3,405 matches
-
și la nivelul întregii societăți, de la sentimentul de neputință și zădărnicie în puterea creatoare a minții umane (reamintim că HIV nu poate fi distrus prin nici un fel de metodă științifică sau nonștiințifică), s-a generat treptat un soi de „morbiditate psihosocială” care îngreunează în plus efortul de a lupta cu HIV/SIDA și efectele acestora. Este important de aceea ca armele de luptă să aparțină de asemenea și arsenalului psihomoral, cel puțin în domeniul vast și dificil al prevenirii, începând chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
comunicarea, înlocuirea fricii cu încrederea reprezintă modalități mai adecvate de educare a adolescenților, cu deosebire în domeniul sexualității. Se poate atenua în acest fel anxietatea care însoțește sfera sexualității, oricum existentă la această vârstă bulversantă atât fizic, hormonal, cât și psihosocial. În plus, orice atitudine sau comportament de tip preventiv are ca premisă normativ-valorică asumarea responsabilității pentru propria sănătate și, în ultimă instanță, pentru propria viață. Este nevoie, în acest sens, ca încă din stadiile timpurii de existență, când copilul începe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
comportament”. Dorința de a inova cu orice preț însă, abordând fenomenul abrupt, poate trezi suspiciune, coeziune dobândită în scopul de a „rezista”. Fie că își are sursele în trăsături de personalitate ale indivizilor, fie că motivul trebuie căutat în contextul psihosocial sau structura organizațională rigidă, rezistența la schimbare este, adesea, dăunătoare atât celui implicat, cât și mediului social, prin uzura fizică și morală pe care o presupune acest efort. Uneori, însă rezistența este justificată, indivizii asupra cărora se fac presiuni pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și Asociația Română pentru Cercetare și Intervenție în Psihologia Socială (ARCIPS) în perioada 22-24 septembrie 2006, la Iași, s-a desfășurat sub imperativul Identității și al Integrării Europene. Evenimentul a avut drept obiective identificarea și analiza acelor aspecte și mecanisme psihosociale care influențează, în mod direct, procesul de integrare europeană fundamentat pe un raport „sensibil” care generează diverse opinii atât în cadrul societății civile, cât și în lumea academică: identitatea europeană versus identitatea națională. În acest context, au fost analizate o serie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ale noii Europe sociale dar și cercetări ale unor fenomene sociale din țara noastră raportate la procesul integrării: cetățenia, drepturile omului, democratizarea și descentralizarea, justiția, corupția etc. Atitudinile și valorile în procesul integrării europene au fost analizate prin prisma factorilor psihosociali care, în diverse contexte, promovează și accelerează eficient procesul integrării iar, în anumite situații generate de aspecte economice, sociale, culturale, politice, pot da naștere unor polemici care, în final, blochează pârghiile necesare integrării. Prin prisma acestui din urmă aspect, s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
unor personaje. În cartea I, Rousseau se preocupă de prezentarea primilor trei ani din viața personajului principal, respectiv până la dobândirea vorbirii și expunerea principilor pedagogice de creștere a acestuia, în special prin educația fizică. Cartea a II-a abordează dezvoltarea psihosocială a copilului de la 4 la 12 ani, insistându-se pe exagerările privind dobândirea educației cu ajutorul profesorilor, educației cu recompense și pedepse. Rousseau recomanda, ca antidot împotriva acestor exagerări, principiul educației conforme cu ,,natura”. Cartea a III-a se focalizează pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în timp ce în primele stadii ale dezvoltării gândirea copilului este relativ manipulabilă, iar stadiile ulterioare devin sensibil reflexive, abia în preajma adolescenței limbajul se constituie în cel mai însemnat instrument de comunicare a conținuturilor gândirii. Luând în considerație asemenea stadii în evoluția psihosocială a copilului/ adolescentului, Bruner stabilește trei mecanisme de preluare și de reprezentare a informațiilor: mecanisme de manipulare și acțiune; mecanisme (sisteme) bazate pe organizare perceptivă și imagistică; mecanismul simbolic. În funcție de aceste mecanisme psihicul uman traversează un proces de elaborare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sinteză, seminarii, conferințe tematice, concursuri școlare tematice, dezbateri ideologice. Un astfel de demers, ,,probabil cel mai interesant, mai promițător, dar și mai greu de pus în aplicare”, răspunde unor teme cuprinse în conținutul ,,noilor educații” care ilustrează tensiunea ideologică și psihosocială a frământărilor contemporaneității: democrația, dezvoltarea economică, apărarea mediului natural, sărăcia, rolul religiei, valorificarea timpului liber, mariajul alternativ și procrearea, cultura postindustrială de tip informatizat, identitate națională și identitate europeană etc. Dificultățile metodologice inerente acestui demers angajează sensibilitatea dar și responsabilitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a Fundațiilor de SM din România care funcționează în țară de câțiva ani, în prezent Societatea SM din România, trebuie să lupte pentru realizarea unor asemenea centre SM în toate județele țării. Numai atunci când tratamentul medicamentos este susținut de terapia psihosocială putem spune că tratamentul bolnavului cu SM este complet. Mulțumim firmei RICHTER GEDEON - REPREZENTANȚA PENTRU ROMÂNIA, principalul sponsor, care a contribuit hotărâtor la apariția acestei cărți. CAPITOLUL I EPIDEMIOLOGIA SCLEROZEI MULTIPLE (SM) A. Istoric al cercetării epidemiologice în SM B.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
