25,611 matches
-
derapajele din gândirea unora (fiind vorba uneori chiar de națiuni) filosofia pretins anti-metafizică a recurs la generalizare, acuzând înseși gândirea unei epoci de ceea ce se întâmpla. Numai că gândirea dintr-o epocă sau alta i-a produs atât pe cei răi cât și pe cei buni. Semn că problema ar putea fi în altă parte. Despre multe lucruri simțim că vin prea târziu. Nici măcar moartea nu este punctuală; doar că ea vine întotdeauna prea devreme. După o vârstă a trăi se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bentița cea roșie. BABA DOCHIA Într-un sat, nici eu nu mai știu unde, trăia o babă cu nora ei.Pe babă o chema Dochia, iar pe nora sa Anișoara.Pe cât era Anișoara de bună, pe atât era baba de rea.Pe cât era nora de harnică, pe atât baba de leneșă.Pe cât era nora de blândă, pe atât era baba de nesuferită, toată ziulica din zori și până seara, numai gura ei se auzea cum o cicălea și o batjocorea pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
munte, baba Înfierbântată de venirea primăverii aruncă cojoc după cojoc, până ce a scăpat de toate cele nouă cojoace . Când ajunse pe munte, era sleită de puteri.În poiana Maicii Domnului era o tufă de mure coapte și zemoase.Baba cea rea nici nu se gândi să spună o rugăciune ori să ceară voie să culeagă din râvnitele fructe, ci Întinse mâna și apucă câteva, când deodată simți că-i amorțește mâna atât de tare Încât n-o mai putea mișca.Apoi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
multă minte, ba că o pasăre avea puii prea slabi ori prea grași, ba că o pasăre avea glasul prea subțire ori prea gros, ba că altă pasăre avea cuibul prea măroi ori prea mic și neîncăpător. Și uite-așa, rea și egoistă cum era, cioara se iubea numai pe sine și nu voia să-și facă prieteni.Dar nici pe ea nimeni n-o iubea. Pe deasupra, mai făcea și multe răutăți: bârfea pe toată lumea, fura mâncarea pasărilor, fura puii de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-i mârâi că dacă nu dă pâinea, va scoate cuțitul. -Să știi că am să te spun șeful de post! Îngâimă copilul. Hoțul rânji și-i Înșfăcă copilului pâinea din brațe, luând-o la fugă. -Să știi că nici o faptă rea nu rămâne ascunsă! Mai strigă copilul neputincios după hoțul pe care nu-l putu prinde din urmă. Lacrimile Îi curgeau pe obrajii uscați. Îi părea rău după pâinea pentru care muncise toată ziua.Ce Îi va da bunicii să mănânce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-l putu prinde din urmă. Lacrimile Îi curgeau pe obrajii uscați. Îi părea rău după pâinea pentru care muncise toată ziua.Ce Îi va da bunicii să mănânce? se Întreba el.Și se mai Întreba de ce pe pământ sunt oameni răi. Dar bine că pe pământ mai sunt și oameni buni și corecți.Așa cum era șeful de post.Acesta Îl ascultă pe copil cu mare atenție, apoi călare și cu dulăul după el, porni În direcția unde dispăruse hoțul. Hoțul nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai sufere vreodată de foame. Șeful de post făcu un semn din cap dulăului, iar acesta Începu să sape și să scormonească, scoțând din groapă pâinea furată. Și uite așa hoțul a fost dat În vileag, pentru că, Întradevăr, nici o faptă rea nu rămâne ascunsă. POVESTEA LUI MOȘ CRĂCIUN Se povestește că la Începutul Începuturilor, Moș Crăciun era un bărbat tânăr, În putere și tare arătos.Și tot pe atât de hain.El avea o nevastă tânără și frumoasă, harnică și vrednică
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe cei isteți, frumoși, dar mai ales pe cei cuminți. BRADUL În vremea lui Ștefan cel Mare veneau des În Moldova , ca s-o cotropească și s-o pârjolească turcii.Și turcii veneau puzderie și fără număr și făceau numai rele: ardeau satele, omorau bătrânii, furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul, se spovedea și se Împărtășea, apoi suna
