3,551 matches
-
SCRIERI: Cercetări literare, București, 1969; Bilca-o așezare din Valea Sucevei. Privire istorică (în colaborare cu Vasile Cârdei), Suceava, 1971; Interpretări și repere, Iași, 1982. Culegeri: Folclor din Suceava, București, 1959. Ediții, antologii: Apa trece, pietrele rămân, pref. edit., București, 1966; Proverbe românești, pref. edit., București, 1967; G. Călinescu, Scrieri despre artă, I-II, pref. edit., București, 1968, Însemnări de călătorie, pref. edit., București, 1973; Cântece de dragoste și dor, pref. edit., București, 1972; Pagini din istoria gândirii teatrale românești, pref. edit
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
și literatură”, „Revista de etnografie și folclor”, „Mehedințiul literar și artistic”, „Proverbium Dacoromania”, „Proverbium” (Helsinki). N. a făcut parte dintr-un grup de cercetători care i-a mai cuprins pe Dumitru Stanciu și pe Ion Bratu, grup preocupat de studiul proverbelor. Structura proverbelor românești (1983), inițial teză de doctorat, este o sinteză din perspectivă lingvistică și stilistică a paremiologiei românești. Autorul se dovedește un bun cunoscător atât al metodelor tradiționale, cât și al celor moderne, structuralistă și semiotică, iar cartea reprezintă
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
Revista de etnografie și folclor”, „Mehedințiul literar și artistic”, „Proverbium Dacoromania”, „Proverbium” (Helsinki). N. a făcut parte dintr-un grup de cercetători care i-a mai cuprins pe Dumitru Stanciu și pe Ion Bratu, grup preocupat de studiul proverbelor. Structura proverbelor românești (1983), inițial teză de doctorat, este o sinteză din perspectivă lingvistică și stilistică a paremiologiei românești. Autorul se dovedește un bun cunoscător atât al metodelor tradiționale, cât și al celor moderne, structuralistă și semiotică, iar cartea reprezintă „o contribuție
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
să aprofundeze folcloristul” (I. C. Chițimia). Pasionat al cercetărilor în domeniu, N. a impulsionat și a creat la Turnu Severin o mișcare dedicată paremiologiei, cunoscută și în cercuri de specialitate de peste hotare. A reeditat, în colaborare cu Ion Bratu, colecția de proverbe a lui I. C. Hințescu. SCRIERI: Structura proverbelor românești, București, 1983; Istoria proverbului românesc, îngr. Al. Stănciulescu-Bârda, Bârda, 1998. Ediții: I. C. Hințescu, Proverbele românilor, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985 (în colaborare cu Ion Bratu); Ștefan Odobleja, Pagini inedite, pref. edit., Craiova
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
cercetărilor în domeniu, N. a impulsionat și a creat la Turnu Severin o mișcare dedicată paremiologiei, cunoscută și în cercuri de specialitate de peste hotare. A reeditat, în colaborare cu Ion Bratu, colecția de proverbe a lui I. C. Hințescu. SCRIERI: Structura proverbelor românești, București, 1983; Istoria proverbului românesc, îngr. Al. Stănciulescu-Bârda, Bârda, 1998. Ediții: I. C. Hințescu, Proverbele românilor, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985 (în colaborare cu Ion Bratu); Ștefan Odobleja, Pagini inedite, pref. edit., Craiova, 1986; Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, pref. edit
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
impulsionat și a creat la Turnu Severin o mișcare dedicată paremiologiei, cunoscută și în cercuri de specialitate de peste hotare. A reeditat, în colaborare cu Ion Bratu, colecția de proverbe a lui I. C. Hințescu. SCRIERI: Structura proverbelor românești, București, 1983; Istoria proverbului românesc, îngr. Al. Stănciulescu-Bârda, Bârda, 1998. Ediții: I. C. Hințescu, Proverbele românilor, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985 (în colaborare cu Ion Bratu); Ștefan Odobleja, Pagini inedite, pref. edit., Craiova, 1986; Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, pref. edit., București, 1989. Repere bibliografice: Gh.
