KorAP: Find »[drukola/base=protestant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...124 >

3,076 matches

Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740

2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003. Weber, Max, Le savant et le politique. La profession et la vocation de savant. La profession et la vocation de politique (1917, 1919), traducere de Catherine Colliot- Thélène, La

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978, p. 122. 3 Titu Maiorescu, " În memoria poetului dialectal Victor Vlad (Delamarina)" (1898), în Opere, II, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1984, p. 141. 4 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003, p. 64. 5 Pentru un comentariu lămuritor al acestei probleme, trimit la cartea lui Giorgio Agamben, Le temps qui reste. Un commentaire de l'Epître aux Romains (2000), traducere

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Epître aux Romains (2000), traducere de Judith Revel, Rivages, Paris, 2009, pp. 40-49. 6 Pentru citatele din Noul Testament am folosit ediția Biblia sau Sfînta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al B. O. R., București, 1994. 7 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, p. 68. 8 Judith Schlanger, La Vocation (1997), Hermann, Paris, 2010. 9 Ibidem, pp. 26-27. 10 Ibidem, p. 30. 11 Heinich, L'élite artiste, pp. 75sqq (de asemenea, capitolul "La vie vouée", pp. 82-100). 12 Numeroase observații

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

mult, după cum indica Hefele în Historia de los concilios, sau Möhler în Symbolik (1832). Și totuși, după condamnarea lui Hermes (1775-1831)70 și a lui Günter (1783-1863), a continuat să persiste necesitatea de a răspunde afirmațiilor exegeților radicali și istoriografilor protestanți. Döllinger (1799-1890)71 proclama o libertate științifică totală din partea catolicilor(exceptând chestiunile în care dogma se afla la mijloc), dar avea de înfruntat o parte a ierarhiei și pe unii episcopi, precum cel de Mainz Ketteler, care urmărea să îndepărteze

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
afla la mijloc), dar avea de înfruntat o parte a ierarhiei și pe unii episcopi, precum cel de Mainz Ketteler, care urmărea să îndepărteze tinerii preoți de la studiile obligatorii din universitățile de stat, unde exista o mare influență raționalistă și protestantă. Mai târziu, în proaspăt-unificata Germanie (1871), Bismark a înfruntat Biserica catolică, deoarece se temea că partidul politic Zentrum (creat de catolici) ar fi putut scăpa de sub controlul și de normele statului liberal. În plus, catolicii din Est erau polonezi la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-lea, presa a cunoscut o dezvoltare impresionantă, mai ales între anii 1868 și 1874 (perioada de după căderea regimului Isabelei a II-a172); atunci s-a destrămat presa isabelină, au apărut ziare noi și a luat avânt presa "burgheză", au circulat publicații protestante și liber-cugetătoare173. În anii Restaurației, ziarele care s-au dezvoltat au fost cele conservatoare și cele liberale, pentru că făceau parte din sistem, iar partidele pe care le reprezentau făcuseră convenția de a se succeda reciproc la putere. După consolidarea Restaurației

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
X a menționat în Conciliul de la Letrano (1512-1517). Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în toată lumea, tocmai mulțumită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, după căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a solicitat o activitate mai intensă a catolicilor în mediul public. Mijloacele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
moral și politic al Vaticanului s-a datorat, în mare măsură, politicii conservatoare promovate de Papa Pius XI, strategie prin care Biserica Catolică și-a asigurat deplina libertate de manifestare, atât în lumea catolică cât și în spațiul ortodox și protestant 284. Situația a fost diferită în Rusia, când după revoluția din 1917 și instaurarea regimului comunist s-a încercat introducerea ateismului militant și distrugerea oricărei religii și a instituțiilor religioase 285. După numeroase negocieri pe parcursul perioadei 1920-1927 (suspendate din când

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în întreaga lume, tocmai datorită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, odată cu căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a permis o manifestare mai intensă a catolicilor în mediul public. Presa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rationalist, unii autori au apelat la doctrina Sfântului Augustin și la aspectele interioare și subiective ale credinței, aprofundând acele motivații ale inimii pe care rațiunea nu le înțelege și la care se referea Pascal. Pe de altă parte, în școlile protestante a fost dezbătută obiectivitatea adevărului religios; unii autori considerau că este rodul pioșeniei intime, intrinsecă subiectului și bazată pe sentimentul personal, pe experimentarea credinței (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 30). 137 Papa Pius X, En el centenario del

