1,874 matches
-
I. S.) că răzeșii nu sunt primii ocupanți ai moșiilor, nefiind o proprietate ab initio, ci rezultatul unor neîncetate diviziuni”. Potrivit părerii lor, sub aspectul originii și al evoluției, instituția răzeșiei ar fi de două categorii și anume, aceea a răzeșilor originari, menținută numai în perimetrele din Vrancea, Câmpulung și Tigheci, și obștea răzeșească, rezultată din neîncetatele diviziuni „între urmașii de vază cu întinsă stăpânire individuală”. Nouă ni se pare nereală aprecierea că numai în cele trei regiuni ale Moldovei s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
perimetrele din Vrancea, Câmpulung și Tigheci, și obștea răzeșească, rezultată din neîncetatele diviziuni „între urmașii de vază cu întinsă stăpânire individuală”. Nouă ni se pare nereală aprecierea că numai în cele trei regiuni ale Moldovei s-a putut păstra instituția răzeșilor originari. Indiscutabil că, în timp, s-au produs deosebiri de conținut între noțiunile ce defineau obștea țărănească liberă, obștea sătească (liberă sau aservită), obștea răzeșească, dar deosebirile s-au datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
problematicii și imperativul că „Numai cercetarea exhaustivă a materialului documentar ar putea aduce lumină în această problemă”, din tabloul înfățișat în lumina „diferitelor teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii, moșnenii «au fost străvechi proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această problemă”, din tabloul înfățișat în lumina „diferitelor teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii, moșnenii «au fost străvechi proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată fala și apărarea patriei», iar «hrisoavele sau uricile vechi care constitua proprietatea răzeșilor fac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată fala și apărarea patriei», iar «hrisoavele sau uricile vechi care constitua proprietatea răzeșilor fac dovada că aceste proprietății în cea nai mare parte sunt câștigate de suitorii lor, ori cu prețul sângelui pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării, ori pentru slujbe însemnătoare făcute în timpurile păcei și vrednice de răsplata patriei»”. Apoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că aceste proprietății în cea nai mare parte sunt câștigate de suitorii lor, ori cu prețul sângelui pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării, ori pentru slujbe însemnătoare făcute în timpurile păcei și vrednice de răsplata patriei»”. Apoi, cu timpul, răzeșii ar fi fost deposedați „de către megieșii moșiilor lor «prin legături cu familia» domnitoare”. Din citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem în vedere sensul termenului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi. Informații interesante, unele destul de limpezi, altele confuze, ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, la care ne-am mai referit de câteva ori, căci fiind o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi. Informații interesante, unele destul de limpezi, altele confuze, ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, la care ne-am mai referit de câteva ori, căci fiind o lucrare pe specificul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din ceasul acela au încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș, cu moșia răzașilor nedespărțiți. Într-dânșii; că alminterea n-ar avea deosebire megiașul de răzeșie”. Textul merită a fi analizat. Prin urmare, ce este sau cine este răzeș? Insul care „stăpânește împreună cu alții o moșie”, accentul punându-se, după cum se observă, pe stăpânirea devălmașă și mai puțin pe calitatea de proprietar. Deci, contrazice opiniile acelora care susțin că răzeș înseamnă, în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi analizat. Prin urmare, ce este sau cine este răzeș? Insul care „stăpânește împreună cu alții o moșie”, accentul punându-se, după cum se observă, pe stăpânirea devălmașă și mai puțin pe calitatea de proprietar. Deci, contrazice opiniile acelora care susțin că răzeș înseamnă, în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este stăpânită moșia ca delimitare teritorială a fiecăruia ? „Fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e vorba aici de structurile aducătoare de venituri, excluzându-se casa, atenansele, grădina, vitele stăpânite individual. Știe fiecare răzeș câtă parte are ? „Știe numai în idee partea ce i se vine dintr-acel tot nedespărțit”. Nici vorbă de egalitate sau egalitarism. Deoarece „știe în idee” reprezintă înțelesul aritmetic al numărului de părți cuvenite prin dreptul consuetudinar, număr de părți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
I. Gonța face aici o amplă divagație cu privire la originea și sensul noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea dintre răzeș și megieș atunci când zice că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare” dinspre cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea dintre răzeș și megieș atunci când zice că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare” dinspre cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să stăpânească în devălmășie, i se separă, la cerere, partea cuvenită, fixându-i-se terenul la una din marginile moșiei ori la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai convine să stăpânească în devălmășie, i se separă, la cerere, partea cuvenită, fixându-i-se terenul la una din marginile moșiei ori la unul din cele două capete ale ei, în care anterior fusese copărtaș. În felul acesta, din răzeș, deci părtaș la venit, el devine megieș și stăpân individual pe partea rezervată lui. Repetăm, dat fiind că partea de loc atribuită lui, cu toate sursele aducătoare de venituri și obligații, rămâne alături de locul răzeșilor rămași încă devălmași, cel separat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
copărtaș. În felul acesta, din răzeș, deci părtaș la venit, el devine megieș și stăpân individual pe partea rezervată lui. Repetăm, dat fiind că partea de loc atribuită lui, cu toate sursele aducătoare de venituri și obligații, rămâne alături de locul răzeșilor rămași încă devălmași, cel separat devine megieș al lor, vecin de moșie și nimic mai mult. Că așa stau lucrurile ne-o demonstrează textul prin surplusul de precizări: „din ceasul ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa stau lucrurile ne-o demonstrează textul prin surplusul de precizări: „din ceasul ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș cu moșia răzeșilor nedespărțiți într-dânșii, că alminterea n-ar avea deosebire megieșul de răzeșie”. Cel separat nu mai face parte în nici un fel la structurile obștii rămasă indiviză, fiind doar megieș, vecin cu ea. Prin urmare, megieșul nu mai poate fi considerat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nedespărțiți într-dânșii, că alminterea n-ar avea deosebire megieșul de răzeșie”. Cel separat nu mai face parte în nici un fel la structurile obștii rămasă indiviză, fiind doar megieș, vecin cu ea. Prin urmare, megieșul nu mai poate fi considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obștii rămasă indiviză, fiind doar megieș, vecin cu ea. Prin urmare, megieșul nu mai poate fi considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin megieși locuitori din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu părți consistente în hotarul devălmaș. Așa cum se va putea vedea din cele ce vom expune în continuare, cazul obștei arhaice umbrăreștene se pretează a fi considerat ilustrativ din punctul de vedere al deosebirii ce există între conținutul noțiunilor de răzeș și megieș, cât și în privința categoriilor sociale ce recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie. Că așa s-a produs ruperea succesivă a Bozieștilor și Torceștilor din marea întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
începuse mai dinainte prin înstrăinările din 1633 și 1634, poate chiar cu mult timp mai devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche de stăpânire este abandonată de nevoie și înlocuită cu stăpânirea individuală, boierească, răzeșii de altă dată devenind dijmași. Deși câțiva dintre locuitori și-au rezervat o stăpânire răzeșească în continuare pe partea de nord a moșiei, rezistența lor nu a durat decât puțină vreme după 1683, iar satul ajunge în întregime boieresc prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va ieși din indiviziunea Umbrăreștilor. Actul hotarnic prin care se face separarea nu s-a păstrat, ori n-am dat noi de el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei și a răzeșilor pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a cărui pledoarie pentru dreptatea sătenilor în speța dată se desprind argumente foarte interesante, pentru a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]