitar, ținînd cont de cele trei funcții de bază (prioritare) ale învățămîntului superior: funcția de cercetare, funcția de instruire
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de îmbătrânire, dar nici una nu este completă, ci mai degrabă sunt complementare (3). Teoriile sunt supuse dezbaterii, nu există încă un consens, deoarece nu există o delimitare clară între ipoteze, ci o interacțiune complexă. Teoriile clasice consideră îmbătrânirea un proces programat genetic sau o lipsă de adaptare la evenimentele neprogramate. Teoriile moderne la om se împart în două mari categorii - teoria programării și teoria erorilor. Teoria programării consideră că îmbătrânirea este un fenomen supus orarului biologic, fiind de fapt continuarea procesului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
procesului de reglare a creșterii și dezvoltării din copilărie. Procesul este reglat de expresia anumitor gene care influențează sistemele responsabile de menținere, reparare moleculară și reacția de apărare. În funcție de sistemul la care se face referire, sunt susținute 3 ipoteze: -longevitatea programată - îmbătrânirea biologică este rezultatul acțiunii „on” și „off” a unor gene care devin instabile și, prin afectarea expresiei, generează deficite structurale și funcționale manifeste (4); -endocrină - hormonii reglează ceasul biologic, un rol‑cheie îl are calea de semnalizare insulin/IGF
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
la dânșii”, personajul-narator constată că à la fortune du pot Înseamnă „fel de fel de mezeluri și o sticlă de marsala”, la care se adaugă icrele moi. „Vesela petrecere” Ține trei ceasuri, până spre ora unsprezece noaptea, când femeia are programată o vizită. Soțul și amicul lui Încep noaptea Într-un birt, unul cere tizană, celălalt preferă berea. Și petrecerea continuă. De fapt, Începe... Pentru Mița Baston vermutul e folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
diagnosticate intraoperator, este foarte mare dacă ținem cont de faptul că intervenția chirurgicală este adresată herniei posttraumatice și nu unor leziuni asociate cu risc vital, cum se întâmplă în faza acută. Intervențiile chirurgicale adresate herniilor în faza cronică sunt intervenții programate și nu efectuate în urgență. Deci există timpul necesar unui diagnostic corect. Întârzierea în diagnostic la aceste 11 cazuri a variat între 1 lună și 14 ani [1, 2]. Aceste erori pot fi evitate prin: identificarea cu ocazia anamnezei a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
acute, de tipul strangulării cu necroza anselor intestinale herniate, cu fistule abdomino-toracice, cu empiem și/sau peritonită. În statistica personală 63,3% din totalul cazurilor cu hernie diafragmatică au beneficiat de intervenții chirurgicale de urgență, iar 29,11% de operații programate [1, 2]. Calea de abord Herniile diafragmatice posttraumatice apărute în urma leziunilor traumatice ale diafragmului beneficiază de o cale de abord impusă atât de sediul traumatismului, cât și de leziunile identificate. O serie de autori (Oancea [56], Z. Popovici [69]) consideră
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
de o intervenție chirurgicală în urgență sau urgență amânată. Pacienții cu hernii ale cupolei diafragmatice diagnosticate tardiv, fără semnele și simptomele unei complicații acute (strangulare cu ocluzie intestinală sau volvulusul gastric) sunt rezolvați chirurgical în cadrul unor intervenții chirurgicale temporizate sau programate. Herniile congenitale ale cupolei diafragmatice complicate cu strangulare, au indicație chirurgicală de urgență. Cei mai mulți pacienți cu hernie Bochdaleck sunt operați în intervalul cuprins între 72 de ore și 1 lună de la naștere. Cei mai mulți pacienți cu hernie antero-laterală (50%) sunt operați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
La acestea, în mod particular pentru acest tip de hernie diafragmatică, se mai adaugă un al 4-lea obiectiv: combaterea refluxului gastroesofagian, prin realizarea unui montaj antireflux. Momentul operator Herniile prin aplazie sau hipoplazie hiatală necesită, de regulă, intervenții chirurgicale programate, însă pot beneficia și de intervenții chirurgicale efectuate în urgență sau urgență amânată, atunci când intervine una dintre complicațiile posibile ale herniilor diafragmatice. Calea de abord Este reprezentată de laparotomia mediană xifoombilicală. Poate fi folosită și calea de abord toracică, însă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