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mâinile de burtă, când vreun copil ia vreo trântă sau când Îi vede cu nasul Înghețat. MOȘ NICOARĂ Mai demult, mos Nicolae era o iscoadă a lui Dumnezeu.El umbla prin lume călare pe un cal alb, vedea bune și rele, rele și bune, mergea la Dumnezeu și-i spunea mai mult din cele bune ce se fac pe pământ. Ca oamenii să nu banuiască cine era de fapt, el spunea tuturor că este moș Nicoară.Și moș Nicoară fiind un
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de burtă, când vreun copil ia vreo trântă sau când Îi vede cu nasul Înghețat. MOȘ NICOARĂ Mai demult, mos Nicolae era o iscoadă a lui Dumnezeu.El umbla prin lume călare pe un cal alb, vedea bune și rele, rele și bune, mergea la Dumnezeu și-i spunea mai mult din cele bune ce se fac pe pământ. Ca oamenii să nu banuiască cine era de fapt, el spunea tuturor că este moș Nicoară.Și moș Nicoară fiind un om
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Nicoară aduce și azi zăpadă ca să-i bucure pe copii.Și le pune În papuceii curați daruri care mai de care:cărți, hăinuțe, jucării, dar mai ales dulciuri. Însă cum am spus, moș Nicoară este bun, dar foarte corect.Copiilor răi, care se bat, chinuie animalele, vorbesc urât, mint, nu ascultă de părinți, le pune În ghetuțe (chiar dacă sunt curate), nuielușe de alun. Tu ai găsit vreodată În seara lui moș Nicoară, o nuielușă de alun? PLOAIA Cu mii și sute
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nuielușe de alun. Tu ai găsit vreodată În seara lui moș Nicoară, o nuielușă de alun? PLOAIA Cu mii și sute de ani În urmă,cică prin lume umblau după bunul lor plac, mulți zmei și balauri.Și erau zmeii răi și urâți.Pe cât erau de răi, pe atât erau de urâți.Sau pe cât erau de urâți, pe atât erau de răi, nu mai știu.Știu doar că făceau numai rele: furau fete de Împărați, mâncau copii și cine mai știe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vreodată În seara lui moș Nicoară, o nuielușă de alun? PLOAIA Cu mii și sute de ani În urmă,cică prin lume umblau după bunul lor plac, mulți zmei și balauri.Și erau zmeii răi și urâți.Pe cât erau de răi, pe atât erau de urâți.Sau pe cât erau de urâți, pe atât erau de răi, nu mai știu.Știu doar că făceau numai rele: furau fete de Împărați, mâncau copii și cine mai știe câte.Totuși, dacă vă vine să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bunul lor plac, mulți zmei și balauri.Și erau zmeii răi și urâți.Pe cât erau de răi, pe atât erau de urâți.Sau pe cât erau de urâți, pe atât erau de răi, nu mai știu.Știu doar că făceau numai rele: furau fete de Împărați, mâncau copii și cine mai știe câte.Totuși, dacă vă vine să credeți, aveau și ei prieteni.Ați ghicit? Erau prieteni cu balaurii.Și vreau să spun că zmeii nu erau nimic pe lângă balauri. Balaurii erau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe undeva , dacă nu cumva, chiar dupa soare. BABA DOCHIA (altă variantă) Decebal avea o fată cam nelalocul ei, căci În loc să-și caute de cele femeiești, ea se amesteca În treburile bărbaților, făcându-i numai probleme. O chema Evdochia, era rea, guralivă și Încăpățânată.Se certa cu femeile, se Încăiera cu copii, Își bătea joc de bătrâni. Dacă Decebal o certa și âi spunea că Îi Înterzice un lucru, ăn mintea ei deja plănuia cum să facă acel lucru. El, Decebal
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
grasă, lui Sâmpetru lăsădu-i ce se nimerea. Seara vroia locul cel mai aproape de foc, lui Sâmpetru dându-i o cergă să se Învelească cu ea sub cerul liber. Când era de muls oile, bietele de ele Îl simțeau de om rău și n-aveau stare, așa că de multe ori Lupu răsturna donița și vărsa laptele pe jos.Dacă vreo oaie rămânea În urmă, nu se ducea după ea, ci o abandona acolo În pustietate, s-o sfâșie fiarele.Dacă vreun berbece
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
