3,561 matches
-
deși ministrul Afacerilor Externe Csáky, cu câteva zile mai înainte, dorise ca soarta orașului să fie decisă prin referendum popular. Frontiera cu Ungaria din colțul sudic al Țării Secuilor urma traseul frontalier al Ungariei istorice, care șerpuia pe crestele Carpaților Răsăriteni, până în munții Maramureșului, unde ajungea până la frontiera cu regiunea subcarpatică re-anexată în 1939. Conform statisticilor românești din 1930 pe teritoriul de 43 104 km² re-anexat Ungariei trăiau 2 milioane 394 de mii se suflete, dintre care abia 38% (912 mii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mare de membri minoritari (maghiari, evrei, ruși, bulgari). Chiar prim-secretarul partidului, între 1924-1928, a fost maghiarul Köblös Elek, maestru dulgher născut în satul Dumbrăvioara (Sáromberke) din comitatul Mureș- Turda. Deși Partidul Comunist - asemenea altor partide comuniste din Europa central răsăriteană, în afara Cehoslovaciei - fusese interzis și în România, acțiunile organizate în ascuns de comuniști sub nume conspirative (Frontul Plugarilor, Blocul Lucrătorilor de la Orașe și Sate, Asociația pe Țară a Lucrătorilor Maghiari) erau tolerate; mai mult, reprezentanții idealului comunist au ajuns în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nou guvern; în fruntea comitatelor din nordul Transilvaniei au revenit foștii prefecți de dinainte de martie 1944 în mai multe locuri. Datorită situației militare rapid deterioarate, pe 2 septembrie a fost numit Bethlen Béla în funcția de comisar civil al regiunii răsăritene pentru operațiuni militare. După formare, guvernul român a somat Ungaria cu "golirea" Transilvaniei de Nord, la care Budapesta a răspuns cu noi mobilizări și cu organizarea Armatei a 2-a, respingân, bineînțeles, somația. Istoricii militari discută și azi de ce armata
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
au realizat și schimburi de imagini dintre cele mai profunde. Aceste imagini venite din Orient aveau o latură de noutate și originalitate determinând o expansiune a imaginarului rațional, conducându-l spre partea sa pulsională. Întâlnirea determinantă este cea dintre partea răsăriteană a imperiului Roman și noile populații musulmane care vor întemeia Imperiul Otoman. Această întâlnire s-a realizat pe durata a peste unui jumătăți de mileniu și a avut drept consecință reordonarea lumii. În urma conflictelor ce au durat câteva secole Imperiul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în întregime cathare și în care biserica de la Roma nu mai avea nicio putere 25. Aceste centre deveniseră entități religioase în sine și își desfășurau activitatea independent de biserica din Roma. O parte a acestora își căutau identitatea în partea răsăriteană a Bisericii creștine printre episcopii Bizanțului sau ai altor capitale creștine orientale. Inițial, cu toate că bisericile locale erau bine organizate, nu putem vorbi totuși despre o biserică eretică unică, având scopuri, credințe și dezvoltare unitară. Dimpotrivă existau o multitudine de direcții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
p.)1. Nae Ionescu care a trăit mai mulți ani, în perioada studiilor doctorale, în Bavaria, cunoștea că: "netăgăduita superioritate de fapt a catolicismului asupra noastră aici stă: în preciziunea și în aspra disciplină juridică a Apusului creștin față de anarhia răsăriteană. Anarhie care merge așa de departe mai ales la noi încât înalte fețe bisericești contestă valabilitatea actuală a canoanelor și cred că pot trece cu inimă ușoară peste cele mai categorice și mai esențiale prescripțiuni ale codicelui juridic creștin. Că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real al acestei campanii pascale fără a aminti mai vechea dispută care măcina spațiul teologiei răsăritene și care nu a fost în vreun fel soluționată cu privire la raportul dintre autoritatea harismatică și la autoritatea ierarhică. Se știe că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea ierarhică, în timp ce monahii și laicatul reprezentau autoritatea harismatică. În istoria creștinismului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
