8,957 matches
-
publicate în ziare și reviste, mărturii, pagini de jurnal, corespondență etc., la care se adaugă și bogatele referințe critice acumulate în timp, care nu pot fi nici ele ocolite de către cercetător. Cuprinse în capitolul "Fascinația prozei scurte", povestirile și nuvelele prozatorului interbelic sunt inventariate și analizate cu toată atenția cuvenită, fără a se omite sau lăsa deoparte nimic din ce ar putea fi relevant și revelator. Aici, ca și în restul studiului, Gh. Glodeanu demonstrează în egală măsură calități de istoric
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
de critic literar, prin observații aplicate, punctuale, menite să lumineze un autor și o operă din perspectivă contemporană. Metoda utilizată este cea a degajării particularităților dominante și a punerii în context. Comentând nuvela Icoane, exegetul observă cum în cuprinsul ei prozatorul "acordă o importanță deosebită construcției" (p. 56), iar mai departe el face legătura între subiectul nuvelei Preludiu sentimental și experiența scriitorului ca profesor al unui liceu din Galați și, în acest context, formulează ideea că proza analizată se prevalează de
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
reprezentativitate pentru proza modernistă a lui Anton Holban, atât la nivelul conținutului, cât și al formei. Atent să degajeze aspectele semnificative, cărora antecesorii săi într-ale istoriei literare nu le-au acordat, poate, toată importanța cuvenită, Gh. Glodeanu constată că prozatorul taxează "mediocritatea conduitei umane în fața morții", aducând în prim plan drept erou "un lucid care se autoanalizează fără menajamente" (p. 101) și are sentimentul că prin asemenea trăsături A. Holban s-ar apropia de G. Bacovia, prozatorul fiind un "analist
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
Glodeanu constată că prozatorul taxează "mediocritatea conduitei umane în fața morții", aducând în prim plan drept erou "un lucid care se autoanalizează fără menajamente" (p. 101) și are sentimentul că prin asemenea trăsături A. Holban s-ar apropia de G. Bacovia, prozatorul fiind un "analist al stărilor sufletești abisale". La nivel stilistic, exegetul apreciază utilizarea tehnicii jurnalului intim și conchide că "textul se împletește cu metatextul, anticipând proza de factură postmodernă" (p. 102). Trama romanelor din această serie este punctată concis și
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
succesive, diferite, de configurare socio-culturală. Lirica (fie ea și aceea ironică și biografistă a "optzeciștilor") are un grad mai mare de autonomie și indeterminare. Ea evoluează în răspăr și chiar în afara modelelor oficiale, creându-și propriile culoare și sisteme auto-centrate. Prozatorii veritabili pot coagula o școală și o direcție; poeții adevărați, nu. Punându-i alături în antologii de grup, constatăm cât de slabă e coeziunea grupării și cât de puternică se dovedește personalitatea câte unui solist. Inclusiv într-un volum precum
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
aspiranți la Premiul "Robert Walser", juriul elvețian a ales un singur nume: Marius Daniel Popescu, scriitor, șofer de autobuz la Lausanne, țigan și imigrant". Ulterior, mai toată presa românească a preluat și perpetuat ideea șoferului care a dat lovitura ca prozator. Văzut din perspectiva ultimei fraze, inclusiv faimosul premiu literar "Robert Walser" pare mai degrabă rodul unei decizii de ceea ce americanii numesc political correctness: un premiu literar menit nu să recompenseze valoarea, ci să ofere un fel de bonus unei categorii
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
prezentare? Un roman scris de un cvasi-diletant (totuși, condusul de autobuz este una, iar literatura, cu totul alta), scris probabil într-un stil frust, plin de pitoresc, doldora de acțiune și sentimente extreme. Te puteai aștepta la un Damian Drăghici prozator sau la ceva în stilul lui Panait Istrati sau, poate, Jack Kerouac (meseria de șofer de autobuz oblige) ori Radu Aldulescu. Dar pe niște paliere mult mai joase. Pentru că, cel puțin ultimii doi, nu sunt nici pe departe atât de
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
alocuri de considerații asupra tehnicii narative sau observații legate de cursul acțiunii. Unele dintre ele sunt foarte importante din perspectivă naratologică. Iată un exemplu de glisare dinspre întâmplare spre tehnica narativă, menit să lumineze întrucâtva felul de a scrie al prozatorului: "Ai rămas în compartiment mai mult de un ceas, aproape adormit și te-ai gândit la tine la persoana întâi, te-ai văzut la persoana a doua, te-ai privit și te-ai ascultat la persoana a treia, ca un
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
