2,739 matches
-
în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Giurgiuman Alexandru și Sabou Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 6800 Feldkirch, Leonhardsplatz 6/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, Str. Careiului bl. 10, ap. 23, județul Satu Mare. 111. Puia Mircea-Alfred, născut la 27 iunie 1962 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Puia Gheorghe și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 8280 Furstenfeld, Dr. Wilhelm Taucherstr. 4/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd. Muncii
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
actual în Austria, 6800 Feldkirch, Leonhardsplatz 6/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, Str. Careiului bl. 10, ap. 23, județul Satu Mare. 111. Puia Mircea-Alfred, născut la 27 iunie 1962 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Puia Gheorghe și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 8280 Furstenfeld, Dr. Wilhelm Taucherstr. 4/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd. Muncii nr. 8, sc. 2, ap. 4, județul Caraș-Severin. 112. Puia Marcela, născută la 16 august
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
județul Caraș-Severin, România, fiul lui Puia Gheorghe și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 8280 Furstenfeld, Dr. Wilhelm Taucherstr. 4/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd. Muncii nr. 8, sc. 2, ap. 4, județul Caraș-Severin. 112. Puia Marcela, născută la 16 august 1967 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Miklos Denes și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 8280 Furstenfeld, Dr. Wilhelm Taucherstr. 4/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd. Muncii
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
de Conturi. Articolul 2 Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler domnului Paul Dionisie Miercan, consilier de conturi la Curtea de Conturi. Articolul 3 Se conferă Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a: - doamnei Maria Ioan Puia, grefier la Camera de Conturi a Municipiului București; - doamnei Liliana Niță Lica, referent la Curtea de Conturi. Articolul 4 Se conferă Medalia națională Serviciul Credincios clasa a III-a: - doamnei Constantă Lavinia Ștefan Bogatu, grefier la Curtea de Conturi; - doamnei
DECRET nr. 944 din 25 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146601_a_147930]
-
Lica, referent la Curtea de Conturi. Articolul 4 Se conferă Medalia națională Serviciul Credincios clasa a III-a: - doamnei Constantă Lavinia Ștefan Bogatu, grefier la Curtea de Conturi; - doamnei Aurelia Constantin Gomoi, grefier la Curtea de Conturi; - domnului Radu Alexandru Puia, operator mașini de multiplicat la Curtea de Conturi; - domnului Florian Gheorghe Barti, referent la Curtea de Conturi; - doamnei Emilia Tudor Moise, referent la Curtea de Conturi. Articolul 5 Se conferă Medalia națională Pentru Merit clasa a III-a: - doamnei Iuliana
DECRET nr. 944 din 25 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146601_a_147930]
-
producției de pui, clasificați în funcție de specii, categorie și tip și identificați conform prezentelor norme; ... b) pui - pui vii a caror greutate nu depășește 185 g, aflați la pozițiile tarifare 010511, 010512 și 010519 din nomenclatura combinată, din următoarele categorii: ... b1) pui destinați creșterii - pui de următoarele tipuri: (i) pui de carne - pui pentru îngrășat și sacrificat înainte de maturitatea sexuală; (îi) pui pentru producerea de ouă - pui crescuți pentru producția de ouă de consum; (iii) pui cu scop mixt - pui crescuți fie
NORMA din 5 decembrie 2002 privind producerea şi comercializarea oualor pentru incubaţie şi a puilor de ferma. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146683_a_148012]
-