160 de pagini fiecare, sub direcția lui Nae Ionescu și avându-i drept redactori, pe lângă reputatul filosof român, și pe Victor N. Popescu. Structura revistei este gândită în detaliu de Nae Ionescu, ea cuprinzând o paletă largă a problematicii creștine răsăritene și incluzând specialiști recunoscuți ai teologiei ortodoxe interbelice, foști profesori ai filosofului român, din perioada sejurului său doctoral din Germania, gânditori rafinați cu care acesta împărtășea afinități elective profunde, precum și discipoli ai săi. Primul număr al revistei care apare în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
le Saint-Siège et Le Royaume de Roumanie). Ultima secțiunea, Faits du jour. Informations, include noutățile religioase din România și din străinătate, precum și fapte sau evenimente semnificative. Al doilea număr al revistei Logos reunește, de asemenea, câteva mari autorități ale teologiei răsăritene și ale filosofiei europene: N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Orient et Occident, traseul vizitei sale, alături de un alt coleg, întreprinse în România. Printre altele, autorul consemnează că: "noi aducem urările noastre de prosperitate pentru revista Logos, care va servi nu numai ca simplu liant între mediile gânditoare ale creștinismului răsăritean, ci care va contribui la cunoașterea și aprecierea, în Franța, a elanului religios și științific care se manifestă în toate țările ce păstrează tradiția culturii și a pietății ortodoxe"18. Virgil Godeanu publică un text despre viața religioasă în Rusia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Underhill, apărute chiar în 1928. După această panoramare a activității revistei Logos, se pot trage câteva concluzii esențiale. În primul rând, această revistă academică de cultură ortodoxă a reunit, chiar dacă pentru o scurtă perioadă, numele de prim rang ale Bisericii răsăritene, făcând din spațiul românesc un centru de emulație a gândirii teologice și metafizice, prin frământarea unor probleme de strictă actualitate. În al doilea rând, prin apariția acestei reviste, se refăcea legătura cu întreaga Ortodoxie și cu întreaga tradiție europeană a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase răsăritene, ca parte esențială a tradiției religioase europene. Simion Mehedinți, reputatul profesor și membru al Academiei Române, creatorul învățământului geografic modern din România după metodele lui Ritter și Humboldt, cu contribuții originale la stabilirea obiectului geografiei, la determinarea legilor, a categoriilor geografice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este vorba de înțelegerea cuvântului lui Hristos, e de natură conciliară, și nu rațională rațiunea individuală neavând nimic de spus într-o asemenea problemă. Îndreptarul infailibil în modul de funcționare al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe, există diferențe între Ortodoxia românească și celelalte națiuni ortodoxe 3. Față de individualismul pozitiv practicat de Occident, Răsăritul Europei a gravitat în jurul unui ideal ascetic, nemodern care a fost reprezentată de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ființează prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. Întrucât am stabilit că idealul vieții religioase în Răsărit este ascetismul, de aici decurg câteva consecințe importante: ca o corporație organizată, asceții nu au un rost public în viața socială răsăriteană pentru simplul motiv că stă în însăși natura ascetului să nu se poată organiza lumește. În Ortodoxie, Biserica nu este una și nedespărțită ca în catolicism. Aceasta din urmă însemnând tocmai Împărăția lui Dumnezeu pe pământ, nu se poate subordona
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
conferință a lui Berdiaev, susținută la Paris, într-un cerc de studii interconfesionale 3, conferință pe care filosoful român a audiat-o. Exista o regulă care, din nefericire, persistă referitoare la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate" în urma unei convorbiri cu fratele său catolic. Explicația acestei umiliri este una extrem de veche, rezidând în "pretinsa inferioritate" a Ortodoxiei în plan strict intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta Fecioară podoaba întregii făpturi, "termenul cel mai înalt al unei pregătiri de a reprimi pe Dumnezeu, care se urmează în generații încă de la cea dintâi remușcare a lui Adam"12. Prin urmare, libertatea Sfintei Fecioare de a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