îți amplifică scrupulele, te învață să arunci mereu priviri peste umăr. Acest reflex, în literatură, uneori devine o frână. Și despre critica literară prea intens practicată se poate spune că îți erodează spontaneitatea. Te face prea analitic, prea calculat. Ca prozator, e bine să nu-ți pese, trebuie să știi să-ți "dai drumul", să tai parâmele care te leagă de tot felul de convenții și coduri sociale. Aceasta este problema mea când încerc să scriu literatură: e o luptă cu
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
un măr./ Și două surori ale lui Kafka, în '39,/ au murit deportate de naziști într-un lagăr/ din încrengătura coloniilor penitenciare." (Hai să ne jucăm, pag. 221) În loc să creeze, ca mai toți poeții cu care este contemporan, tropi rafinați, prozatorul Radu Cosașu preferă, folosindu-se de versuri, să îi denunțe. Așa se face că, deși, prin raportare la poeticile actuale, volumul Povești pentru a-mi îmblânzi iubita apare drept extrem de proaspăt, influența lui reală asupra tinerilor autori a fost, printr-
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
lui Sorin Titel (de pildă) prelungesc și interpretează "paginile clasice" ale literaturii de război. Eroii sunt lipsiți de vocația cavalerească. Ilustrează devitalizarea progresivă a eroilor Romanul Pădurea spînzuraților va fi una dintre puținele cărți ale primului război mondial în care prozatorul nu e preocupat de evoluția "în afara centrului", ci de redescoperirea Centrului, de refacerea unității pierdute. Reumanizarea lui Apostol Bologa este una dintre cele mai spectaculoase aventuri ale romanului românesc modern și una dintre polemicile semnificative romanului românesc. Redescoperind adevărurile intime
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
Omul. Neîncrederea pe care naratorul o inserează discret menține în permanență o atmosferă negru-apăsătoare. Dar, fiindcă nu trebuie să fim neliniștiți, finalul este atât de optimist de parcă ar fi preluat de altundeva. Cu toate acestea, romanul confirmă calitățile reale de prozator ale lui Bogdan Suceavă. Construcția literară atestă o mână care nu tremură când trasează o narațiune coerentă și plăcută la lectură. Oricât am căuta, nu vom găsi nici stângăcii stilistice, nici piedici în curgerea narațiunii. Limbajul este natural, iar simplitatea
Vincent Fatalistul by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7740_a_9065]
-
merita să reflectăm la fiecare caz, dar nu e aici locul. Evazioniști notorii din generațiile următoare sunt de notat cel puțin poeții Dimitrie Stelaru, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mihail Crama, Tudor George, Cezar Ivănescu, Virgil Mazilescu, Constantin Abăluță, Sorin Mărculescu, prozatorii Alexandru George, Radu Petrescu și alți câțiva - a căror biografie și a căror operă nu au nimic de-a face cu comunismul. Optzeciștii au și ei o decență exemplară în a nu se lăsa contaminați de comunism în nici un fel
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
de primă generație. A debutat ceva mai tîrziu decît afinii săi, dar s-a simțit solidar cu ei din toate punctele de vedere Deși autor cu multiple fațete (a scris poezie, proză și teatru), Negruzzi rămîne în literatura noastră ca prozator: în proză, el marchează o adevărată apariție aurorală. înainte de Negruzzi, nu aveam ceea ce se numește "proză literară", în sensul modern al cuvîntului; o avem doar o dată cu el. Trecerea de la narațiunea semi-medievală, de la relatarea de tip cronicăresc și de la fragmentul autobiografic
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
cuvîntului; o avem doar o dată cu el. Trecerea de la narațiunea semi-medievală, de la relatarea de tip cronicăresc și de la fragmentul autobiografic primitiv la proza de ficțiune se petrece în literatura română datorită lui Costache Negruzzi. Distanța - uriașă și astăzi ușor perceptibilă - dintre prozatorul nostru și cei care l-au precedat poate fi măsurată prin cîteva trăsături stilistice fundamentale. Negruzzi este cel dintîi autor care, în narațiuni diverse, construiește caractere memorabile, personaje literare înzestrate cu individualitate distinctă, mai ales prin limbajul lor; pentru prima
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
intră o dată cu Negruzzi. Cuplată cu această reformă fundamentală, se află a doua, la fel de importantă. La Negruzzi, dialogul cîștigă un loc distinct în narațiune. Personajele sale își dezvăluie, vorbind, caracterul și statutul, și o fac în mod natural, spontan. Probabil că prozatorul introduce în proza noastră dialogul deoarece nici dramaturgia nu-i era străină: între firavele încercări dramatice ale pașoptiștilor dinaintea lui Alecsandri, cele ale lui Negruzzi rămîn singurele ceva mai reușite. Pare ciudat la un autor cu asemenea multiple disponibilități, dar
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
era încă d-al său sînge rourat; Uitat-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lîngă oi Cîntă dragostele sale. Vai, el nu putea gîci Că vrăjmașu-ntr-a lui țeară se gătește-a năvăli". Figura inaugurală a prozatorului Negruzzi îi covîrșește pe poet și pe dramaturg. Prima impresie, bizară, este aceea că proza negruzziană pare scrisă de un om extrem de cult, frecventator al marilor literaturi europene și care vrea ca acest lucru să se știe. în mod normal
