2,396 matches
-
Domnului" din Ilișești este un monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Ea reprezintă o raritate între bisericile din zona Moldovei prin adaptarea, în spiritul caracteristic al arhitecturii moldovenești tradiționale, a tipului de plan muntenesc cu două turle pe pronaos, ca la biserica Mănăstirii Dealu. Ea a fost construită din piatră masivă (gresie adusă probabil din zona râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are plan triconc
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
masivă (gresie adusă probabil din zona râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are plan triconc și trei turle: o turlă deasupra naosului și două turle deasupra pronaosului. Cele două turle aflate deasupra pronaosului sunt foarte apropiate și au același acoperiș. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este singurul lăcaș de cult din România care are semnele zodiacale sculptate la turn.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
râului Moldova) și cărămidă arsa la partea superioară sau în locurile unde s-au făcut adăugiri. Biserica fostei mănăstiri Ilișești are plan triconc și trei turle: o turlă deasupra naosului și două turle deasupra pronaosului. Cele două turle aflate deasupra pronaosului sunt foarte apropiate și au același acoperiș. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este singurul lăcaș de cult din România care are semnele zodiacale sculptate la turn.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Dimensiunile ei sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 10 m, înălțime până la cheile arcurilor naosului - circa 15 m și grosime a zidurilor - circa 1,5 m. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos (nartex), naos și altar. Inițial, accesul în lăcașul de cult se făcea prin două intrări (una pe latura sudică și alta pe latura nordică). Intrarea de pe latura nordică are un ancadrament în formă de acoladă la partea superioară și a
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
făcea prin două intrări (una pe latura sudică și alta pe latura nordică). Intrarea de pe latura nordică are un ancadrament în formă de acoladă la partea superioară și a fost obturată printr-un zid din cărămidă. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete care are o deschizătură mediană prevăzută cu două uși. Această încăpere este luminată prin două ferestre mici de forma unor nișe dreptunghiulare, amplasate în peretele vestic. Pridvorul este boltit "en berceau". În grosimea zidului despărțitor dinspre răsărit
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
obturată. Potrivit tradiției, tainița subterană ducea la Stânca Doamnei printr-un tunel care trecea pe sub pârâul Bașeu. În grota de la Stânca Doamnei, inclusă în barajul de la Stânca-Costești, s-ar fi ascuns în 1476 soția domnitorului Ștefan cel Mare. Intrarea în pronaos se face printr-un portal în stil gotic, încadrat într-un chenar dreptunghiular. Pronaosul are o formă pătrată și este luminat prin două ferestre situate spre nord și sud, care sunt evazate spre interior. Pronaosul este separat de naos printr-
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
pe sub pârâul Bașeu. În grota de la Stânca Doamnei, inclusă în barajul de la Stânca-Costești, s-ar fi ascuns în 1476 soția domnitorului Ștefan cel Mare. Intrarea în pronaos se face printr-un portal în stil gotic, încadrat într-un chenar dreptunghiular. Pronaosul are o formă pătrată și este luminat prin două ferestre situate spre nord și sud, care sunt evazate spre interior. Pronaosul este separat de naos printr-un zid masiv străpuns de o deschidere mediană. Deasupra acestei intrări se află o
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Ștefan cel Mare. Intrarea în pronaos se face printr-un portal în stil gotic, încadrat într-un chenar dreptunghiular. Pronaosul are o formă pătrată și este luminat prin două ferestre situate spre nord și sud, care sunt evazate spre interior. Pronaosul este separat de naos printr-un zid masiv străpuns de o deschidere mediană. Deasupra acestei intrări se află o nișă dreptunghiulară, iar deschiderea de trecere este încadrată de o parte și de alta de două deschizături care ajung până la 1
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
destul de înaltă încheiată cu boltă, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste tinda-pronaos, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
