2,857 matches
-
apărut întâi la vechii greci. Și adesea această lege sacrifică pe unul care să le spună.” Marin Preda 634. „Drumul spre o carte bună poate să fie pavat cu un număr de cărți proaste. Nu este o încurajare pentru scrierea programatică a cărților proaste, ci o încurajare a scriitorului care, de la o carte la alta, face un progres minim.” Marin Preda 635. „O carte e un om care îți intră în casă, ți se așează în fotoliu și începe să-ți
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
instituțiilor și practicilor media, asupra relației dintre formele de media, și asupra unor forme și ideologii sociale mai largi, această concentrare s-a diminuat în ultimii ani în detrimentul studiilor actuale, aș îndrăzni să spun. De exemplu, în clasicul său articol programatic "Codificare/decodificare", Steward Hall își începe analiza folosind studiul Grundrisse al lui Marx ca model pentru urmărirea traseului expresiilor unui "circuit continuu", cauză-producție-distribuție-consum-producție (1980 b: 128 ff). El dă acestui model formă concretă, concentrîndu-se asupra modului în care instituțiile media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
însemnările mele cu privire la etapele de început ale proiectului Birmingham în Theory, Culture and Society, vol. I, nr. 1 (1980). 24 Gramsci, 1971 și 1992 și Hall, 1986a. Veți elucida și ilustra conceptul hegemoniei în capitolele următoare. 25 Multe dintre piesele programatice ale lui Stuart Hall discută prelucrarea marxismului în cadrul studiilor culturale britanice și Althusser (vezi Hall, 1980a; 1986a; 1986b; 1992). 26 Vezi Hoggart, 1958 și Williams, 1958 și discutarea termenului de "popular" în Hall, 1980a; Mc Guigan, 1992; Aronowitz, 1993. 27
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau stânga) au mai multe șanse să devină centralizate decât partidele liberal-democratice, indiferent de structura formală adoptată de fiecare din ele: partidele vest-europene, de exemplu, sunt mai degrabă descentralizate în comparație cu partidele din țările populiste sau comuniste; * centralizarea crește o dată cu caracterul programatic al partidului în cadrul fiecărei categorii; * centralizarea este afectată de tipul de grup comunitar larg pe care se bazează partidul: partidele bazate pe grupuri de clientelă sau etnice sunt de obicei mai puțin centralizate decât partidele bazate pe biserici sau clasă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în mod paradoxal, în cadrul unui partid scopurile democratice se pot lovi de existența unei structuri democratice, care va duce la creșterea numărului de cereri din partea membrilor obișnuiți, și prin urmare la un caracter mai reprezentativ. Astfel, un partid cu scopuri programatice care dorește să mobilizeze populația se poate confrunta cu dificultăți interne. Pentru a putea rezolva contradicția, partidele de stânga și în special partidele de stânga autoritare (populiste și comuniste), dar într-o anumită măsură chiar și cele social-democrate au dezvoltat
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dificultăți au fost introduse două tipuri de excepții. Fie se menționează dreptul, dar în aceeași propoziție sau în propoziția următoare se include o restricție privind condițiile de implementare (ca în cazul dreptului la grevă), fie declarațiile au doar un caracter programatic (ca Declarațiile franceze din 1946 și 1958, clasificate ca "preambuluri" și fără un statut constituțional clar). Aceste excepții s-au extins și la vechile drepturi, poate pentru că autorii constituțiilor au devenit conștienți de faptul că trebuiau satisfăcute anumite condiții înainte
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
s-au bucurat în acea perioadă de un sprijin larg în rândul populației din țările respective. Mobilizarea competitivă din Vest Legătura dintre partid și popor poate fi directă și prin partidele competitive care reușesc să dea competițiilor electorale un caracter programatic suficient de strâns pentru a aproxima, de fapt, un tip de referendum. În această formă de mobilizare competitivă, oamenii dau partidului învingător "mandatul" de a înainta un set de politici. În special în Marea Britanie s-a sugerat că partidului învingător
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fi bolnav (ceva cu plămînii, se pare), se va duce zilele acestea la București, să ducă manuscrisele la "Albatros". Am sentimentul că e tot mai stupid acest du-te-vino al manuscrisului meu (făcut altfel acum, fără texte vechi, fără texte prea programatice!) pentru că ar trebui să apară. Dracu' să-i ia! Bine faci apărînd-o pe Magdalena Ghica! Pentru că "Hipermateria" este o carte excelentă, ți-am spus că eu, citind-o, am avut la început sentimentul că nici o femeie n-a mai scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
