KorAP: Find »[drukola/base=puști & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...98 >

2,436 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903

și atlași de ipsos era însă, așa cum mă și așteptam, doar fațadă, butaforie, înăuntru, când am fost cazați, am găsit dormitoare banale de internat, cu câte zece paturi, totul împărțit "judicios" și funcționăresc. Fetele la parter, băieții la etaj, iar puștii, fiindcă mai erau acolo și niște copii de școală generală, la etajul doi. Urmase masa de prânz și apoi rătăciri prin împrejurimi, fotbal, grupuri adunate în jurul vreunei chitări. Chiar din seara aceea am rămas singur în dormitor, cu o carte

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
din umerii înguști. Pe atunci se purta un fard de pleoape cu o pulbere aurie în el, și ele toate păreau astfel mai frumoase, aveau ceva feeric, care contrasta ciudat cu obscenitatea discuțiilor și a cântecelor. Ciuca bancurilor era un puști mai sărac cu duhul, cu niște buzișoare indecente ca un popou. îl chema Măgălie, dar toți îi ziceau numai Gămălie și-și băteau joc de el în toate felurile. Acum era iar luat la mijloc. "Ia să vedem un băiat

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
sus, la etajul doi, și apoi, pe o scăriță sucită și mai îngustă, până în podul de sub cupolă, să mă văd mai tânăr, cu obrazul mai rotund, cu ochi mai mari și mai inocenți. La etajul doi, unde stăteau fetele și puștii, m-am văzut în oglinda întunecată ca un băiețel de opt-nouă ani, privind înspăimîntat în susul scărilor crescute deodată la proporții monumentale. Urcam șovăitor, bocănind, răsucindu-mă încet în burghiul casei scării, dând capul tot mai pe spate ca să privesc spre

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
de elevi, întrebîndu-ne dacă are în el bromură sau nu, și aveam apoi program de voie până la prânz. La o margine a parcului se aflau terenuri de volei și de fotbal. In cealaltă, un teren de baschet. Toate erau pline. Puștii jucau fotbal pe iarbă, în jurul fîn-tînii, iar cei de la liceu pe terenuri. Concursurile serioase, între echipele diverselor licee, începuseră chiar din a doua zi de tabără, și cu ocazia lor se producea un dialog 78 al galeriilor, exuberant și colorat

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
Nici măcar nu am înnebunit. Am ajuns un bărbat care a avut destule femei, un autor de succes, cu prieteni, cu un apartament deloc asemănător mansardei, și care ar fi putut să nu-ți 86 mai dea niciodată vreo atenție ție, puștiului penibil de-atunci. Ar fi putut să se rușineze de tine așa cum, de obicei, se rușinează femeile de adolescenta închipuită și mironosiță care au fost. Doamne, din păcate sau din fericire există Lulu? Ce aș fi fără el? Fără botul

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
invizibil. Am umblat o vreme, fără țintă, pe scările și pe culoarele conacului. Unele uși de la dormitoare erau întredeschise, lăsând să se vadă mai mulți inși așezați față-n față pe paturi, trăncănind și râzând, câte o fată făcîndu-și unghiile, puștii bătîndu-se cu perne... Din tavane ningea tencuiala umflată și cojită, tocurile ușilor aveau nenumărate înțepături, prin care se vedea lemnul putred. Aerul, în conac, părea întotdeauna albăstrui ca un fum de țigară. Eram absolut singur, un nechemat, un strigoi. Ca să

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
termosuri, treninguri, insigne și diplome care urmau să se dea ca premii. Locul era luminat slab de câteva becuri galben-murdare, așa încît 124 cele două porți de handbal de la extremitățile terenului asfaltat abia se zăreau, confundîndu-se cu propriile lor umbre. Puștii din ciclul inferior se fugăreau, se apucau de gât, se tăvăleau pe iarba de la marginea terenului, țipând cu vocile lor pițigăiate. Fetițele se țineau deoparte, îmbrăcate frumos și bine-bine pieptănate, șoptindu-și mereu câte ceva la ureche și râzând. îmi plăceau

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
arhitectura mereu schimbătoare a limbilor de gaz inflamat, când galben, când verde, când albăstriu, când roșu ca sângele. Ne-am așezat pe jos, trăgîndu-ne cât mai aproape de crengile încîlcițe, linse de foc, până la limita la care abia mai suportam fierbințeala. Puștii țopăiau ca nebunii, urlând și chiuind, încercînd să ațâțe cu crenguțe incendiate focul. Transformau în jar incandescent vârfurile bețișoarelor și alergau prin noapte, rotindu-le repede și închipuind astfel cercuri și elipse fluorescente. In ce cavernă mai trăisem când va