chieltuiala sfinții sale părintelui chir Lavrenție ig[umenu] mănăstirii Polovragi, ajutorându-mă și alți frați, cari vor fi arătați în cartea vieții”. Biserica are un plan rectangular și este tricompartimentată. Ca o particularitate, are spre vest un turn clopotniță, alipit pronaosului, dar fără a comunica cu acesta. Turnul are un plan pătrat, este etajat, iar intrarea se face pe latura vestică. Pronaosul bisericuței are un plan dreptunghiular. Este boltit semicilindric, iar accesul este prevăzut pe latura de sud. Trecerea spre naos
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
vieții”. Biserica are un plan rectangular și este tricompartimentată. Ca o particularitate, are spre vest un turn clopotniță, alipit pronaosului, dar fără a comunica cu acesta. Turnul are un plan pătrat, este etajat, iar intrarea se face pe latura vestică. Pronaosul bisericuței are un plan dreptunghiular. Este boltit semicilindric, iar accesul este prevăzut pe latura de sud. Trecerea spre naos se face prin trei arcade sprijinite pe doi stâlpi de zidărie cu baza pătrată, iar între aceștia și pereți se află
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
Răstignirea, însoțită în partea inferioară de Punerea în mormânt. Anasthasisul a fost pictat în centrul timpanului nordic, alături de Înălțare și de Sf. Treime. La vest, în centru, este infățișată Adormirea Maicii Domnului, încadrată de Bunavestire și de Schimbarea la față. Pronaosul, spațiul care de obicei individualizează programul iconografic al unei biserici, are la Polovragi reprezentată o temă nouă în iconografia bisericilor de bolniță. Bolta semicilindrică a pronaosului s-a pretat foarte bine unei teme precum Sinaxarul. Tema nu a fost reprezentată
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
centru, este infățișată Adormirea Maicii Domnului, încadrată de Bunavestire și de Schimbarea la față. Pronaosul, spațiul care de obicei individualizează programul iconografic al unei biserici, are la Polovragi reprezentată o temă nouă în iconografia bisericilor de bolniță. Bolta semicilindrică a pronaosului s-a pretat foarte bine unei teme precum Sinaxarul. Tema nu a fost reprezentată în totalitate, ci s-a operat o selecție de patruzecișiopt de scene, dispuse în șase registre. Desfășurarea începe de la est cu prima lună a calendarului liturgic
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
nu a fost reprezentată în totalitate, ci s-a operat o selecție de patruzecișiopt de scene, dispuse în șase registre. Desfășurarea începe de la est cu prima lună a calendarului liturgic. Din fiecare lună au fost selectate patru scene. Tot în pronaos este reprezentat ciclul vieții Sf. Nicolae. Acesta are o semnificație aparte în contextul pictării lui în pronaosul unei biserici de bolniță. Nu este doar ilustrarea vieții patronului acestui lăcaș. Faptul că sunt alese, în cea mai mare parte scene care
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
în șase registre. Desfășurarea începe de la est cu prima lună a calendarului liturgic. Din fiecare lună au fost selectate patru scene. Tot în pronaos este reprezentat ciclul vieții Sf. Nicolae. Acesta are o semnificație aparte în contextul pictării lui în pronaosul unei biserici de bolniță. Nu este doar ilustrarea vieții patronului acestui lăcaș. Faptul că sunt alese, în cea mai mare parte scene care ilustreză minuni, își are explicația în însăși funcția acestei biserici, care era un spațiu pentru cei bolnavi
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
mănăstirii, Arhimandritul Ioan. Lucrările încep la 20 septembrie 1696 și se vor încheia abia în 1699 prin pictarea bisericii de către meșterii menționați în chenarul din naos, aflat deasupra ușii de intrare: Preda, Nicolae și Efrem. Biserica bolniței este lipsită de pronaos, având altar, naos și pridvor. Altarul este semicircular în interior și pentagonal în exterior. Este boltit cu o concă. Pe cele două laturi de nord și de sud se află proscomidiarul, respectiv, diaconiconul. Naosul este în formă de patrulater, având
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
care au slujit cândva în acest lăcaș de cult. este construită în întregime din bârne de stejar, pe temelie de piatră. Este acoperită cu draniță. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă situată pe peretele sudic al pronaosului. Lăcașul de cult are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul construcției. El este format din trei încăperi: pronaos, naos și altar.
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
Este acoperită cu draniță. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă situată pe peretele sudic al pronaosului. Lăcașul de cult are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul construcției. El este format din trei încăperi: pronaos, naos și altar.
