1,913 matches
-
cu o pensetă sau o spatulă din corn și trebuie extrase semințele sparte, alte cereale, semințele încolțite, semințele atacate de dăunători, semințele deteriorate de ger, semințele în care germenul este decolorat, semințele pestrițe, semințele străine, cornul secarei, semințele deteriorate, semințele putrede, păstăile și dăunătorii vii și insectele moarte. Dacă mostra parțială cuprinde semințe care se află încă în păstăi, ele trebuie decojite cu mâna, păstăile obținute fiind considerate bucăți de păstăi. Pietrele, nisipul și fragmentele de paie sunt considerate materie străină
jrc4683as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89849_a_90636]
-
4. Boabe încolțite 5. Impurități diverse (Schwarzbesatz), din care: (a) boabe străine - nocive - altele (b) boabe deteriorate: - boabe deteriorate prin încălzire spontană sau încălzire extremă în timpul uscării - altele (c) impurități propriu zise (d) păstăi (e) corn de secară (f) boabe putrede (g) insecte moarte și fragmente de insecte C. Procentul maxim de boabe de grâu dur parțial sticloase D. Conținutul maxim de tanin (1) E. Greutatea specifică minimă (kg/hl) F. Conținutul minim de proteine(1) : - anul de comercializare 2000/2001
32006R1572-ro () [Corola-website/Law/295533_a_296862]
-
poate conține numeroase substanțe diferite, poate avea gusturi sau mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii și alte animale și-au format simțurile pentru a putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele evită apa cu gust sărat (apă de mare) sau putred de mlaștină preferând apa unui izvor montan sau apa freatică. Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietăți indispensabile proliferării vieții, care o deosebesc de celelalte substanțe. Apa își îndeplinește acest rol, permițând compușilor organici să reacționeze în moduri
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
Livada (în trecut, Putreda Mare) este un sat în comuna Grebănu din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în zona Subcarpaților de Curbură, în nordul județului, aproape de Râmnicu Sărat. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul purta denumirea de "Putreda Mare" și era reședința
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
Livada (în trecut, Putreda Mare) este un sat în comuna Grebănu din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în zona Subcarpaților de Curbură, în nordul județului, aproape de Râmnicu Sărat. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul purta denumirea de "Putreda Mare" și era reședința comunei Putreda, cu 1022 de locuitori, aflată în plasa Râmnicu de Sus a Județul Râmnicu Sărat. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
este un sat în comuna Grebănu din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în zona Subcarpaților de Curbură, în nordul județului, aproape de Râmnicu Sărat. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul purta denumirea de "Putreda Mare" și era reședința comunei Putreda, cu 1022 de locuitori, aflată în plasa Râmnicu de Sus a Județul Râmnicu Sărat. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând din 1794, construită de Ioan Peticanu
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
Curbură, în nordul județului, aproape de Râmnicu Sărat. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul purta denumirea de "Putreda Mare" și era reședința comunei Putreda, cu 1022 de locuitori, aflată în plasa Râmnicu de Sus a Județul Râmnicu Sărat. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând din 1794, construită de Ioan Peticanu, și una datând din 1892. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ și
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând din 1794, construită de Ioan Peticanu, și una datând din 1892. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ și era formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1931, s-a revenit la alcătuirea din satele Putreda Mică și Putreda Mare. În 1950, ea a trecut la raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
Ioan Peticanu, și una datând din 1892. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ și era formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1931, s-a revenit la alcătuirea din satele Putreda Mică și Putreda Mare. În 1950, ea a trecut la raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, numele satului și al comunei a cărei reședință era a fost schimbat în "Livada", iar
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
una datând din 1892. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ și era formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1931, s-a revenit la alcătuirea din satele Putreda Mică și Putreda Mare. În 1950, ea a trecut la raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, numele satului și al comunei a cărei reședință era a fost schimbat în "Livada", iar cel al satului
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
Mare. În 1950, ea a trecut la raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, numele satului și al comunei a cărei reședință era a fost schimbat în "Livada", iar cel al satului "Putreda Mică" în "Livada Mică". Comuna a fost trecută în 1968 la județul Buzău, dar a fost imediat desființată și inclusă cu ambele ei sate în comuna Grebănu.