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
de "miss", carnavalul și celelalte. Nelăsând sticlele din mâini, ne-am adunat din nou cu toții în mijlocul terenului de sport. Lumina becurilor colora totul spectral. Profesorii, bătrâni și grași ca niște babuini, se țineau deoparte, supraveghind cu priviri ostile hoarda trăncănitoare. Puștii făceau mișto de ei, mai ales de profesoare, ale căror țâțe se prefăceau că le strâng în palme cu pasiune: "Ah, Teodoreasco, ce ți-aș face!", se prostea Bazil mișcând din șolduri. Deodată s-a dat drumul la muzică, în

Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635

bărbat întins, gol, acoperit neglijent, fuma, ne privim scurt, el amuzat, în spatele meu se deschide ușa de la baie, Aida în halatul ei de mătase cu ape, îmi pune mâna pe umăr, Și-mi vine atunci să plâng dar, Cine-i puștiul?! vocea de dincolo ironică a bărbatului învăluit în fumul de țigară și deasupra lui pe fereastră soarele asfințind, Aida mă trage după ea în bucătărie, mi-a mângâiat părul ca unui copil îmbufnat ce și-a surprins mama cu un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
că ceea ce m-a durut mai mult n-a fost atât situația în sine, cât, eh! orgoliul vârstei! acum pot să recunosc, m-au jignit foarte tare cuvintele acelui bărbat gol din patul femeii cu care eu însumi, Cine-i puștiul? a întrebat el, Cine-i puștiul? repetă cu glas scăzut Theo și-n colțul gurii îi înflorește tainic un zâmbet scurt, dimineața m-a ajuns în sala de așteptare a gării, mă trezise femeia de servici, voia să spele pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
mult n-a fost atât situația în sine, cât, eh! orgoliul vârstei! acum pot să recunosc, m-au jignit foarte tare cuvintele acelui bărbat gol din patul femeii cu care eu însumi, Cine-i puștiul? a întrebat el, Cine-i puștiul? repetă cu glas scăzut Theo și-n colțul gurii îi înflorește tainic un zâmbet scurt, dimineața m-a ajuns în sala de așteptare a gării, mă trezise femeia de servici, voia să spele pe jos, și schimbându-și glasul, Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
mai am un altul în camera mea, o Natură moartă, primit de mine și eu mi-amintesc din caietul lui, o cutie cu medicamente, o pereche de chei, două pahare pline inegal cu lichid roșu, răsfrânte în sticlă, cine-i puștiul? și el amorțit de frig în gară după acest cine-i puștiul, Mă iertați o clipă, trebuie să-i caut tatălui meu ceva de lucru, și Aida scotocește grăbită câteva din sertarele bibliotecii masive de lemn, scoate în cele din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
mine și eu mi-amintesc din caietul lui, o cutie cu medicamente, o pereche de chei, două pahare pline inegal cu lichid roșu, răsfrânte în sticlă, cine-i puștiul? și el amorțit de frig în gară după acest cine-i puștiul, Mă iertați o clipă, trebuie să-i caut tatălui meu ceva de lucru, și Aida scotocește grăbită câteva din sertarele bibliotecii masive de lemn, scoate în cele din urmă două gheme mari de ață gălbuie, Tata croșetează, ne explică ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
firesc, totul e firesc, numai zăpada asta căzută din cer pare ireală, pe scara semiluminată a blocului urcăm până la etajul trei, e atât de obosită încât preiau eu inițiativa deschiderii ușii de la apartament, n-am mai fost aici, cine e puștiul? eu eram puștiul îndrăgostit, aceeași atmosferă, dragă mie, altădată, plutește peste tot, dezordinea ei feminină, partituri muzicale, cești de cafea, cărți scoase din bibliotecă și nemaipuse la loc, bluze pe fotolii, N-am mai avut timp să fac ordine, se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
firesc, numai zăpada asta căzută din cer pare ireală, pe scara semiluminată a blocului urcăm până la etajul trei, e atât de obosită încât preiau eu inițiativa deschiderii ușii de la apartament, n-am mai fost aici, cine e puștiul? eu eram puștiul îndrăgostit, aceeași atmosferă, dragă mie, altădată, plutește peste tot, dezordinea ei feminină, partituri muzicale, cești de cafea, cărți scoase din bibliotecă și nemaipuse la loc, bluze pe fotolii, N-am mai avut timp să fac ordine, se scuză ea, nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270