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731

tocurilor pe pardoseală", "pașii răsunând alternativ tare sau slab" și, în fine, pașii grei care fac să geamă scările când coboară să-și anunțe plecarea. Numele de Ebrennac sugerează unchiului ideea că tânărul german ar putea fi descendentul unui emigrant protestant, lucru pe care se ferește să-l spună, evitând astfel orice tentativă de apropiere. Primirea este rigidă, imobilă și silențioasă. Un acord tacit unește de la început pe unchi și nepoată în refuzul de a se lega în vreun fel cu

Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

putere, precum și insistențele din ce în ce mai puternice din Congresul american au determinat Washingtonul să-și intensifice presiunile asupra conducerii de la București. Americanii au legat prelungirea clauzei națiunii celei mai favorizate de respectarea unor drepturi clar precizate: libertatea religioasă în cazul unor culte protestante, libertatea de emigrare și, pe un ton mai scăzut, drepturile minorităților etnice, cu referire specială la cea maghiară. în reacțiile sale, Ceaușescu se prevalează în primul rând de conceptul de neamestec în treburile interne ale altui stat, alegând astfel, din

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

sa ,,Sociologie", că Max Weber a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Karl Marx. După părerea sa (este vorba despre Max Weber n.n.) factorii ne-economici au jucat un rol primordial în dezvoltarea societăților moderne. Lucrarea ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului"134, susține că valorile religioase - mai ales cele legate de puritanism - au avut o importanță fundamentală în crearea perspectivei capitaliste. Această perspectivă nu a apărut, așa cum susținea Marx, din schimbările economice în sine"135. Este vorba aici

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Weber: ,,O examinare, fie și sumară, a statisticii profesionale a unei țări mixte din punct de vedere confesional, pune prea adesea în evidență un fenomen viu dezbătut în presa și literatura catolică și la reuniunile catolice din Germania: caracterul predominant protestant al posesiunii de capital și al patronatului, ca și al muncitorimii de înaltă calificare și mai cu seamă al personalului cu pregătire superioară tehnică și comercială din întreprinderile moderne"144. Încă de la început, Weber avertizează că explicațiile la această stare

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
punct de plecare în analiza contextului rupturilor sociale pe care le-a produs Reforma, atenționarea este valabilă. Averile erau create anterior, doar declararea posesorilor lor ca protestanți s-a produs ulterior 145. În acest caz, întrebarea inițială, care privea apartenența protestantă a capitalului și elitei capitaliste, ar putea fi reluată sub forma următoare: ,,Atunci se naște următoarea întrebare istorică: ce temei a avut această predispoziție deosebit de pronunțată a regiunilor dezvoltate economic pentru o revoluție bisericească?"146. Una dintre explicații ar fi

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Dumnezeu și chiar să capete bunăvoința divină. Practic viața de aici pregătea viața de dincolo. Din această cauză asceza, sau reținerea de la cele lumești, sau măsura consumului și a traiului pe pământ, era o stare caracteristică pentru comunitățile de creștini protestanți. Conform lui Weber purtătorii istorici ai spiritului ascetic sunt în principal următoarele patru direcții de gândire protestante 149: calvinismul, pietismul, metodismul și sectele care își au originea în mișcarea anabaptistă. În ceea ce privește calvinismul, Weber arată că ,,dogma sa cea mai caracteristică

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cauză asceza, sau reținerea de la cele lumești, sau măsura consumului și a traiului pe pământ, era o stare caracteristică pentru comunitățile de creștini protestanți. Conform lui Weber purtătorii istorici ai spiritului ascetic sunt în principal următoarele patru direcții de gândire protestante 149: calvinismul, pietismul, metodismul și sectele care își au originea în mișcarea anabaptistă. În ceea ce privește calvinismul, Weber arată că ,,dogma sa cea mai caracteristică a fost considerată atunci și este în general și astăzi doctrina cu privire la alegerea prin grație"150. Conform

