3,260 matches
-
al solitudinii totale, între viață și neviață. Poezia de dragoste, acum poezie a regretului și amintirii, e de o mare puritate. Se continuă „dialogul” cu divinitatea, rostirea întrebărilor fără răspuns asupra hotarelor de nedepășit din condiția umană. Acceptarea misterelor inaccesibile (Psalmul mut), afirmarea necesității interioare căreia îi răspunde „fantoma” divinității (Psalmistul) stau alături de răzvrătirile când vitalist-dionisiace (Marele Cioclu), când patetice în tragismul viziunii de chin absurd, sisific, prin care este interpretat destinul (Haruri), și de certitudinea pribegiei și a căutării. Morții
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
București, 1999; Cornel Munteanu, Pamfletul ca discurs literar, București, 1999, passim; George, Reveniri, 134-136, 146-160, 339-340; Nicolae Manolescu, Inutile silogisme de morală practică, RL, 2000, 22; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 108-136; Dicț. esențial, 35-41; Baruțu T. Arghezi, „Duhovnicească”, „Psalmi”, „Testament” de T. Arghezi, Cluj-Napoca, 2001; Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, pref. Nicolae Balotă, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1122-1132, passim; Vârgolici, Portrete, 302-328; Alex. Ștefănescu, Tudor Arghezi, RL, 2003, 26; Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian, Bacău
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
naște din observarea și trăirea realității cotidiene, filtrată însă printr-o sensibilitate acută, capabilă să discearnă prezența sacrului înapoia gesturilor și imaginilor celor mai banale: „Bătrâna hrănind porumbii orașului / dintr-un coșuleț de răchită / în urma ei o răcoare subțire de psalm.” Poetul stă de vorbă cu pietrele și păsările, „întinde capcane pentru rouă” în „pădurea de salcâmi a vieții” sau admiră strălucirea fascinantă a boabelor de rouă pe o cutie abandonată în soare, într-o lume guvernată de poezie, de actul
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]
-
Iași, 1995, 16-88; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 90-208; Vasile Arvinte, Normele limbii literare în Biblia de la București (1688), în Biblia 1688, I, îngr. Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Iași, 2001, I-CXLVI; Alexandru Andriescu, Psalmii în literatura română, în Monumenta Linguae Dacoromanorum, XI, Iași, 2003, 5-144. R.Ș.
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
Mai aproape de îngeri (1986), cuprinzând cântece sacre și însemnări, confesiuni și mărturii mistice în proză, ilustrative și pentru unele aspecte ale liricii religioase creștine din Occident, de la Fericitul Augustin până la Sfântul Ioan al Crucii sau Sfântul Francisc din Assisi. Alți Psalmi implorând ajutorul lui Dumnezeu împotriva vrăjmașilor, alte Rugăciuni, meditații și cântări pentru Săptămâna luminată, publicate în 1971 în revista „Buna Vestire”, demonstrează îndelunga stăruință a poetului în sfera unei inițieri mistice, care de altfel se simte în întreaga sa poezie
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
secolului XIX, a fost fondată în Anglia Society for the Diffusion of Useful Knowledge. Între membrii marcanți ai acesteia erau John Mill și Charles Knight. Cel din urmă a publicat o lucrare în 1830, intitulată The Results of Machinery, adevărat „psalm a lui David”, consacrat beneficiilor invențiilor și descoperirilor științifice. Două decenii mai târziu, în 1855, lucrarea a fost republicată într-o ediție extinsă sub titlul Knowledge is Power! Propensiunea economiștilor din „secolul lung”, pentru cercetarea rolului științei, al cunoașterii, în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
p. 101). Cuvântul magic rostit este, în acest caz, înlocuit cu cel scris. Într-o legendă medievală, înlocuirea este chiar motivată. Dat fiind că aspida - un șarpe monstruos - își astupă urechile pentru a nu auzi vraja care ar răpune-o (Psalmi, LVIII, 5-6), ea este „legată” cu eșarfe pe care, cu litere de aur, era înscris descântecul (2, p. 163 ; vezi și nota 95). De altfel, datele de semantică lingvistică nu vin decât să confirme omologia acțiunilor în discuție (a lega
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
