12,735 matches
-
ultimă oră ale Coca-Cola, cel dedicat apei minerale naturale Dorna este deosebit de interesant prin mesajul cu specific românesc pe care îl conține, dar și prin efortul de realizare și concentrarea de competențe asociată acesteia. El face parte dintr-o campanie publicitară intitulată „Ești mai aproape de natură”, campanie pentru care McCann Erikson a fost medaliată în 2005 cu aur în cadrul premiilor EFFIE în România. Spotul a fost regizat de Sachar Segal, un nume cunoscut pentru numeroase premii internaționale în domeniu, inclusiv la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
înscrie în linia unei identități pentru care atributul „spectaculos” este cel mai potrivit. Fără să se cunoască cifre, este evident că producerea a însemnat un efort financiar à l’americaine. Se remarcă și corelarea între culoarea dominantă a imaginilor filmului publicitar și culoarea etichetei care se găsește pe ambalajele produsului. Emblematicul „munte de apă”, care în clip este transportat în mijlocul unui oraș, apare stilizat într-o „grafică cu cheie” și pe etichetele sticlelor de apă minerală. Nu în cele din urmă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pune accentul pe ideea de natural, iar sloganul subliniază acest lucru: „Încarcă-te cu natură!”. Astfel s-a creat un stil Dorna. S-a format treptat o istorie Coca-Cola în România a evenimentelor asociate campaniilor de promovare, ca și celor publicitare, după cum se afirmă în materialele de prezentare ale firmei. Cu o regularitate bine gândită, se lansează mesaje care subliniază valorile ce se doresc a fi asociate produselor, momentelor speciale promoționale sau noilor sloganuri globale ale Coca-Cola. De la concerte susținute de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că alături de produsele consacrate Coca-Cola și corespondentele PepsiCo există o serie de clone autohtone, mai mult sau mai puțin „galonate” de elemente de marketing, dar cu pretenții de asemănare a condiționării și prezentării. Diferențele de anvergură și calitate a campaniilor publicitare sau de promovare încă rămân consistente față de urmăritori, dar standardele se copiază rapid. Pentru că este în frunte la nivel mondial, Coca-Cola recepționează prima și criticile la adresa standardelor de marketing utilizate în industria băuturilor răcoritoare. În consecință, în ultimii ani în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și Coca-Cola HBC au revizuit practicile privitoare la vânzarea băuturilor răcoritoare în școli și copiilor sub 12 ani. Această abordare se concretizează în mărirea numărului de băuturi necarbonatate în școli, dar și în evitarea transformării copiilor în ținte ale persuasiunii publicitare. IV.7. Managementul resurselor umanetc "IV.7. Managementul resurselor umane" Sistemul Coca-Cola utilizează în România în anul 2006 aproximativ 3 000 de oameni. Aceștia sunt salariații firmelor Coca-Cola România SRL, aproximativ 20 de persoane, și ai Coca-Cola HBC România SRL
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Nu este vorba de a reitera aici un proiect intelectual menit să pună într-un registru căutat-original controversa clasică dintre iconoduli și iconoclaști. Vrem doar să remarcăm motivațiile comune care fac dintr-un simbol iconografic (fie el icoană ori spot publicitar) un reper „instaurativ” de sens. Simbolul iconografic se deosebește radical de simpla imagine care se pierde pe sine în condiția de „copie” a sensibilului. În lumea contemporană, iconoclasmul este deja desuet. Cartezianismul (cel care a asigurat triumful semnului asupra simbolului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu greu amprenta mahalalei sub glodul unei pretinse erudiții. Nu rigoarea logică face, de cele mai multe ori, succesul unui discurs. Sofistul Antichității s-a machiat pentru contemporani și, respectând cerințele modei actuale, a devenit „tehnocratul competent”. Mesajul poetic și deopotrivă, cel publicitar, se insinuează într-o zonă a intimă a necesității de securizare intelectuală. Această securitate se întreține prin promisiunile camuflate pe care le presupune mesajul public imago-vizual. Acest tip de mesaj poate fi citit în cheie puternic personalizată și poate oferi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fără a se grăbi deasupra locurilor pe care se va înălța în curând biserica Sfântul Petru. Petru tocmai trece pe acolo, îl zărește pe noul Icar și este contrariat de despre această publicitate greu de contracarat făcută gnozei. O tehnică publicitară într-adevăr dificil de egalat. Viitorul sfânt, creștin acum și adânc mâhnit, se roagă pentru ca vrăjitoriei lui Simon să i se pună capăt. Efect garantat: Simon cade, se zdrobește de pământ și moare. O versiune a iubirii de aproape - și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Freud nu-l citează niciodată pe Antiphon din Atena, care ar putea totuși trece foarte bine drept precursorul disciplinei create la Viena la începutul secolului XX. Judecați și dumneavoastră: după ce a recurs la o serie de scrieri satirice de tip