2,944 matches
-
lui Pareto nu au nici ele nimic de-a face cu conceptul de utilitate. Chiar Menger și Bohm-Bawerk nu recunosc nici o influență din partea filosofiei utilitariste. Von Wieser își proclamă și el independența, cînd vorbește despre așa-zisa sa lege a "raționalității subiective". Dar toți acești autori evidențiază caracterul empiric al principiului utilitarist. După Marshall, majoritatea economiștilor abando nează acest principiu, în pofida autoinvocatului empirism și pregătesc, într-un fel sau altul, venirea lui Keynes. Princi palele principii marshaliene sunt: trebuie să obținem
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
înțelege argumentele ce pledează în favoarea dreptului de proprie tate, dar și incapacitatea posesorilor de mijloace de producție de a înțelege funcționarea mașinismului. Ei mizează pe o ordine tehnocratică în care progresul tehnic să maximizeze bunăstarea, în baza unui principiu al "raționalității tehnice", principiu ce susține că orice activitate tehnică poate să conducă la "energii sociale", iar capacitățile de producție pot fi utilizate ca unități interșan jabile de energie abstractă, fără legătură cu raționalitatea economică. În timpul Marii Depresiuni, Veblen mai propu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să maximizeze bunăstarea, în baza unui principiu al "raționalității tehnice", principiu ce susține că orice activitate tehnică poate să conducă la "energii sociale", iar capacitățile de producție pot fi utilizate ca unități interșan jabile de energie abstractă, fără legătură cu raționalitatea economică. În timpul Marii Depresiuni, Veblen mai propu ne planificarea ca "gestiune științifică" a întregului sistem industrial, fără a defini în mod clar metodele și obiectivele acesteia. Sunt acuzate și subtilitățile teoriilor valorii și abor darea statică a analizei echilibrului. Discipolii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
loc. Un alt reprezentant cunoscut al economiei comportamentale este Dan Ariely (Vezi Iraționalul previzibil: forțele ascunse care ne influențează deciziile, 2008. Sunt luate în analiză emoțiile, anticipările, normele sociale, contextul, relațiile reciproce (gelozie, invidie, prietenie) și alte forțe invizibile, dincolo de raționalitatea individului. Indivizii ar avea nevoie de astfel de puncte de reper care să-i ghideze, comparații, evaluări, obstacole etc.). Pînă și erotismul, iluziile și amăgirile au rolul lor. Ideea de bază esteun truism: oamenii nu sunt perfect raționali, cum presupuneau
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
reper care să-i ghideze, comparații, evaluări, obstacole etc.). Pînă și erotismul, iluziile și amăgirile au rolul lor. Ideea de bază esteun truism: oamenii nu sunt perfect raționali, cum presupuneau utilitariștii, dar sunt în bună măsură previzibili. Vorbim despre o raționalitate limitată. Astfel, în locul unui model abstract și ideal, avem teorii care își apropie realitatea. Se încearcă o "umanizare" a lui homo oeconomicus și astfel o rafinare aștiinței economice în ansamblu, prin descrieri mai juste, predicții mai bune și formulări mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
rafinare aștiinței economice în ansamblu, prin descrieri mai juste, predicții mai bune și formulări mai întemeiate, din care să rezulte politici mai nuanțate și mai specifice, mai adaptate și un cadru regulator mai eficient. Herbert Simon arată și el că raționalitatea neoclasică furnizează dor o parte din explicarea, sau înțelegerea, comportametului consumatorului, a alegerilor făcute, și nici măcar partea esențială de multe ori. Restul vin dinspre cogniție, dinspre afecete, ponderile diferind de la caz la caz. Avem deci o nouă direcție de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
caz. Avem deci o nouă direcție de cercetare în teoria economică. Cu alte cuvinte, psihologia soră cu economia. Amîndouă sunt vii și evoluează uneori împreună. Economia comportamentală se declară limpede ca fiind o replică la economia neoclasică, la presupusa sa raționalitate perfectă, la egoismul său determinant, o replică ce aduce în prim plan analiza extinsă a comportamentului agentului individual, ținînd seama de toate determinantele posibile. Este o abordare mult mai realistă, chiar dacă matematicienii pot croșeta mai puțin pe seama ei, iar modelele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