blând te Îmbia s-o tot asculți cum vorbește.Și era fata aceea bună la suflet și ajuta pe alții după puterile sale. Tot În vremea aceea trăia și o fată de păgân, leneșă și Înfumuratp, pusp mereu pe gâlceavă, rea și fără inimă.Tatal ei era Înstărit și-i aducea mereu din târg mătăsuri și rumenele. Într-o zi , fata de creștin Își spălă fața după obicei, Își Împleti părul și puse niște ouă Într-un coș, ca să meargă la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a Înviat! OUĂLE ROȘII (altă variantă) Domnul nostru Iisus Hristos a spus tuturor că după ce va bea cupa cea amară a patimilor, după răstignirea cea cumplită, va Învia din morți În cea de a treia zi.De aceea, oamenii cei răi, care nu-l iubeau, au pus o pază la sfântul mormânt, câțiva soldați romani, ca nu cumva să-L fure careva și să spună ca a Înviat. Maica Domnului, Fecioara Maria avea sufletul sfâșiat, iar apostolii, prietenii lui Iisus se
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ci pleacă spre alte țări mai calde, unde poate va găsi pe cineva săl strige pe nume. FLORILE DE SÂNZÂIENE Tânărul Ioan era pus de Ștefan cel Mare să apere Suceava de turcii care veneau prin acele locuri cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente. Venise Însă cu gând rău, căci luase cu el și sabia lui Încovoiată ca o seceră pe care o ascunsese sub haină. Avea de gând ca Într-un moment prielnic să se repeadă asupra lui Ștefan, să-l răpună mișelește pe la spate ca să poată lua
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sunt mere de aur acolo sus, În cer. TRANDAFIRUL Un negustor mergea odată liniștit pe drumul spre casă, mulțumit de ziua care tocmai se termina. Vându-se ceva marfă și adunase ceva bănuți la chimir. El nu era un om rău, ajuta pe cel În necazuri. Nu era nici zgârcit: dădea câte un bănuț unei vaduve. Și nici nu era hapsân dupa avere. Târgul unde fusese era mare, iar În târg mișună oameni fel de fel. Și buni, dar și rai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cel În necazuri. Nu era nici zgârcit: dădea câte un bănuț unei vaduve. Și nici nu era hapsân dupa avere. Târgul unde fusese era mare, iar În târg mișună oameni fel de fel. Și buni, dar și rai. Mai mulți răi decât buni. Cum mergea negustorul singur cu gândurile lui, i se păru că zăreste o umbră. Se opri, privi În urma lui, dar nu văzu nimic. Pesemne doar i se păru. Merse și merse. Auzi o creangă trosnind. Văzu În urma lui
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fost căutarea lui, căci nici eu n-o prea știu, știu doar că Moș Arici a găsit iarba fiarelor, a rupt un mănunchi pe care l-a pus În traistă. La Întoarcere spre casa se gândi că n-ar fi rău să ia În spate și câteva vreascuri. Cum mergea el liniștit cu gândurile lui, nu și-a dat seama că cineva Îl urmărise În tot timpul acesta. Era fiul cel mic al Zmeului și vroia să-i fure iarba despre
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
trecut atât comorile curate , cât și comorile necurate, adică cele furate ori blestemate. Magicienii, vrăjitorii rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun, nuielele fiind când bune, când rele.Fântânarii furau și foloseau pe rând nuiaua de alun, când vroiau să facă o fântână, cu ajutorul ei găsind izvoarele cu apă bună de băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui Alun, singurul fecior al unei Împărătese credincioase, uristoarele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de vest a tarlalei „La Târlă” de lângă drumușorul din DJ 208 până „La Liniuță”; - Buleandra - în NV satului Heci, vecin cu „Între Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că seamănă cu o haină rea numită în această zonă și „buleandră”; - Bulgărie - loc pe malul Trestioarei, în zona traversării „Ceairului”, unde se practica legumicultura; - Bursuc Vale - moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]