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
paremiologiei, cunoscută și în cercuri de specialitate de peste hotare. A reeditat, în colaborare cu Ion Bratu, colecția de proverbe a lui I. C. Hințescu. SCRIERI: Structura proverbelor românești, București, 1983; Istoria proverbului românesc, îngr. Al. Stănciulescu-Bârda, Bârda, 1998. Ediții: I. C. Hințescu, Proverbele românilor, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985 (în colaborare cu Ion Bratu); Ștefan Odobleja, Pagini inedite, pref. edit., Craiova, 1986; Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, pref. edit., București, 1989. Repere bibliografice: Gh. Bulgăr, Cultură și limbaj, SPM, 1983, 35; I. C. Chițimia, „Structura
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
românilor, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985 (în colaborare cu Ion Bratu); Ștefan Odobleja, Pagini inedite, pref. edit., Craiova, 1986; Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, pref. edit., București, 1989. Repere bibliografice: Gh. Bulgăr, Cultură și limbaj, SPM, 1983, 35; I. C. Chițimia, „Structura proverbelor românești”, LL, 1983, 597-598; Tudora Șandru-Olteanu, „Structura proverbelor românești”, LR, 1984, 3; Ion Cuceu, „Structura proverbelor românești”, ST, 1984, 7; Lucia Cireș, „Structura proverbelor românești”, ALIL, seria B, t. XXIX, 1983-1984; Dumitru Stanciu, Efim Junghietu, Constantin Negreanu, RLSL, 1991, 5
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
cu Ion Bratu); Ștefan Odobleja, Pagini inedite, pref. edit., Craiova, 1986; Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, pref. edit., București, 1989. Repere bibliografice: Gh. Bulgăr, Cultură și limbaj, SPM, 1983, 35; I. C. Chițimia, „Structura proverbelor românești”, LL, 1983, 597-598; Tudora Șandru-Olteanu, „Structura proverbelor românești”, LR, 1984, 3; Ion Cuceu, „Structura proverbelor românești”, ST, 1984, 7; Lucia Cireș, „Structura proverbelor românești”, ALIL, seria B, t. XXIX, 1983-1984; Dumitru Stanciu, Efim Junghietu, Constantin Negreanu, RLSL, 1991, 5; Mihail M. Robea, Constantin C. Negreanu, REF, 1992
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
edit., Craiova, 1986; Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, pref. edit., București, 1989. Repere bibliografice: Gh. Bulgăr, Cultură și limbaj, SPM, 1983, 35; I. C. Chițimia, „Structura proverbelor românești”, LL, 1983, 597-598; Tudora Șandru-Olteanu, „Structura proverbelor românești”, LR, 1984, 3; Ion Cuceu, „Structura proverbelor românești”, ST, 1984, 7; Lucia Cireș, „Structura proverbelor românești”, ALIL, seria B, t. XXIX, 1983-1984; Dumitru Stanciu, Efim Junghietu, Constantin Negreanu, RLSL, 1991, 5; Mihail M. Robea, Constantin C. Negreanu, REF, 1992, 2; Dicționarul enciclopedic al județului Mehedinți, Drobeta-Turnu Severin
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
edit., București, 1989. Repere bibliografice: Gh. Bulgăr, Cultură și limbaj, SPM, 1983, 35; I. C. Chițimia, „Structura proverbelor românești”, LL, 1983, 597-598; Tudora Șandru-Olteanu, „Structura proverbelor românești”, LR, 1984, 3; Ion Cuceu, „Structura proverbelor românești”, ST, 1984, 7; Lucia Cireș, „Structura proverbelor românești”, ALIL, seria B, t. XXIX, 1983-1984; Dumitru Stanciu, Efim Junghietu, Constantin Negreanu, RLSL, 1991, 5; Mihail M. Robea, Constantin C. Negreanu, REF, 1992, 2; Dicționarul enciclopedic al județului Mehedinți, Drobeta-Turnu Severin, 2003, 294-295. I.D.
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
Virgil Teodorescu); Lirică americană contemporană, îngr. și pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Steaua marilor lacuri (45 poeți canadieni de limbă franceză), îngr. și pref. trad., București, 1981 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Valum Olum (Cântecele și proverbele indienilor din America de Nord), Cluj-Napoca, 1981 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Ezra Pound, Cantos, îngr. și postfața trad., pref. Vasile Nicolescu, Iași, 1981 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Marin Sorescu, Symmetries, Toronto, 1982 (în colaborare cu John Robert Colombo); John Robert
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
alegorică nu mai este animalieră, ci sunt puse să dialogheze baionete, ranițe, gloanțe, cătări, flinte, pistoale, centuri, lopeți, tunuri. Ca și în culegerea Fabule (1982), textele se adresează cu precădere tinerilor și mizează pe o morală care face apel la proverbe. Interesul cărții de interviuri Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni (1980), unde se urmărește cum se reflectă în opera interlocutorilor atitudinea față de ținutul natal, stă mai cu seamă în originalitatea unor răspunsuri care pun sub semnul îndoielii „tema” convorbirilor. Contrariantă
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
trivială, comică, nu bufonă, tragică, însă nu sângeroasă. A realizat, din necesități de repertoriu, prelucrări și traduceri. Doi țărani și cinci cârlani (1849), probabil o adaptare, e o farsă fără aplomb, cu o atmosferă idilică. Muza de la Burdujăni, după un proverb dramatic al lui M.-Th. Leclercq, întreprinde o satiră a cosmopolitismului și a exagerărilor lingvistice, nu numai latiniste. Cucoana Caliopi, un fel de Chiriță a Burdujenilor, vorbește un jargon imposibil, franțuzist, ciunist etc. Carantina (1851), după Eugène Scribe și Édouard
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