viața bolnavului. Fiecare pacient tratează realitatea unei boli incurabile cu invaliditățile sale în mod imprevizibil. Felul în care o persoană reacționează la SM nu este totdeauna în concordanță cu severitatea bolii. Adaptarea este influențată de boală, dar și de factori psihosociali: aptitudinile personale de adaptare, părerea bună despre sine, sistemul social, gradul altor factor stresanți ai vieții, vârsta, cunoștințele despre SM. În general, bolnavii urmează să se adapteze mai bine la boală și invaliditate dacă forma evolutivă este mai stabilă, resursele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
terapii chirurgicale ca: instalarea unui cateter permanent suprapubian, schimbat o dată la 2 luni, sau ileocistoplastie. Disfuncția sexuală la bolnavii cu SM este mai frecventă la bărbați. Este datorată unor cauze primare (în mod direct fizice), secundare (indirect fizice) ori terțiare (psihosociale). Studii recente arată că anxietățile de care suferă bărbații cu SM sunt generate de tulburările sexuale, care cuprind 7% până la 91% din bolnavii cu SM. Problema cea mai frecventă cu care se confruntă bolnavii este disfuncționalitatea erectilă. Celelate probleme frecvent
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
până la 91% din bolnavii cu SM. Problema cea mai frecventă cu care se confruntă bolnavii este disfuncționalitatea erectilă. Celelate probleme frecvent menționate sunt disfuncționalitatea orgasmică, pierderea dorinței sexuale și oboseala. Studiile viitoare ar trebui să examineze mai amănunțit cauzele terțiare (psihosociale) ale tulburărilor sexuale la bărbații cu SM, deoarece la ora actuală e domeniul cel mai neglijat al documentării (FOLEY W.F., SANDERS A., 1997). Tratamentul disfuncției sexuale din SM este diferit la bărbat, de femeie. La bărbați avem disfuncție erectilă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
al bolii. Totuși, în ciuda disponibilității și folosirii acestor agenți, unii pacienți cu SM pot trăi în continuare acutizări, progresia bolii și o calitate săracă a vieții. Procesul de optimizare a tratamentului pe termen lung începe cu o evaluare clinică și psihosocială completă a pacientului, pentru a fi sigur că este candidat potrivit pentru DMT și e gata pentru a începe tratamentul. Cei ce îngrijesc bolnavul trebuie să stabilească o relație de încredere și sprijin cu pacientul, de la evaluarea inițială și în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unui diagnostic de bază, răspuns la sentimentele pacientului vis-a-vis de diagnostic, evaluarea cunoștințelor pacientului despre boală, furnizarea de detalii asupra diagnosticului, evaluarea înțelegerii bolii de către pacient. Evaluarea inițială ar trebui să includă și o evaluare completă a factorilor clinici și psihosociali ce pot fi bariere în selectarea tratamentului potrivit și a inițierii lui într-un studiu mai tardiv. Nivelul infirmității pacientului, bolile concomitente, funcțiile cognitive și psihice pot avea un impact semnificativ, atât asupra deciziilor de tratament, cât și a rezultatelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
asupra deciziilor de tratament, cât și a rezultatelor. Deteriorările cognitive, ca dificultate de învățare și amintire a noi informații poate interfera cu abilitatea pacientului de a înțelege rațiunea terapiei și regimul complex de tratament (HOLLAND N. și colab., 2001). Factorii psihosociali ca, disponibilitatea rețelelor de sprijin, resursele financiare, simțul de control al pacientului asupra bolii pot afecta rezultatele și prin urmare trebuie evaluate. Datele au arătat că pacienții cu venituri și nivel educațional mai scăzut și cei cu asigurări private limitate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ajută la prevenirea eritemului și posibilei necroze la locul injectării. Îngrijitorul trebuie să revizuiască regulat tehnicile de injectare, locul și rotația locului. Pacientul ar trebui instruit și în legătură cu intervențiile nonfarmacologice și farmacologice, pentru a micșora reacțiile locului de injectare. Problemele psihosociale ca, starea disforică, absența rețelei de sprijin și preocupare financiară pot avea impact semnificativ asupra rezultatului tratamentului. Simptomele depresiei includ: lipsa speranței, disperare, vină, oboseală, insomnie, ideea de suicid. Indivizii cu SM au o rată crescută de suicid (SADOVNICK A.D.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