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
medalioane centrale următoarele reprezentări: "Sfînta Maria", "Tatăl Savaot", "Isus Hristos" și "Duhul Sfânt" sub formă de porumbel. În părțile laterale ale bolții naosului erau zugrăvite scene din Noul Testament cum ar fi "Cina cea de taină" sau "Sărutarea lui Iuda". Pe bolta pronaosului se distingea "Jerfa lui Avram", în timp ce în altar se aflau zugrăvite "Sfânta Treime", "Preamărirea Fecioarei" și cete îngerești. Realizată în timpul preotului Gherasim Grigore, în anul 1832, prin analogie cu biserica dispărută din localitatea învecinată Cornești, pictura a fost realizată de către
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
în tipologia zonei. Asemănătoare cu biserica de lemn din Presaca, biserica de lemn din Broșteni are planul dreptunghiular completat în partea de răsărit cu o absidă poligonală cu cinci laturi, ușor decroșată. Spațiul interior este împărțit după regulile cultului în pronaos, naos și absida altarului. Biserica are două intrări, una pe latura de sud iar cea de-a doua pe latura de vest. Amândouă deschiderile oferă acces spre pronaosul bisericii care are un tavan din scândură. Pronaosul este despărțit de naosul
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
cinci laturi, ușor decroșată. Spațiul interior este împărțit după regulile cultului în pronaos, naos și absida altarului. Biserica are două intrări, una pe latura de sud iar cea de-a doua pe latura de vest. Amândouă deschiderile oferă acces spre pronaosul bisericii care are un tavan din scândură. Pronaosul este despărțit de naosul bisericii printr-un perete de lemn, ce are în jumătatea superioară decupate spații pentru a putea fi urmărită slujba de credincioșii aflați în pronaos. Trecerea dintre cele două
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
după regulile cultului în pronaos, naos și absida altarului. Biserica are două intrări, una pe latura de sud iar cea de-a doua pe latura de vest. Amândouă deschiderile oferă acces spre pronaosul bisericii care are un tavan din scândură. Pronaosul este despărțit de naosul bisericii printr-un perete de lemn, ce are în jumătatea superioară decupate spații pentru a putea fi urmărită slujba de credincioșii aflați în pronaos. Trecerea dintre cele două încăperi se face printr-un spațiu care nu
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
deschiderile oferă acces spre pronaosul bisericii care are un tavan din scândură. Pronaosul este despărțit de naosul bisericii printr-un perete de lemn, ce are în jumătatea superioară decupate spații pentru a putea fi urmărită slujba de credincioșii aflați în pronaos. Trecerea dintre cele două încăperi se face printr-un spațiu care nu este central, ci este puțin deplasat spre stânga. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. O grindă tirant leagă pereții naosului. Accesul spre absida altarului se face prin
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
aflată sub cârmuirea P.S. Emilian, biserica a fost renovată. În anul 1980, cu contribuția credincioșilor din Sfântu Gheorghe, cu străduința venerabilului cântăreț bisericesc Belean Petru, împreună cu fiul său Belean Ilie, s-a pictat interiorul bisericii de către pictorul Macroi Alexandru. În pronaosul bisericii se poate citi următorul „act de danie”: „Cu ajutorul lui Dumnezeu și pentru dragostea lui nemărginită, eu, Protopopul David Lazăr din Târgu-Mureș, fost paroh și donator al acestei Sfinte Biserici, adusă în 1950 la Sfântu Gheorghe din parohia Mureșeni, Târgu-Mureș
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
celei din urmă. Pereții de lemn, tencuiți, descriu un plan dreptunghiular care în partea de răsărit se termină printr-o absidă poligonală, cu cinci laturi, nedecroșată. Edificiul are un acoperiș unitar, din țiglă. În partea de vest a acestuia, deasupra pronaosului se află un mic turn-clopotniță. Turnul, de secțiune pătrată, are coiful de formă piramidală și este realizat din tablă. Câte un orificiu circular este practicat în fiecare față a turnului, pentru ca sunetul clopotelor să poată fi auzit mai bine. Atât
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]