publicitar, Antiphon și-a deschis lângă agora din Corint un fel de cabinet în care primește pacienți, pe care-i supune unui tratament bazat pe cuvânt. Mai întâi, el ascultă, în cursul unei întrevederi între patru ochi, după care urmează o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trecerea la o economie concurențială, publicitatea este, la noi în țară, precum economia care o generează, în plin proces de structurare. Românii au cunoscut în publicitate (indiferent dacă aceasta apare la posturile de televiziune, în presa scrisă sau pe panourile publicitare) un fenomen cultural nou, pe care-l apreciază atât ca fenomen estetic, cât și ca mijloc de informare. În testarea acordului pentru afirmația „reclamele sunt necesare pentru a obține diverse informații despre produse sau servicii”, 89% din eșantionul de telespectatori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
încercând să-și construiască, și apoi să-și consolideze un public cât mai fidel, să aibă o imagine care să-l deosebească clar de ceilalți. De aceea, făcând față multiplicării de produse asemănătoare ce trebuie să răspundă acelorași nevoi, discursul publicitar are în special rolul de a le diferenția. Analiza mesajului publicitar Primul pas în înțelegerea impactului social al mass-mediei, în general, și al publicității, în mod special, este determinarea numărului și a locului de amplasare a mesajelor din mediu. Astfel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cât mai fidel, să aibă o imagine care să-l deosebească clar de ceilalți. De aceea, făcând față multiplicării de produse asemănătoare ce trebuie să răspundă acelorași nevoi, discursul publicitar are în special rolul de a le diferenția. Analiza mesajului publicitar Primul pas în înțelegerea impactului social al mass-mediei, în general, și al publicității, în mod special, este determinarea numărului și a locului de amplasare a mesajelor din mediu. Astfel, ceea ce trebuie urmărit este conținutul mesajului, scopul acestuia și direcția de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
determinarea numărului și a locului de amplasare a mesajelor din mediu. Astfel, ceea ce trebuie urmărit este conținutul mesajului, scopul acestuia și direcția de modelare a comportamentului. De asemenea, specialiștii în materie de publicitate caută să cunoască perceperea socială a mesajului publicitar, impactul său asupra comportamentului și importanța pe care aceasta o are vizavi de alți factori colaterali. Costin Popescu, studiind marketingul publicitar, relevă intențiile furnizorilor de publicitate de a induce un anumit comportament unui anume grup social. Astfel, afirmă autorul, publicul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
direcția de modelare a comportamentului. De asemenea, specialiștii în materie de publicitate caută să cunoască perceperea socială a mesajului publicitar, impactul său asupra comportamentului și importanța pe care aceasta o are vizavi de alți factori colaterali. Costin Popescu, studiind marketingul publicitar, relevă intențiile furnizorilor de publicitate de a induce un anumit comportament unui anume grup social. Astfel, afirmă autorul, publicul cunoaște doar partea vizibilă a aisbergului: reclama. În partea invizibilă a aisbergului, cumpărătorul potențial este descris din punct de vedere demografic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
competitorii, egoiștii, socioconștienții etc.), geografic (regiuni muntoase, câmpie, litoral, mediu urban sau rural etc.) și comportamental (tipuri de consumatori în funcție de rata de utilizare a produsului) (Popescu, cf. Brune, 2003, p. 11). Momentul următor rezidă în stabilirea semnificațiilor pe care mesajele publicitare trebuie să le transmită pentru a fi receptate pozitiv de publicul-țintă. În acest moment al demersului publicitar apar în prim-plan calitățile persuasive ale reclamei. Dorn și South, studiind relația dintre mass-media (ca parte componentă a contextului social) și alcoolism
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de consumatori în funcție de rata de utilizare a produsului) (Popescu, cf. Brune, 2003, p. 11). Momentul următor rezidă în stabilirea semnificațiilor pe care mesajele publicitare trebuie să le transmită pentru a fi receptate pozitiv de publicul-țintă. În acest moment al demersului publicitar apar în prim-plan calitățile persuasive ale reclamei. Dorn și South, studiind relația dintre mass-media (ca parte componentă a contextului social) și alcoolism, disting patru modele teoretice cu privire la relația dintre mijloacele media și publicul său. Unul dintre aceste modele, și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cu privire la relația dintre mijloacele media și publicul său. Unul dintre aceste modele, și anume, modelul efectului, sugerează că mass-media influențează frecvența unor aspecte specifice ale comportamentului. Aplicarea acestui model asupra studiului alcoolismului sugerează, conform celor doi autori, că mesajul imaginilor publicitare poate influența consumul de alcool (Fisher, 1993, p. 13). Cea mai mare parte a acestor mesaje sunt de natură experiențială și își au izvorul în observația curentă a efectului direct al produsului asupra consumatorului (Fisher, 1993, p. 14). De aceea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