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
extrem de cult, frecventator al marilor literaturi europene și care vrea ca acest lucru să se știe. în mod normal, cultura n-ar trebui să se observe cu ochiul liber în proza de ficțiune, deoarece, cu cît cultura explicită a unui prozator e mai puțin frapantă, cu atît e mai bine pentru proza lui. Regulile generale nu acționau însă cu aceeași forță în primul nostru romantism și nici în cazul unei literaturi incipiente: față de alți scriitori ai epocii, Negruzzi se revendică direct
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
pe doar cîteva pagini formează de obicei un balast greu de suportat, dar la Negruzzi lucrurile merg ceva mai ușor: referirile culturale îi servesc direct autorului pentru descrierea caracterelor și a întîmplărilor; în absența unor resurse proprii suficient de bogate, prozatorul apelează la nume ilustre pentru ca acestea să spună mai bine ceea ce el, Negruzzi, nu spunea decît cu greutate. în nuvela O alergare de cai, legîn-d-o definitiv pe Dna. B. de Balzac ori pe tragica Olga de Schiller și Petrarca, prozatorul
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
prozatorul apelează la nume ilustre pentru ca acestea să spună mai bine ceea ce el, Negruzzi, nu spunea decît cu greutate. în nuvela O alergare de cai, legîn-d-o definitiv pe Dna. B. de Balzac ori pe tragica Olga de Schiller și Petrarca, prozatorul fixează personajelor sale, printr-o simplă aluzie, statutul fictiv convenabil. Numeroasele nume de scriitori străini sunt salvate, literar vorbind, la Negruzzi prin aceea că ele explicitează originalitatea personajelor și luminează trama narativă. De o notabilă precocitate intelectuală, Negruzzi dovedise - încă
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
autor mai degrabă cult decît talentat, iar faptul se traduce direct în metoda sa prozastică. Romantismul pașoptist a privilegiat la noi Memoria în defavoarea Imaginației: aproape toate prozele romantice românești notabile poartă semnul Memoriei. Opțiunea pare deja făcută o dată cu cel dintîi prozator român important, cu Costache Negruzzi, iar urma lăsată de el se va dovedi adîncă. Prin Memorie înțelegem nu numai simpla autobiografie ori consemnarea experienței trăite direct, ci și preluarea culturii străine, utilizarea literară a variatelor surse scriptice non-literare, precum biografiile
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
vinovat de impolitețe; Chișinăul va fi descris cu toate amănuntele exacte dintr-un reportaj despre cursa anuală de cai; iar finalul (vizita făcută de povestitor la Chișinău după 22 de ani, în 1857) poartă marca biografiei netrucate. în conștiința de prozator a lui Negruzzi, Memoria învinsese deja Imaginația. Ceea ce urmează se plasează integral sub semnul Memoriei. Scrisorile din Negru pe alb au în centru personaje cu existență istorică atestată, cunoscute chiar de autor (Un poet necunoscut, Lumînărică, Calypso); se relatează întîmplări
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
pe alb au în centru personaje cu existență istorică atestată, cunoscute chiar de autor (Un poet necunoscut, Lumînărică, Calypso); se relatează întîmplări de călătorie (Catacombele Mănăstirii Neamțu, Pelerinagiu); alteori, la baza scrisorilor se află documente cu virtualitate literară, pe care prozatorul le reproduce și după aceea le stilizează (Statistica lupilor, Un proțes la 1826 sau hilara legendă despre originea țiganilor, relatată de Bogonos în încîntătoarea bucată Pentru ce țiganii nu sunt români). Negruzzi ne încredințează că a povestit istoria exact cum
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Ochire retrospectivă, scrisă cinci ani mai tîrziu: se vede clar că opinia despre domnitorul Alexandru Lăpușneanu a lui Negruzzi-gînditorul, comentator al istoriei, era sensibil diferită de cea a lui Negruzzi-nuvelistul, compilatorul fragmentelor de cronică: logica ce l-a condus pe prozator revendică o cu totul altă natură decît cea a istoricului lucid. Ar fi totuși nedrept să reducem Alexandru Lăpușneanul la o suită compilatorie. Talentul de dialogist al prozatorului e pus în asemenea măsură la contribuție, încît nuvela are mai degrabă
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
lui Negruzzi-nuvelistul, compilatorul fragmentelor de cronică: logica ce l-a condus pe prozator revendică o cu totul altă natură decît cea a istoricului lucid. Ar fi totuși nedrept să reducem Alexandru Lăpușneanul la o suită compilatorie. Talentul de dialogist al prozatorului e pus în asemenea măsură la contribuție, încît nuvela are mai degrabă aerul unei drame istorice în patru acte. Reducînd instinctiv la minimum comentariile și descrierile, Negruzzi dă importanță schimbului de replici, pe care le imaginează cît mai percutante. Tocmai
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]