supusă autorității pur spirituale a obștei conduse de bătrâni păstori de suflete, încercați în credință, dar fără altă vocație specială". Doctrina catolică cu privire la relația dintre papalitate și succesiunea apostolică este una extrem de clară pentru tradiția apuseană replica îndreptățită a tradiției răsăritene nu a întârziat să apară. Papa, urmașul lui Petru, primul dintre apostoli, este considerat vicarul lui Hristos pe pământ, capul văzut al Bisericii acestuia; el este infailibil în credința rostită ex cathedra. Mai mult chiar, Papa este deținătorul absolut al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cinci delegați speciali. Cu privire la participarea tuturor bisericilor, la Sinodul II Ecumenic, de exemplu, au fost numai episcopi din Imperiul Roman de Răsărit, ceea ce accentuează supoziția că Teodosie nu intenționase să convoace un sobor a toată lumea, ci numai unul al episcopilor răsăriteni. În condițiile în care ecumenicitatea unui sinod nu se poate defini prin aceste criterii (numărul Sfinților Părinți participanți; reprezentarea lor la sinod, proporția justă a acestei reprezentări; participarea tuturor bisericilor), George Racoveanu se întreabă pe bună dreptate prin ce anume
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Patriarhului Dositeiu al Ierusalimului. Toate aceste mărturisiri, adevărate cărți simbolice, reprezintă, împreună cu catehismele, o sursă pentru cunoașterea credinței ortodoxe, dar nu un izvor principal. Se cunoștea tentativa catolică de a proba, invocând în susținerea propriei argumentații și opinia unor teologi răsăriteni, Andrutsos și Balanos, că Mărturisirea lui Petru Movilă era calchiată, ca metodă și fond, după catehismul latin al lui Canisius, cel mai răspândit în secolul al XVII-lea. Dacă teza catolică 14 se dovedește, aparent, validă, aceasta se datorează îndeosebi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că paternitatea unei asemenea cărți poate fi revendicată de oricine. De fapt, aceasta presupunea că Ortodoxia nu se identifica numai cu Mărturisirea lui Petru Movilă; cu alte cuvinte, Ortodoxia este altceva, nu numai un simplu catehism. Autoritatea supremă în Biserica Răsăriteană este reprezentată de Sinodul Ecumenic. Puși în fața unor chestiuni importante care reclamau o rezolvare rapidă, Părinții Bisericii, adunați în aceste sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
presupune a-l recunoaște în procesul de adorare, proces care necesită participarea totală a omului. Potrivit teologiei occidentale, rațiunea naturală construiește o filosofie autonomă, protejată de principiul harului non tollit naturam -, ceea ce permite teologiei să coexiste cu filosofia naturală. Teologia răsăriteană n-a acceptat niciodată principiul rațiunii naturale, lumen naturale rationis. Revelația creștină nu este o completare a vederii naturale. În teoria sa despre ontologia cunoașterii, Petre Țuțea dezvoltă principiile teologiei apofatice, oferind un răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Evidența reprezintă modelul adevăratei cunoașteri trecute prin filtrul apofatic. Este vorba de noțiunea de cunoaștere vie, cunoaștere-viață, cunoaștere-iubire, în sensul teoriei lui Homiakov. Cu alte cuvinte, Adevărul nu se descoperă decât iubirii reciproce a tuturor. Teologul rus relevă enciclica Patriarhilor răsăriteni trimisă Papei Pius al IX-lea, în 1848: Păstrătorul Adevărului este tot poporul Bisericii, aceasta fiind formula noțiunii de sobor sau de colegialitate. De fapt, unitatea dintre rațiune și credință se stabilește pe măsura apartenenței ființei la Biserică, Stâlp și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și cunoașterea finală a celor aleși. Textele patristice care par a nega posibilitatea cunoașterii divine trebuie interpretate pornind de la următorul principiu: cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei cognitae). Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea Dumnezeirii în sfințenie"9, cu o singură condiție: omul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
bisericești complete. Credinciosul e obligat să cunoască toate datele care țin de această aspră disciplină bisericească pentru a-și modela comportamentul religios. Preotul se deosebește hotărâtor de credincioși prin faptul că este purtătorul harului. Există o diferență specifică între preotul răsăritean și cel apusean la nivelul împlinirii rosturilor sale2. În Ortodoxie, lumea nu se îngrijește prea mult de preot întrucât felul său de a se comporta nu impietează asupra fondului religiozității. Credința oamenilor este puternică în Dumnezeu, chiar în pofida unor scăderi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]