de carne - pui pentru îngrășat și sacrificat înainte de maturitatea sexuală; (îi) pui pentru producerea de ouă - pui crescuți pentru producția de ouă de consum; (iii) pui cu scop mixt - pui crescuți fie pentru producția de ouă, fie pentru carne; b2) pui matcă părinți - pui destinați pentru producerea de pui pentru creștere; b3) pui matcă bunici - pui destinați pentru producerea puilor de reproducție părinți; c) fermă - unitate sau o parte din unitate pentru fiecare dintre următoarele sectoare de activitate: ... c1) fermă de
NORMA din 5 decembrie 2002 privind producerea şi comercializarea oualor pentru incubaţie şi a puilor de ferma. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146683_a_148012]
-
pentru producerea de ouă - pui crescuți pentru producția de ouă de consum; (iii) pui cu scop mixt - pui crescuți fie pentru producția de ouă, fie pentru carne; b2) pui matcă părinți - pui destinați pentru producerea de pui pentru creștere; b3) pui matcă bunici - pui destinați pentru producerea puilor de reproducție părinți; c) fermă - unitate sau o parte din unitate pentru fiecare dintre următoarele sectoare de activitate: ... c1) fermă de selecție pentru reproducerea păsărilor de rasă - fermă pentru producerea de ouă pentru
NORMA din 5 decembrie 2002 privind producerea şi comercializarea oualor pentru incubaţie şi a puilor de ferma. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146683_a_148012]
-
aici substantive masculine, feminine și neutre din declinarea a III-a și substantive masculine din declinarea a II-a. Sub aspectul dezinențelor, omonime, substantivele se înscriu în două clase flexionare: 1. -e/e: învățătoare/ânvățătoare, nume/nume. 2. -Ø/ Ø: pui/pui, ochi/ochi, sânge/sânge. Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Substantivele prezintă trei forme în cursul flexiunii; se cuprind aici substantive masculine și feminine din declinarea I și declinarea a III-a, ca o a doua variantă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ori, reia un potențial-optativ): „Fir-ați ai dracului, să fiți!... Fir-ar ai dracului, să fie!” (L. Rebreanu) În funcție de context și de conținutul lexical al verbului, conjunctivul poate exprima scepticismul vorbitorului, consecință a unei dezamăgiri: „Văzut-ai dumneata? Să mai pui temei altădată pe vorbele oamenilor!” (I. Creangă) Ca timp absolut, conjunctivul prezent este propriu (în limba literaturii artistice) exprimării unor realități inventate, închipuite: „Să încep cu o minciună? De ce? Să mă aflu rătăcit călare prin munți, într-o noapte înfiorătoare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
practicau meșteșugurile tradiționale, s-a redus baza de materii prime, respectiv lemnul, lâna, cânepa, inul, borangicul etc. La puțină vreme, pe parcursul domniei lui Mihai Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu o intensă viață comercială, produsele aduse din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, mai târziu numit Austro-Ungaria, concurând și înlocuind pe parcurs produsele meșterilor populari. A fost un prim aspect a ceea ce numim acum globalizare, care are un efect mult
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească contemporană, lemnul rămâne elementul esențial pentru exprimarea aspectelor de ordin estetic sau cele legate de vechile credințe. Din lemn sunt deregii, adică stâlpii împodobiți ai cerdacului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe Tine în chipul celor pe care ii îngrijesc, miluieste-ne; Iisuse, Care îi ajuți bolnavii să vadă în ajutorul omenesc, ajutorul Tău cel ceresc, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce ferești bolnavii de nepriceperea doctorilor, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce pui înaintea celor suferinzi doctorii cei mai iscusiți, miluieste-ne; Iisuse, Care de toate Te îngrijești rânduind cu înțelepciune cele de trebuința, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 9-lea Îți înălțam rugăciuni
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
A pentru creșterea imunității și a puterii de adaptare la stres. Problemele de sănătate ale grupului AII Probleme și cauze Simptome și boli Remedii Stare de oboseală dată de consumul de carne roșie Retenție de apă, creștere în greutate Peste, pui la grătar sau fiert la cuptor; vegetale (fără roșii și fasole); fructe (prune,ananas, grapefruit, kiwi, cireșe, suc de cireșe negre) Lipsa acidului clorhidric din sucul gastric. nu pot digera bine lactatele, în special pe cele grase grâul care duce