ș.a.m.d. În relatarea spirituală a unor voiajuri, descrierile de natură nu sunt cele mai reușite, peisajul fiind perceput prin prisma unor reminiscențe livrești. Un miniatural cap de operă este Păcală și Tândală sau Morală moldovinească, ingenios compendiu de proverbe și sentințe, debitate cu voluptate paremiologică. Stilul epistolar, asociativ, capricios, câteodată (auto)persiflant, emană și o anume sfătoșenie calmă, bonomă. Între proze se mai află un „manual”, Vânătorul bun sau Meșteșugul de a nu-ți fi urât (1844), îndatorat unui
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
perfect stăpânită, răspundea simțului său muzical. Odobescu este un scriitor care se ascultă când scrie. Deși nu este orator ca Bălcescu, el este un om care vorbește chiar atunci când așterne o pagină pe hârtie. Faptul acesta explică mulțimea locuțiunilor, a proverbelor, a formelor de adresare, a digresiunilor, a efectelor de umor din scrisul său. Operele sale sunt ale unui vorbitor sfătos care narează, își amintește, glumește și transmite cunoștințele adunate în bogata comoară a științei sale. Atitudinea aceasta se vădește nu
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
cât și consecințele), ale căror reguli sunt deja trasate, este posibil să nu fi afectat niciodată în mod direct individul și care sunt descrise verbal. Reacționăm la aceste reguli într-o manieră pe care o putem califică drept „conștientă”. Maximele, proverbele, legile formale ale instituțiilor politice și religioase, legile științifice produse de o cultură determinată sunt reguli care specifică contingențe de întărire incluzând situațiile în care comportamentul se produce, comportamentul însuși și consecințele de întărire ale acestuia. Reguli și contingențe In
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din Meglenia (1900) și Meglenoromânii (I-II, 1902), P. este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile lui
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a funcționat ca profesor, baladele fiind adunate de la câțiva buni interpreți: Lucan Candoi din Celei, Petre Stăncilă din Orlea
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
al gusturilor literare și muzicale întâlnite în lumea urbană periferică, măruntă. Pentru „prenumeranții” lui, care se delectau citind un anume tip de literatură, se trudea să adune, să prelucreze și să editeze cântece de lume, cărți populare, fabule, snoave, istorioare, proverbe. Unui gust fără mari pretenții îi răspundeau și calendarele pe care le-a întocmit, unde au apărut scrieri incluse ulterior și în volume. Astfel, P. mediază, ca și alți scriitori populari (I. Barac, V. Aaron), cunoașterea literaturii populare și a
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
în manieră esopică autohtonă. Înrudirea cu poveștile și istorioarele orientale poate fi identificată și în O șezătoare la țară, publicată în două părți, în 1851-1852. Dar scrierea este mult mai aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul aparține unui
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
lui P. Principiul de ordonare a materialului, asociativ, face să funcționeze „vorba, din vorbă în vorbă”, asemenea unui carusel aflat într-o mișcare amețitoare, parcă fără sfârșit. Se pleacă de la o temă-titlu (prostia, beția, lenea, răutatea etc.), acumulându-se gradat proverbe selectate sinonimic, în prelungirea cărora, ilustrativ, apar, într-o arborescență barocă, povestiri, fabule, cântece. În discuție fiind natura umană, „zidire” dar și „grădină” a lui Dumnezeu, sentințele se conformează unei structuri tipologice general valabile, iar „poveștile” respectă arhetipuri coborând până în
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
îi vine ideea să tipărească niște cărticele cu anecdote, pe care le dicta direct zețarilor, împărțindu-le, odată cu marfa, la cine stătea să îl asculte. Așa au apărut o serie de broșurele: Diata lui Cilibi Moise vestitul (1858), Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5 (1859), Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise (1861), Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească (1862), Practica și culegeri ale lui Cilibi Moise (1863), Practica
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
pe cei mai nevoiași, atât evrei cât și români, pentru că „cine deosebește om de om nu e om”. Aceasta este însăși esența operei sale, circulând ca o adevărată literatură populară. SCRIERI: Diata lui Cilibi Moise vestitul, București, 1858; Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5, București, 1859; Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise, București, 1861; Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească, București, 1862; Practica și culegeri ale lui Cilibi
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
deschise către V.A. Urechia], Cluj, 1894; A románság [Românii], I-II, Nagybecskerek, 1895-1896; A magyarországi románok [Românii din Ungaria], Seghedin, 1913; Saguna András, Budapesta, 1916. Traduceri: Román népdalok és népballadák [Cântece populare românești și balade], Cluj, 1872; Román közmondások [Proverbe românești], Cluj, 1882; Koszorú. A román népköltészet virágaiból [Cunună din florile folclorului românesc], Cluj, 1884. Repere bibliografice: Szinnyei József, Moldován Gergely, în Szinnyei József, Magyar írók élete és munkái, IX, Budapesta, 1903, 121-125; Chendi, Scrieri, III, 65-69, 417; Várady Aurél
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]