să lași loc și neprevăzutului care incită. Până la urmă e un sentiment de plinătate. După cum se vede, am ce face, doar să fiu sănătos. Nu poți face nimic la voia întâmplării, fără un program inițial, fără obiective, fără o construcție programatică. Cel puțin eu nu pot. Când nu am ceva bine stabilit, am tendința de a amână, de a mă relaxa. Literatură nu poate fi separată de inspirație, dar inspirația se circumscrie unor trasee pe care trebuie să le trasezi. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
reorganizează, dând aripi cunoașterii în modul său personal. A fi erudit înseamnă mult; ideal este, finalmente, ca erudiția să treacă în creație. Nu vorbea Ion Barbu de un "umanism matematic". Formă suplă de umanism în acțiune, cultura se vrea întregită programatic, de unde mobilitatea ei în perpetuare în funcție de orizontul temporal, de stratificări preexistente, de legături cu rădăcinile, dar și de sondaje în viitor. Destinată din start intercomunicării din perspective varii, văzută ca fenomen de osmoză, de achiziții, de complementarități și conexiuni, totodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de presă. Credeți că este normal ce se întâmplă? Poate o să te surprindă, dar vreau să spun că anormal a fost ce s-a întâmplat până în 1989. E semn de libertate precară și de confuzie ideologică să faci din susținerea programatică a unui scriitor un act de virtute, de frondă ori de solidaritate politică. În societățile normale, în care libertatea nu e administrată cu pipeta, fiecare scriitor își este propriul său manager, propriul său agent publicitar. Fiecare face pe dracul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul 'torționar' este contextual-necesar (chiar obligatoriu) în cadrul evenimentelor de la Pitești, indiferent dacă ne convine sau nu. În măsura în care în respectiva închisoare s-au practicat schingiuirea și umilirea programatică (e adevărat, în grade diferite, de la foarte dur la, să spunem, moderat și vag, simple pălmuiri și lovituri oarecare), termenul în cauză este, vrând-nevrând, adecvat. Lecția de anatomie inițiată și dusă până la capăt cu maximă impetuozitate și exactitate de către Alin
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
etape ale acțiunii de la Pitești (spre deosebire de antecesorii săi în analiza fenomenului, care stabiliseră patru sau doar trei etape). Referințe nuanțate există în acest desfășurător și în legătură cu spațiile-avatar sau epigonice ale Piteștiului: Brașov, Târgu Ocna, Gherla și Canal, astfel încât fresca ororii programatice să fie completă. Impresionant este, de asemenea, dicționarul alfabetic de personaje-cheie (un mic 'lexicon negru' înrudit cu bogatul Lexicon negru propus de Doina Jela; cel de față cuprinde și numele unor victime nemaculate de la Pitești), demn, uneori, de un ospiciu-carusel
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
culturale și științifice remarcabile, chemat în celălalt capăt al României întregite, la Cernăuți, unde i s-a încredințat catedra de geografie de la Universitate”a ținut să continue cu publicarea Analelor Dobrogei. În volumul de față, afară de bucățile literare și afară de programaticul curs inaugural asupra „Istoriei obiectului și metodei geografiei” al dlui C.Brătescu de la care avem tot dreptul să așteptăm aceeași entuziastă cercetare etnografică și geografică și a acestuilalt capăt de pământ românesc al Bucovinei noastre, precum s-a împărtășit Dobrogea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost ședința festivă a proclamării și promovării M. Sale Regelui Carol al IIlea, ca patron și doctor honoris cauza al Universității, în ziua memorbilă de 25 mai 1933, și în care Majestatea Sa a binevoit să rostească un discurs programatic pentru instituția al cărei proteguitor și patron a devenit și precum a fost inaugurarea solemnă a anilor de studii 1935-1936 și sfințirea noului edificiu al Universității în prezența Majestății Sale Regelui și a A.S. R. Marelui Voievod Mihai, cuprinzând deci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a tuturor cetățenilor bucovineni, apare la Cernăuți la 6 noiembrie 1919, în 16 pagini, cu același text în românește și nemțește, având ideea fericită de a da pe ultimele două pagini dialoguri româno-germane care înlesnesc deprinderea limbei românești. Din articolul programatic al revistei reținem: „Poporul românesc, blândul și bunul popor românesc, a lăsat să se mai știe că România Mare va fi pentru toți cetățenii ei, fără deosebire de naționalitate și credință religioasă, o patrie bună, dreaptă și egală”... „Pornind cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Antonescu 3, interesul autohton privind folclorul călușarilor și mitologia tot mai pregnantă a sfântului cavaler, arhanghelul Mihail, de care, nu doar ca arheolog, ci și ca legionar, George M. Cantacuzino 4 putea fi foarte atras. Dar nu întâlnim asemenea asocieri programatice. În nici un caz, nimic comparabil cu relevanța contemporană pe care o înregistrează motivul dioscurilor în Germania anilor’30, asociați fie cu jocurile călare ale membrilor SS, de Heinrichsfeier (1936), fie cu jocurile olimpice de la Berlin din același an5. Pentru cine