pumnii în pară până când m-au apucat durerile de brațe. • • • În următoarele câteva săptămâni am patrulat cu mașina poliției aproape de granița de nord a districtului. Îl inițiam în tainele meseriei pe un recrut cu gura bogată pe nume Sidwell, un puști care tocmai scăpase dintr-un stagiu de trei ani în Poliția Militară din Canal Zone. Îmi sorbea fiecare cuvânt cu servilitatea tenace a unui cățeluș de companie și era atât de îndrăgostit de munca polițiștilor în civil, încât obișnuia să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
știți. De trei săptămâni încoace cineva aruncă pisici moarte, ciopârțite, în cimitirele din Santa Monica și Gower. Secția Hollywood a întocmit vreo șase rapoarte despre caz. După părerea locotenentului Davis de pe 77th Street, este cartea de vizită a bandelor de puști negrotei. Majoritatea pisicilor au fost aruncate în nopțile de joi, iar cioroii au acces la sălile de patinaj pe role exact în serile de joi, așa că s-ar putea să existe o legătură. Întrebați lumea din zonă, vorbiți cu informatorii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
înfuleca terciul de parcă ar fi fost ultima masă din viața lui. Lee ciocăni în masă. — Poliția. Ești Bruno Albanese? Individul ridică privirea și se miră: — Cine, eu? Lee se strecură în separeu și arătă spre tapiseria religioasă de pe perete. — Nu, puștiul din iesle. Hai să terminăm rapid, ca să nu fiu nevoit să mă uit la tine cum mănânci. Pe numele tău s-a emis un mandat de arestare pentru amenzi de circulație neplătite, dar eu și colegul meu avem o slăbiciune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
pumni micuți care mă loveau pe picior. Lasă-l în pace pe tata! Lasă-l în pace! Atacatorul era un băiețel în pantaloni scurți și jerseu marinăresc. Mi-a luat numai o secundă până să-mi dau seama că-i puștiul violatorului - semănau ca două picături de apă. Băiețelul mă prinse de curea și continuă să răcnească: — Lasă-l în pace pe tata! Iar tatăl tot răcnea să-i las un pic de timp să-și ia rămas-bun și să găsească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
tot răcnea să-i las un pic de timp să-și ia rămas-bun și să găsească o bonă. Am continuat să urc scările și am traversat Polar Palace cu pistolul în ceafa violatorului, împingându-l cu cealaltă mână, și cu puștiul agățat de piciorul meu, zbierând și lovindu-mă cu toată puterea. Se adunase lumea ca la urs. Le-am strigat „Poliția!“ până când mi-au făcut loc spre ieșire. Un bătrân mi-a deschis ușa și i-a scăpat: — Hei! Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
Ne-am întors apoi la primărie și i-am sunat pe cei de la secția Highland Park, ca să-i înștiințăm că l-am prins pe Maynard, și pe cei de la Departamentul pentru Minori de la secția Hollywood, ca să-mi ușurez conștiința în legătură cu puștiul. Asistenta socială cu care am vorbit m-a anunțat că Billy Maynard e deja acolo și o așteaptă pe maică-sa, fosta nevastă a lui Coleman Maynard, o prostituată cu șase condamnări la activ. Micuțul încă urla după tăticul lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
să ia lecții de balet, de pian și de canto. Eu urma să-i calc pe urme, să intru în serviciul de pază de la Firestone Tire, iar Laurie trebuia să fie artistă. Vorbe în vânt, dar nu eram decât un puști și vorbele lui însemnau ceva pentru mine. În fine, cu puțin timp înainte să dispară, tata a tot insistat cu lecțiile astea și eu devenisem gelos pe Laurie. Am început s-o las singură când ieșea să se joace, după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
privire stăruitoare. — Ai la dispoziție cincizeci de cuvinte sau chiar și mai puține ca să-mi explici purtarea partenerului tău de luni seară. Dă-i drumul. Domnule, sora mai mică a lui Lee a fost ucisă când nu era doar un puști, iar cazul Dalia a devenit pentru el o obsesie. Bobby De Witt, omul pe care l-a trimis după gratii pentru jaful de la Boulevard-Citizens, a fost eliberat, iar cu numai o săptămână în urmă, i-am omorât pe cei patru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
I-am aruncat o întrebare, ca să-i mai tai din iordane. — Descrie-i trupul. Să n-o dai în bară, că nu-l mai vezi pe Johnnie Roșcovanul până ieși de la pârnaie. Lui Dulange îi căzu fața. Arăta ca un puști amenințat că i se ia ursulețul. — Răspunde la întrebare, Joe, interveni Russ. Dulange rânji. — Pân’ să le tai, avea țâțuci obraznice, cu sfârcuri roz. Picioarele le avea nițeluș cam groase, iar tufișul de sus era fain. Avea alunițele alea despre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]