consumul de alcool (Fisher, 1993, p. 13). Cea mai mare parte a acestor mesaje sunt de natură experiențială și își au izvorul în observația curentă a efectului direct al produsului asupra consumatorului (Fisher, 1993, p. 14). De aceea, înțelegerea mediului publicitar de expunere a mesajului este primul pas al paradigmei efectului. Cel de-al doilea pas constă în a demonstra că publicitatea poate modifica un comportament decizional. Criticii acestei paradigme susțin că aceasta eșuează în a explica de ce un număr atât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Cel de-al doilea pas constă în a demonstra că publicitatea poate modifica un comportament decizional. Criticii acestei paradigme susțin că aceasta eșuează în a explica de ce un număr atât de mare de persoane din societate poate fi expus mesajului publicitar fără a prelua acel stil de viață. Teoreticienii învățării sociale sunt de părere că abuzul de alcool este determinat de raportul dintre recompensele pozitive și neutre ale consumului de alcool, pe de o parte, și cele negative, pe de altă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
un produs care se consumă în grup. Pentru ca efectul său să fie garantat, trebuie să existe cel puțin doi consumatori care să împărtășească o experiență deosebită. Publicitatea nu putea ignora acest aspect extrem de important. Astfel, un loc comun al comunicării publicitare pentru mărcile de bere îl reprezintă prietenia. Cel mai mare impact cu privire la acest concept a avut-o Budweiser în campania „Whassup”, creată de agenția DDB Chicago (Stoica, 2004). Astfel, prietenii au devenit un ingredient nelipsit al reclamelor la bere. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de poziționare devin foarte complicate și costisitoare, acest segment aflându-se deja la un nivel ridicat de structurare în materie, de afinitate a consumatorilor la brand (Bododea, cf. Bârligă, 2003, p. 27). Marca de bere Tuborg a adoptat ca măsură publicitară genul oratoric epidictic. Acesta are ca principală structură elogiul sau blamarea în fața unui public. Schema argumentativă are la bază amplificarea și este conturată în cadrul temporalității prezente. Astfel, oratorul nu spune lucruri noi, ci doar amplifică aspectele cunoscute deja publicului (folosind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
inversă (feedback). În cazul în care persoana este satisfăcută de calitățile produsului, va deveni un consumator fidel, iar în cazul opus, produsul este fie returnat, fie păstrat - caz în care persoana va căuta motive de confirmare a valorii produsului. Strategii publicitare pe piața alcoolului Publicitatea ca strategie de promovare a produsului se încadrează în domeniul mai vast al marketingului. Philip Kotler (1986, p. 43) consideră că orice agenție se folosește de variabilele controlabile de marketing pentru a determina un răspuns favorabil
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Turk, 1992, pp. 56-57). Campaniile promoționale au în principiu două obiective: creșterea frecvenței consumului în rândul consumatorilor loiali și atragerea de noi clienți, iar campaniile eficiente transformă consumatorii noi în consumatori loiali. Reclamele la alcool sunt prezențe constante în calupurile publicitare de la posturile de televiziune, în presa scrisă și panourile publicitare. Acestea expun aproape continuu populația tentației alcoolului. Astfel că, deși în România se consuma alcool și înainte de 1989, democrația a însemnat, pe lângă mai multe posturi de televiziune, mai multe opinii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
obiective: creșterea frecvenței consumului în rândul consumatorilor loiali și atragerea de noi clienți, iar campaniile eficiente transformă consumatorii noi în consumatori loiali. Reclamele la alcool sunt prezențe constante în calupurile publicitare de la posturile de televiziune, în presa scrisă și panourile publicitare. Acestea expun aproape continuu populația tentației alcoolului. Astfel că, deși în România se consuma alcool și înainte de 1989, democrația a însemnat, pe lângă mai multe posturi de televiziune, mai multe opinii, mai multe ziare și mai mult alcool (ca număr de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și pe piața alcoolului. Ceea ce s-a întâmplat este că individul, fiind expus acestei multitudini de noutăți devine tot mai pretențios, iar pentru a ține pasul cu această dezvoltare rapidă, mărcile încep să investească tot mai mult în publicitate. Strategii publicitare pe piața berii Răzvan Varabiescu (buying director la Media Direction) afirmă că „pe o piață relativ constantă a bugetelor detergenților în ultimii trei ani, la care se adaugă scăderea bugetelor telefoniei mobile în 2002, piața de bere s-a diversificat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]