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
asemenea manifestări și atitudini de tip individual și social. Autorul citat pune în evidență că esența acestor atitudini este una de tip religios. Weber a arătat cum creștinismul, mai ales protestantismul, au generat asemenea atitudini umane. Primii capitaliști au fost protestanți, mai precis calviniști. Este dificil de surprins într-o analiză, oricât ar părea de completă, ceea ce noi numim spiritul capitalismului. Dacă am fi obligați să facem un exercițiu invers, și anume să surprindem capitalismul într-un singur cuvânt, atunci acest

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
realitatea lumii materiale. Prin apariția capitalismului și Americii, ca exponent în plan social al performanței economice și vitezei economice, creștinismul se va pune la baza celui mare imperiu al lumii. Pentru că ce este America dacă nu un imens imperiu creștin protestant și tolerant până la capăt, o toleranță pe care o mai putem regăsi doar în cuvântul Mântuitorului din Noul Testament. Prin Reformă, creștinismul se retrage din administrația statală, dând Cezarului ce este al Cezarului, și va rămâne doar în sufletele oamenilor. Adică

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Iudaismul, ca religie este în sine un proces continuu de raționalizare și de adaptare 328. Există, la evrei, o tradiție și o cultură a muncii care au fost transmise, prin creștinism și Reformă și civilizației occidentale 329. Reforma și etica protestantă nu ar fi fost posibile fără gândirea iudaică. Și mai ales Reforma nu ar fi fost posibilă fără contribuția și fără influența evreilor foarte bogați din occidentul european din acel moment. Nu trebuie să uităm că orașul Amsterdam, în secolul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și capitalism. Însă Weber insistă asupra următorului fapt: economia modernă constă în primul rând în industria capitalistă, la dezvoltarea căreia Biserica Catolică și starea de spirit pe care ea o întreținea nu ofereau prea multe înlesniri 83; în vreme ce în lumea protestantă calvinismul oferea, dimpotrivă un punct de pornire favorabil"84. Legăturile dintre economie și religie constituie de acum o temă clasică în dezbaterea despre evoluție umană și civilizație. Azi, știm în mod clar că societățile care construiesc social în afara religiei, prin

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
destinul uman. Viața noastră se desfășoară în jurul muncii și carierei. Împlinirea umană nu va mai fi gândită decât prin muncă. Este vorba aici despre ,,o atribuire de sens"105 unică între religiile lumii, pe care o face protestantismul. Conform credinței protestante, Dumnezeu se face cunoscut fiecăruia dintre noi în mod direct prin intermediul Sfintei Scripturi și nu a delegat Bisericii rolul de intermediar între El și oameni și nu există o instituție umană care să împărtășească harul Său. Biserica nu mai are

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
se modifică definitiv, în sensul reapropierii omului de divinitate și excluderea Bisericii ca intermediar. În același timp calvinismul organizează și structurează acolo unde luteranismul nu reușise acest lucru. ,,Ordonanțele bisericești" reprezintă o încercare unică de a organiza și structura lumea protestantă 114. Acestea sunt o încercare complexă și unică în Europa din epoca Reformei. Ordonanțele au fost legiferate în epocă exact în forma pe care a gândit-o Jean Calvin. ,,Ele reprezentau prima încercare de a stabili o structură complexă și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și unică în Europa din epoca Reformei. Ordonanțele au fost legiferate în epocă exact în forma pe care a gândit-o Jean Calvin. ,,Ele reprezentau prima încercare de a stabili o structură complexă și coerentă a organizării și conducerii Bisericii Protestante"115. Urmarea a fost că în statele luterane din Germania, dar și în cele Zwingliene din Elveția, Biserica era subordonată în aproape toate privințele administrației locale. Practic, instituția bisericii pierde autoritate în favoarea instituțiilor laice 116. De altfel, Calvin se exprima

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
clar formulat de către Hristos atunci când cere să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. În ceea ce privește pozițiile calvinismului față de economie, acestea au fost subliniate în primul de către Max Weber, în lucrările sale ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului" și ,,Sectele protestante și spiritul capitalismului", apărute în anii 1904 și 1906. Calvinismul duce mai departe convingerile luteranismului, aducându-le mai aproape de economie și activitatea economică. Din această cauză revoluția în credința creștinismului catolic este dusă mai

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]