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de o „revenire, de o Încremenire a timpului”, ci, cred eu, de ivirea, de apariția fulgurantă a acelui zeu ascuns al Prezentului. A la recherche du temps perdu e de fapt căutarea, la Început instinctivă apoi tot mai conștientă, aproape programatică, un joc singuratec și genial, a acelei „forțe” ascunse a vieții, inaccesibilă nouă, umanilor, Prezentul care, cum o spuneam mai sus, este el Însuși un zeu, adică este fix, neschimbător, același și etern. (Am Înșirat dublete ale aceluiași adjectiv pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și alții, franțuji, nemți și americani care au perfecționat metodele și au aprofundat descoperirea și revoluția"... (Jurnal, 1927) II A vedea în Sadoveanu doar un arhaizant, un îndatorat marilor cronicari și cărților populare, e o eroare; pelerinul printre arhetipuri nutrea (programatic) nostalgia cunoașterii totalizante, integraționiste, angajându-se în lecturi istorice, parcurgând lucrări de filozofie generală, de filozofia culturii și, bineînțeles, apelând la capodopere ale literaturii universale. Când după o întâlnire în redacția Adevărului literar (la 31 ianuarie 1937), G. Călinescu conchidea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i selecția sufletelor prin cunoscutul motiv al scrierii: „Jos la răsărit,/ La galbenu soare/ Este o scară-naltă,/ O scară de fier/ Pân’ la naltu cer;/ La mijlocul ei,/ Neagră Samodivă,/ Cu cartea pe mână”. Această semnificație a numelui devine aproape programatic explicitată în singura variantă în care Bogdan este ucis: „și d-acuma-ncoace/ Sâla e jurată:/ Când intră la om în casă,/ Ce găsăște, nu mai lasă...”. Confruntarea cu moartea însăși sau cu „viitoarea soție prezentată în chip monstruos, ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
U.R.S.S. de extindere a dominației sale spre Vest, prin anexarea unei importante părți a teritoriului național al României, act de forță înfăptuit de U.R.S.S. cu acordul S.U.A. și al Marii Britanii, în disprețul tuturor înaltelor principii cuprinse în documentele programatice sus amintite, la care subscriseseră toți aliații în anii 1941-1945. 5. Problema Tezaurului este subsumată „problemei” Basarabiei pentru că U.R.S.S. a încercat, în vremea negocierilor din anii 1919-1924, să facă un troc: se arăta dispusă să recunoască apartenența Basarabiei la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
exista. Din cauza monotoniei, uniformității ideologiei literare, în postbelic nu mai există, de fapt, școli și orientări literare. Singura posibilitate de a ordona epoca a rămas criteriul valurilor. Generațiile erau apoi destul de solidare și nu prea se practica difracția intrageneraționistă, tensiunea programatică din interiorul unei generații. În vremuri "normale" o generație e marcată deopotrivă de frontul exterior, inter-generaționist, și de cel interior, intrageneraționist. Dar cum rădăcina ideologică a literaturii trebuia să fie, înainte de '89, ambiguă ori marxistă, nu încăpea prea mult dialog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar și de întreaga lume..." (Familiares VIII.7 [1975, p. 416 și p. 419]). Cu toate acestea, Petrarca a devenit, de asemenea, primul dintr-un lung șir de umaniști care a catalogat atât eșecurile de fapt, cât și pe acelea programatice ale lui Orosius. Babilonul a fost fondat de Nimrod (după Augustin) și nu de Semiramis (Orosius), spune Petrarca (Crevatin, 2004, p. 149). Critică lui Orosius asupra Romei republicane a fost o sursă de plângeri pentru Petrarca, mai ales că Orosius
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Într-adevăr, nu suntem departe de opinia exprimată de profesorul universitar eternalist Biagio Pelacani cu mai puțin de un secol mai devreme și anume ideea că povestea lui Noe a fost o "poveste născocita". Machiavelli nu a fost un eternalist programatic deși a fost citit în acest mod (Sasso, 1987)32. Altfel el poate fi văzut și că un fel de creaționist cel puțin de tip lucrețian sau epicurian acolo unde, de exemplu, în introducere la Discursuri scrie că "la începutul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
textul definitiv), viziunea morții (Inconștientul eminescian și o viziune a morții ca "umbra unei vieți eterne") etc. Fără îndoială, Rodica Marian urmează un drum analitic distinct și novator în interpretarea poemului eminescian, ea însăși caracterizându-și cercetarea într-o paradigmă programatică, astfel: "Demersul de față propune argumentarea unei noi înțelegeri a sensului profund al poemului, în locul tezei sensului alegoric al geniului neînțeles, teză reductivă și denaturatoare, care printr-o lungă istorie era și este încă obstinat guvernatoare a receptării și interpretării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]