concluzie, asigurarea rezultatelor optime în tratamentul cu DMT, depinde de câțiva factori: potrivirea pacientului pentru terapie, cât este de pregătit să înceapă tratamentul, eficiența terapiei, educația continuă despre boală, instruirea pentru auto-injecție, managementul posibilelor reacții adverse, funcțiile fizice, cognitive și psihosociale ale pacientului și aderența la un regim de terapie eficient. Pentru ca un tratament psihosocial să aibă rezultat bun sunt necesare unele legi sociale care să protejeze pacienții cu handicap, între care se numără toți bolnavii cu SM. În acest domeniu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru terapie, cât este de pregătit să înceapă tratamentul, eficiența terapiei, educația continuă despre boală, instruirea pentru auto-injecție, managementul posibilelor reacții adverse, funcțiile fizice, cognitive și psihosociale ale pacientului și aderența la un regim de terapie eficient. Pentru ca un tratament psihosocial să aibă rezultat bun sunt necesare unele legi sociale care să protejeze pacienții cu handicap, între care se numără toți bolnavii cu SM. În acest domeniu a apărut în România, Ordonanța de Urgență 102/1999 privind protecția socială și încadrarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de depersonalizare. Pornind de la observarea comportamentelor, motor, fizic, psihic și social ale pacientului cu SM, putem formula următoarele posibile scopuri pentru punerea la punct a unei terapii de relaxare: a) scopuri somatice, b) scopuri psihosomatice și c) scopuri psihice și psihosociale. a) Scopurile somatice sunt primare și secundare. Cele primare sunt: diminuarea tonusului muscular, stimularea circulației periferice, regularizarea ciclului respirator și un mai bun control al motricității voluntare. Cele secundare sunt: favorizarea echilibrului și coordonarea mersului, examenele medicale și mobilizările în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
psihosomatice sunt: ruperea cercului vicios angoasătensiune durere; eliminarea simptomatologiei neurovegetative, cum ar fi palpitațiile, dispneea, vertijul, durerile pe tubul digestiv, tulburările cerebrovasculare, stressul și durerile psihogene; combaterea tulburărilor de somn datorate anxietății, nesiguranței și tensiunii psihice. c) Scopurile psihice și psihosociale la rândul lor sunt: generale și specifice. Cele generale sunt: deprinderea de a relativiza, reducerea angoasei, diminuarea hiperemotivității, influențarea pozitivă a sentimentelor de insuficiență, favorizarea atenției și concentrării, reconstituirea și/sau aprofundarea a ceea ce a fost trăit și influențarea favorabilă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
elementele componente ale tratamentului? A dezvoltat o tulburare comorbidă care împiedică participarea integrală la tratament sau un astfel de diagnostic a fost omis la evaluare? Trebuie să se ia în considerare în special depresia și abuzul de substanțe. Există factori psihosociali simultani de stres care împiedică progresul? Factorii de personalitate interferează cu tratamentul? Trebuie să se ia în considerare mai ales stilurile de personalitate dăunătoare pentru sine și pasiv-agresive. Din punct de vedere clinic, aceștia par a fi cei mai comuni
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
treime dintre pacienții cu SSPT cronic au o evoluție foarte bună după încheierea tratamentului. O altă treime are o evoluție satisfăcătoare deși probabil nu vor întruni criteriile pentru un diagnostic formal de SSPT, rămîn în continuare probleme nerezolvate, funcționarea lor psihosocială fiind afectată de acestea. O altă treime dintre pacienți nu răspund în mod semnificativ la tratament. Identificarea factorilor care permit anticiparea reacției la tratament, precum și determinarea tipului de tratament adecvat anumitor pacienți reprezintă o provocare majoră în acest domeniu. 26
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care înainte de traumă nu se confruntau cu dificultăți și beneficiau de sprijin deplin, aceste abordări pot fi suficiente. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, pînă se apelează la tratament, tulburarea se complică printr-o serie de afecțiuni comorbide și disfuncții psihosociale. Acest capitol începe cu prezentarea unor cazuri mai complexe, urmată de analiza detaliată a principalelor componente ale tratamentului. Aspecte ale evaluării O analiză detaliată a strategiilor de evaluare ale SSPT poate fi găsită în capitolul 24. Această secțiune își propune
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
găsită în capitolul 24. Această secțiune își propune să elucideze cîțiva factori suplimentari care trebuie luați în considerare la evaluare. Înainte de stabilirea specificului cazului și de elaborarea unei scheme de tratament, se impune evaluarea aprofundată a istoricului pacientului, a funcționării psihosociale curente și diagnosticarea. Analiza detaliată a interviului psihiatric depășește scopurile acestui capitol; vor fi prezentate doar elementele relevante pentru supraviețuitorii unei traume. Printre acestea se numără episoade anterioare de tulburări psihice (nervi slabi), precum și experiența unor tratamente anterioare și strategiile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu își propune să discute toate elementele asociate cu acest exemplu. Este suficientă precizarea că un bun management clinic are o importanță majoră. Schimbările vor fi lente; managementul eficient al cazului este esențial. Trebuie avute în vedere chestiunile de ordin psihosocial diferite de simptomele principale ale SSPT, printre care se numără relațiile, funcționarea ocupațională și reintegrarea socială. Cel mai adesea, managementul eficient al afecțiunilor comorbide reprezintă un factor important în tratamentul SSPT. Cele mai frecvente tulburări de pe Axa I asociate cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]