de la depunerea cererii de autorizare pana la data publicării anunțului publicitar se interzice oricărui emitent, oricărei societăți de valori mobiliare sau persoane implicate în respectiva ofertă publică să desfășoare orice formă de publicitate privind emitentul, cu excepția declarațiilor de presă uzuale, programate anterior și a raportărilor periodice. Publicitatea efectuată în acest interval de timp se considera ofertă publică neautorizată și se pedepsește conform legii. ... (4) Prospectul se pune la dispoziția investitorilor potențiali pe perioada derulării ofertei publice, la sediul social al ofertantului
ORDIN Nr. 3 din 25 ianuarie 1996 pentru aprobarea Regulamentului nr. 6/1995 privind oferta publică de vînzare de valori mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113782_a_115111]
-
și alte măsuri pentru încadrarea în alocațiile bugetare prevăzute în prezența hotărîre. ... Articolul 11 Cheltuielile activităților extrabugetare pot fi depășite numai în cazul realizării unor venituri mai mari decît cele prevăzute în buget și al obținerii unui excedent peste cel programat. Articolul 12 Cotizațiile și contribuțiile Parlamentului României la organismele internaționale sînt cuprinse în bugetul de stat și se transferă prin Ministerul Finanțelor la solicitarea ordonatorului principal de credite. Articolul 13 Bugetul de venituri și cheltuieli al Camerei Deputaților pe anul
HOTĂRÂRE nr. 5 din 18 martie 1996 privind bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei Deputaţilor pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113815_a_115144]
-
activităților extrabugetare, tarifele și cotele de adaos comercial aferente acestora se aproba de către Biroul permanent al Camerei Deputaților. ... " id="id litA58" (9) Cheltuielile prevăzute în bugetul activităților extrabugetare pot fi depășite numai în cazul obținerii unui excedent mai mare decît cel programat. ... " id="id litA60" (1) Cheltuielile prevăzute în buget reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite, iar rectificarea sau modificarea lor se va face în condițiile reglementărilor legale. ... " id="id litA61" (2) Angajarea și efectuarea cheltuielilor se pot face numai în cadrul limitelor
HOTĂRÂRE nr. 34 din 2 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114201_a_115530]
-
pentru rezerve în numerar și de îmbunătățire a eficienței sistemului cerințelor pentru rezerve prin lărgirea bazei acestuia spre a include depunerile populației și prin aplicarea unor penalizări severe pentru nerespectarea acestora. 26. În acest context și luând în considerare scăderea programată a volumului plăților restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, bazate pe previziuni moderate ale evoluțiilor prețurilor și cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o creștere a masei monetare (exprimată în moneda națională
ORDONANTA Nr. 61 din 24 august 1994 privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by şi a facilitatii de transformare sistematica acordate României de către Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110279_a_111608]
-
identificarea și la atragerea de venituri la bugetul de stat; - gravitatea abaterilor constatate și capacitatea stabilirii corecte a sancțiunilor și a răspunderii persoanelor vinovate, potrivit legii; - competență profesională dovedită în îndeplinirea atribuțiilor profesionale; - realizarea corectă și în termen a acțiunilor programate, calitatea serviciilor prestate; - starea de ordine și disciplină individuală sau a compartimentului de muncă pe care-l coordonează, în cazul funcțiilor de conducere; - încasarea în timp cît mai scurt a sumelor confiscate și a amenzilor aplicate. 2. Aprobarea nominală a
HOTĂRÎRE Nr. 1.170 din 13 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor privind constituirea şi utilizarea fondului pentru stimularea personalului Oficiului Concurentei şi al inspectoratelor de concurenta judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116284_a_117613]
-
a IV-a. ... Articolul 32 (1) Veniturile și cheltuielile institutului se stabilesc prin buget pentru fiecare exercițiu financiar. (2) Bugetul de venituri și cheltuieli se aprobă de Guvern la propunerea ministerului coordonator. ... Articolul 33 Corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată, institutul determina anual volumul de venituri de realizat și cheltuielile totale de efectuat. Articolul 34 Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor cuprinse în contractele colective de muncă, în limita fondului total destinat plății salariilor. Articolul 35
HOTĂRÎRE Nr. 1.196 din 15 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica - INOE 2000 Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116313_a_117642]