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
1884, ambele zidite de familia marelui logofăt Costache Șuțu; o a treia la Homești, zidită la 1818 de Vlad Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802). Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele Putreda Mică și Putreda Mare (astăzi, Livada Mică și Livada), cu 1022 de locuitori. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând din 1794, construită de
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
de familia marelui logofăt Costache Șuțu; o a treia la Homești, zidită la 1818 de Vlad Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802). Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele Putreda Mică și Putreda Mare (astăzi, Livada Mică și Livada), cu 1022 de locuitori. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând din 1794, construită de Ioan Peticanu, și
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
logofăt Costache Șuțu; o a treia la Homești, zidită la 1818 de Vlad Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802). Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele Putreda Mică și Putreda Mare (astăzi, Livada Mică și Livada), cu 1022 de locuitori. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând din 1794, construită de Ioan Peticanu, și una datând din
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802). Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele Putreda Mică și Putreda Mare (astăzi, Livada Mică și Livada), cu 1022 de locuitori. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând din 1794, construită de Ioan Peticanu, și una datând din 1892. Satul Plevna făcea pe atunci parte din comuna Zgârciți, avea 198 de
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
o biserică (zidită în 1884 de Panait Iordănescu și localnici) și o școală. În 1925, satul Cristinești din comuna Zgârciți a fost trecut la comuna Grebănu, aceasta numărând acum 3279 locuitori și fiind arondată plășii Orașul a aceluiași județ. Comuna Putreda era în aceeași plasă, formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1950, autoritățile comuniste au desființat județul Râmnicu Sărat, iar comuna Grebănu a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
localnici) și o școală. În 1925, satul Cristinești din comuna Zgârciți a fost trecut la comuna Grebănu, aceasta numărând acum 3279 locuitori și fiind arondată plășii Orașul a aceluiași județ. Comuna Putreda era în aceeași plasă, formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1950, autoritățile comuniste au desființat județul Râmnicu Sărat, iar comuna Grebănu a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
cu o populație de 910 locuitori. În 1950, autoritățile comuniste au desființat județul Râmnicu Sărat, iar comuna Grebănu a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei Putreda în "Livada", și a satelor Pudreda Mare și Putreda Mică, în "Livada", respectiv "Livada Mică". În 1968, la o nouă reformă administrativă, comuna a fost arondată județului Buzău, primind și satul Plevna; tot atunci, satul Herăști a fost inclus în
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
comuniste au desființat județul Râmnicu Sărat, iar comuna Grebănu a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei Putreda în "Livada", și a satelor Pudreda Mare și Putreda Mică, în "Livada", respectiv "Livada Mică". În 1968, la o nouă reformă administrativă, comuna a fost arondată județului Buzău, primind și satul Plevna; tot atunci, satul Herăști a fost inclus în satul Homești, iar satul Cristinești a fost inclus în
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
Goncourt. Volumul este editat de Lacroix, pus în vânzare în noiembrie 1867, multiplicat în o mie cinci sute de exemplare și retipărit în aprilie 1868. Receptarea romanului este variată. Louis Ulbach publică în "Le Figaro" un violent articol intitulat "Literatura putredă" ("La Littérature putride"), în care înfierează stilul lui Zola: « literatură putredă [...] ca o băltă de noroi și sânge [...] care face să țâșnească puroiul conștiinței ». Alte critici îl acuză pe scriitor de pornografie, Zola fiind nevoit să se justifice în prefața
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
1867, multiplicat în o mie cinci sute de exemplare și retipărit în aprilie 1868. Receptarea romanului este variată. Louis Ulbach publică în "Le Figaro" un violent articol intitulat "Literatura putredă" ("La Littérature putride"), în care înfierează stilul lui Zola: « literatură putredă [...] ca o băltă de noroi și sânge [...] care face să țâșnească puroiul conștiinței ». Alte critici îl acuză pe scriitor de pornografie, Zola fiind nevoit să se justifice în prefața celei de-a doua ediții a cărții, prefață unde își și
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
de mijloc occidentale, unde fetișizarea muncii și a carierei dezumanizează. Lupta lui Toni îmi aduce aminte de Harold and Maude, unde bătrânica hippie îl revitalizează și-l repornește uman pe Harold, un băiat plictisit, obsedat de moarte, dintr-o familie putred de bogată. S-ar putea să nu fie vorba strict de un mit clasic, al bătrânului înțelept, ci mai degrabă o temă politizată. Domnul Conradi este un produs cultural al welfare-ului european, posibil al generației post mai 68, pe când Ines
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]
-
rotundă. Crucile peste turn și altar nu sunt de fier, ci de lemn. Incinta cimitirului vechi este înconjurată cu gard de pari. Se intră prin partea de jos, printr-o portiță de lemn. În cimitir se mai păstrează două cruci putrede, sprijinite de gard, cu urme de cioplitură decorativă. Frumusețea crucilor făcute de meșterul Aurel din Poienița Tomii se mai poate admira la crucile de casă sau de mormânt ridicate în curțile gospodăriilor din sat.
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
Iași. Cu această ocazie s-a amplasat o placă metalică pe peretele estic al pridvorului, având următoarea inscripție: ""Această sf. biserică zidită de fericitul ctitor MIRON BÂRNOVSKI V.V. la 1630, acum în anul 1902, catapiteasma ajungend în stare cu totul putredă s'a făcut din nou împreună și cu alte reparațiuni interne cu cheltuiala smeritului preot paroh GH. MIREUȚĂ și soția sa EFROSINA, prin osteneala Economului I. Mitescu din Iași, în ḑilele MAJESTĂȚEI SALE CAROL I REGELE ROMÂNIEI, sub Arhipăstoria Înalt
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
mai pală. Mucus transparent Mucusul devine consistent, decolorat, opac Gălbui, mucus lăptos 3 Mirosul branhiilor De alge marine; proaspăt, înțepător, iodat Fără miros de alge marine; miros neutru Miros ușor sulfuros 4, de grăsime, bucăți de șuncă râncedă sau fructe putrede Acru putred 3 1 Această coloană se aplică doar până la adoptarea unei decizii a Comisiei privind stabilirea unor criterii pentru peștele impropriu consumului uman, în conformitate cu Directiva Consiliului 91/493/CEE. 2 Pentru heringul și macroul păstrat în apă de mare
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]