texte zeul vedic al fulgerului, Indra (Meghavahana ; cf. 22, p. 326), zeul asiro-babilonian al furtunii Adad-Ramman (24), zeul fenician al furtunii Baal-Hadad (rkb’rpt ; cf. 32, pp. 211, 324) și chiar Iahve (rokeb ba’rabot ; cf. 32, p. 324 și Psalmi, 68, 5). Imaginea încălecării unei bovine este, în plan concret, una nerealistă. Proverbul latin folosit de poetul Horațiu, bovi clitellas imponere („a pune șeaua pe vacă/bou”), are sensul „a cere cuiva imposibilul”. Nefiind însă o ființă biologică, ci mitologică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Deuteronom, VIII, 3 ; reluat în Matei, IV, 4). Înțe lepciunea (sapientia) are gust (sapor), e savuroasă. Mai ales reve lația divină este gustoasă. Cum gustos este tot ceea ce ține de Dumnezeu : „Gustați și vedeți că bun [de mâncat] e Domnul” (Psalmi, XXXIV, 9). Motivul ingurgitării cărții a lăsat urme și în limbajul meta foric. Copiii sunt îndemnați să „mănânce cartea”, adică să învețe cu mare sârg, să stea „cu burta pe carte”. Se vorbește despre „foamea de carte” (libri satiari, la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
catifelată se înfioară ușor. În noaptea trecută reușise să trimită la analize o mostră din urina Xentyei și călugării dăduseră verdictul pe loc. Era într-adevăr însărcinată. Adevărata surpriză era însă că, în loc să fie mâniat, Abatele se mulțumise să recite psalmul în care Sfântul Augustin cel Nou prevestește Armaghedonul. Tot el o liniștise și pe sora ei care ceruse eliminarea imediată a Xentyei. Nu se simțea deloc în siguranță. Nu știa cum să facă să îi spună lui Stin și, mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în iahvism și iudaism, nici în planul teologiei, nici în acela al comportamentului religios". În primul rînd, ni se explică, el ar relua monoteismul iudaic. În al doilea, n-ar fi făcut decît să prelungească mișcarea de interiorizare inaugurată de psalmi și de devoțiunea personalizată, care crea deja în epocă o intimitate a vieții spirituale, mai apropiată de o etică decît de un ritual. De la Exil, poporul evreu încetînd să existe ca atare, religia sa se individualizase. Iisus a profitat (într-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Renan, Cuvintele unui credincios de Lamennais, cu 35 000 de exemplare vîndute în două luni). În zorii evului modern, în care o ediție nu depășește 500 sau 1000 de exemplare, Biblia bineînțeles e în frunte, cu glose și comentarii; apoi Psalmii, Cartea lui Iov, cărțile de rugăciuni. Se crede deseori că tiparul a ruinat limba latină: nimic mai greșit. În grămada de incunabule (tipărite înainte de 1500), Febvre și Martin au estimat la 77% proporția de cărți în latină și la 47
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ion Iona Ios Iosua Is Isaia Înț Înțelepciunea lui Solomon Jud Judecători Lam Plângerile lui Ieremia (= Lamentații) Lev Levitic 1Mac 1 Macabei 2Mac 2 Macabei Mih Mihea Mal Malahia Na Naum Neh Nehemia Num Numeri Os Osea Pr Proverbe Ps Psalmi Qoh Qohelet/ Ecleziast 1Rg 1 Regi (= 3 Rg LXX) 2Rg 2 Regi (= 4 Rg LXX) 1Sam 1 Samuel (= 1Rg LXX) 2Sam 2 Samuel (= 2Rg LXX) Șir Înțelepciunea lui Isus Sirah Sof Sofonia Tob Tobia Zah Zaharia Noul Testament Ap Apocalips Col
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2,3); ’Pl neq"mÄÖ („Dumnezeul răzbunărilor”), ’Pl gemólÄÖ („Dumnezeul răsplătirilor” - Ier 51,56). Vom trata aceste epitete/atribute în cadrul clasificării tematice (v. infra, 3.1.3 - 3.1.16). Adesea însă - mai cu seamă în fragmentele poetice și în psalmi - ’Pl e folosit că sinonim pentru YHWH spre a crea acel paralelism definitoriu pentru poezia ebraica biblică, ori funcționează că nume propriu. Folosirea lui ’Pl că nume propriu al divinității e caracteristică pentru textele timpurii (cum este așa-zisa „Psaltire
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Num 16,22; 27,16). Că nume propriu al divinității, ’Elohm se întâlnește în acele texte pe care susținătorii teoriei celor trei tradiții care au stat la baza compunerii Pentateuhului le atribuie tradiției elohiste și celei sacerdotale, precum și în Psalmii 43-83, care tocmai de aceea au fost denumiți „Psaltirea elohistă”. Unii susțin că alegerea unui nume sau altul are o semnificație teologica: YHWH, atunci când e vorba de concepția israelita despre divinitate și de acțiunea lui Dumnezeu în istoria lui Israel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și creator 175. Această distincție nu se poate însă aplică peste tot; multe pasaje nu o susțin. Mai rar, doar de cincizeci și șapte de ori176, dintre care de 41 de ori în Iov și de numai patru ori în Psalmi 177, apare o altă variantă a acestui nume: ’Eloah, probabil prin derivare regresiva de la ’Elohm. Este caracteristic unor texte voit arhaizante. La modul general, se poate afirma că, în textele în care nu apare numele YHWH, functioneaza că nume
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