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
face puțin cuvânt pentru sănătatea Domnului și când pomenește numele lui, îndată se scoală toți boierii de pe locurile lor și stau în mijlocul Divanului în rând. Și după săvârșirea rugăciunii, face Mitropolitul cruce în fața Domnului și îl bla gosloveș te și puind Domnul paharul la gură se slobod toate tunuri le împre jur și se bat meterhenele. După Domn bea Mitropolitul u n pahar de 100 de dramuri însă nu se depărtează de la locul său, ci numai cât se scoală, iar boierii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-ndemne Domnul, dezbrăcate, La stors ciorchini, ori la umplut urcioare. Avea Măria sa puteri divine De-a apăra acest străvechi hotar Și de-a răzbi navalele străine Cu paloșul muiat în vin Cotnar ... LUCIAN VASILIU (n. 8 ianuarie 1954, în comuna Puiești, județ ul Vaslui) Poet de mare anvergură, care se hrănește deop otrivă d in umilință și din orgoliu și care structurează lumea în măsura în care, prin neliniști și obsesii, se identifică cu ea.... Un ascet al metaforei. (Mircea A.Diaconu) Director al
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
statut de spital raional; 2. Spitalul TBC oraș Vaslui; 3. Spitalul de Adulți Bârlad și Spitalul T.B.C. Bârlad; 66 4. Spitalul de copii Bârlad; 5. Spitalul Orășenesc Huși; 6. Spitalul Orășenesc Negrești. La acestea se adăugau spitalele rurale: Murgeni, Tutova, Puiești, Mălăești, Codăești, Florești, Ghermănești și Băcești. În anii 70, imediat după noua împărțire administrativ teritorială prin care se delimitează județul Vaslui, începe un amplu proces de modernizare a sistemului sanitar, cu construirea a două spitale noi (Vaslui și Bârlad) și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
rurale, parte dintre ele au fost transformate în unități medico-sociale. Numărul paturilor de spital a suferit modificări de la o perioadă la alta: în anul 1968 erau 2349 paturi (din care 800 în rural). Din cele opt spitale rurale (Murgeni, Tutova, Puiești, Băcești, Codăești, Mălăești, Ghermănești și Florești) nu au rămas decât două: Murgeni și Tutova. La rândul lor, marilor unități spitalicești li s-au redus numărul de paturi, ceea ce a condus la o diminuare a acestora de la 4124, câte erau în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
este poate darul cel mai groaznic pe care un geniu răufăcător l-a procurat generației noastre. Muritorule, tu, a cărui natură materială are atîtea dorințe a le satisface, tu trebuie să cunoști și să cugeți; dar trebuie să le și pui în practică, să lucrezi"227. Unul din cele mai importante mijloace pentru dezvoltarea omului este munca. Ea dezvoltă atît forțele fizice, cît și mintea și pregătește pentru moralitate. Omul care muncește se convinge singur de marea însemnătate a muncii. El
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
doar și poate neantul în ochi și, în definitiv, doar cine a privit neantul în ochi ar trebui să aibă voie să scrie." Octavian Soviany, Poveste cu doi "îngeri căzuți", în Cuvântul, nr. 10, 2004 LUCIAN VASILIU Născut în comuna Puiești, jud. Vaslui (fostul raion Bârlad, regiunea Iași), la 08.01.1954. 1964. Familia se mută la Bârlad. Studii gimnaziale și liceale în acest oraș. 1971. Îi moare tatăl (preot, absolvent al Facultății de Teologie din Cernăuți, în anul 1937), moment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
apoi îl batem bine cu ciocanul fiecare felie de piept până devine subțire tare. Jumătate din frigărui le faci așa: pui pe feliile de piept o bucată cârnaț și peste el o ciupercă mare. Le rulezi pe fiecare și le pui în țepușele de frigărui. Restul de felii de piept pui pe ele legume precum: șuvițe de ardei gras, vinete, felie de dovlecei, felii de gogoșari, felii de cepe și roșii, sare, piper și le rulezi și pe acestea și le
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]