inaccesibilitatea, nu surprinde prezenta acestui nume, cu preponderenta în texte poetice, dar și în contexte în care personaje din afara poporului ales recunosc existența unei divinități supreme și o slujesc: Melchisedec (Gen 14, 18.19.20), Balaam (Num 24,16). În Psalmi, YHWH și ‘ElyÄn sunt adesea sinonime pentru realizarea paralelismului care este elementul esențial al acestui tip de poezie. În toate aceste situații funcționează că nume propriu: Qaƒ ba-YHWH ó >eƒese: ‘ElyÄn bal yimmÄ” (Ps 21/20,8; cf. 92/91
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
l de la același verb, într-o formă arhaica 186. Sintactic se comportă, indubitabil, ca un nume propriu. De aceea, traducerea cu „Domnul” nu alterează propriu zis semnificația acestui nume, ci îl face mai familiar. În texte poetice, mai ales in psalmi, se întâlnește o formă prescurtata a acestui nume: Y"h. În componență antroponimelor are forma Y"hó (Yeșa‘ey"hó = Isaia; Yiremey"hó = Ieremia) și mai rar Y"h (Neƒemey" h). În textele aparținând sursei deuteronomiste, YHWH apare adesea în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
that aspect of the activity of YHWH that could be perceived by men and în which he himself is revealed în his power”193. În pasajele citate, Ke>Ä: YHWH se manifestă la revelarea unui mesaj. La Isaia și în psalmi, viitoarea eliberare a poporului e adesea descrisă că o nouă revelare a „slavei lui YHWH”. Un exemplu: „Va crea Domnul pretutindeni pe muntele Sionului și pește locurile de adunare un nor în timpul zilei și fum și sclipire de văpăi de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui YHWH (40,5) și despre revelarea „brațului” lui (53,1), iar în Is 40-66, Ke>Ä: YHWH este trimisă asupra poporului și a Ierusalimului spre a atrage alte popoare și a le călăuzi. Aceeași idee apare și în unii psalmi post-exilici, ca, de pildă în Ps 102/101,16-17, unde „slavă” este în paralelism cu „numele” lui YHWH: we-yire’ó gÄyim ’ eÖ-ŠQm YHWH we-kol malekQy h"-’"reț eÖ-ke>odek" k >"n" YHWH ȚiyÄn nir’" bi-ke>Ä:Ä: „Și se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cartea lui Isaia, Dumnezeu este numit frecvent Qe:Äš Yiœer"’Ql, „Sfanțul lui Israel” și o dată Qe:Äš Ya‘aqo>, semnificând legătură divinității cu poporul ales. Acest nume se întâlnește uneori și la Ieremia (50,25; 51,5), precum și în Psalmi (71/70,22; 78/77,41; 89/88,19). Q":Äš apare și că epitet al lui ’Pl: h"-’Pl haqq ":Äš (Is 5,16b), sau al lui ’Elohm: ’Elohm qe:ošm (Ios 24,19a; cf. 1Sam
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dintre ei și Dumnezeu 207. YHWH domnește peste Israel (Jud 8,23; 1Sam 8,7). Domnește în veci (Ex 15,18), în cer (Ps 11,4; 103,19) și pe pamant (47,3). Acest nume se întâlnește cu precădere în Psalmi - unii chiar au fost numiți „psalmi regali”, datând din perioada de după exilul babilonian (Ps 47; 93; 95-99). Ei cântă stăpânirea lui YHWH asupra apelor primordiale (93), dar și în Sion, si îndeamnă: ba-ƒațoțerÄÖ we qÄl šop"r h"r‘ó
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
domnește peste Israel (Jud 8,23; 1Sam 8,7). Domnește în veci (Ex 15,18), în cer (Ps 11,4; 103,19) și pe pamant (47,3). Acest nume se întâlnește cu precădere în Psalmi - unii chiar au fost numiți „psalmi regali”, datând din perioada de după exilul babilonian (Ps 47; 93; 95-99). Ei cântă stăpânirea lui YHWH asupra apelor primordiale (93), dar și în Sion, si îndeamnă: ba-ƒațoțerÄÖ we qÄl šop"r h"r‘ó li-pnQy hammélek YHWH (98/97
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
6): „cu trâmbițe și în sunet de corn, strigați în fața Regelui YHWH.” ’Pl ga: Äl YHWH u-Mélek ga: Äl ‘al kol ’elohm (Ps 95/94,3): „Mare Dumnezeu este YHWH și împărat mare peste toți zeii.” (t.n.) Alți psalmi constituie o aclamare individuală a stăpânirii lui YHWH: ’arÄmimek" ElÄhay hammélek wa-’a>"rak"h šimek" le-‘Äl"m w"-‘e: (Ps 145/144,1): „Te voi preamari Dumnezeule, Împărate, și voi binecuvânta Numele tău în veci de veci.” (t
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sinonim al lui boƒQn, fiind tot un participiu prezent - de la verbul ƒ"qar, „a cerceta amănunțit, a explora”. Apare mult mai des că verb la un mod personal avându-l ca subiect pe YHWH. De pildă, el dă tonul întregului Psalm 139, în care psalmistul recunoaște că este cunoscut în întregime de YHWH: „Doamne, Tu m-ai cercetat (ƒaqartan) și mă cunoști (ted"‘)”. Semnificație de bază: Cel care cercetează și știe totul, spre a judeca (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.6
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]