legii pe care vreți voi să o dați și care-i discriminează negativ pe cei care muncesc și plătesc, musiu! Dar dl. Vasilescu a devenit mai keynesian decît Keynes, nu redescoperind legile sale psihologice macro economice, care vin să completeze raționalitatea pieței, ci afirmînd că oamenii, în calitate de consumatori, nu sunt dominați de rațiune ci de sentimente, de emoții, prin urmare indicația prețioasă dată băncilor este să-și formeze echipe de psihologi, sociologi, filosofi și economiști (mulțumim!) care să analizeze comportamentele clienților
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
plus, transparentizat, pentru ca informațiile și resursele disponibile să poată fi folosite în mod activ și poate inteligent de către toți doritorii, în mod cvasipermanent. Actualul establishment financiar trebuie să renunțe la cinism, egoism și agresiune. Noile invenții financiare au nevoie de raționalitate și umanism. Numai așa pot fi reduse flagrantele inegalități. Altfel, mișcările sociale, de stînga sau de dreapta, pot reizbucni, pînă la haos. Acestea acuză o conspirație între guvernanți și cei care conduc sectorul financiar, plus o excesivă concentrare a banilor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mai presus de discurs. Acumularea de cunoștințe în sine a fost întotdeauna privită cu suspiciune, formarea fiind înțeleasă asemenea unei călăuze în catalizarea unei experieri ce nu putea fi autentică dacă nu îndeplinea două condiții: aceea de a respecta o raționalitate proprie unei anume spiritualități (ceea ce presupunea un antrenament al minții mai ales pe calea raționamentului) și, respectiv, aceea de a avea un caracter personal, de a fi pe deplin asumată interior. Prin urmare, era vorba de o inițiere ce pretindea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Lucrările care au mai fost publicate de aceeași emigrație rusă au adus în mod constant în atenție o altă folosire a termenilor, o manieră inedită de punere în legătură a cuvintelor și ideilor, care aducea în atenție existența unei alte raționalități în spațiul european decât cea apuseană, care era de altfel considerată până atunci singura existentă și validă. Un al doilea aspect este o importantă schimbare a instrumentelor hermeneutice cu care a început să se ope¬reze în a doua jumătate
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în Răsărit. Precizări mai recente au venit să clarifice înțelesul folosinței termenului de filosofie în spațiul bizantin, reușindu-se într-o bună măsură să se iasă din fundătura interpretativă la care ajunsese exegeza clasică bizantină. În primul rând trebuie găsită raționalitatea sub care se justifică dubla atitudine a bizantinilor față de filosofie: respingere și în același timp utilizarea căilor și mijloacelor sale expli¬cative. De folos este aici precizarea oferită de Nikos Matsoukas, care observă că această situație își are întemeierea în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
existe doar un singur Zeu. Este motivul pentru care apologeți precum Iustin Martirul și Filosoful au afirmat că Logosul nu a fost cunoscut oamenilor doar prin Întrupare, ci și pe cale naturală, mai precis prin modalitatea în care s-a conturat raționalitatea filosofiei grecești. Nevoia de precizare a înțelesului dogmei, ca expresie a inefabilului Realității de dincolo de ființă, a dus însă la părăsirea abordării conceptuale și adoptarea unei căi în care afirmațiile au ca scop indicarea unei realități mai presus de ele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
divine în ordine pământească, toate nivele ierarhice inferioare până la cel mai de rând locuitor al imperiului urmau aceeași atitudine. Și intelectualii, oricât de rasați ar fi fost, nu se putea sustrage atitudinii de smerenie, căci ar fi făcut-o împotriva raționalității sub care funcționa orizontul cultural în care activau. Originalitatea cu orice preț se dovedea un fapt extrem de primejdios și în plus lipsit de sens, așa că această obsesie a vremurilor moderne este practic inexistentă în filosofia bizantină. Filosoful bizantin nu scria
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ortodoxia creștină înseamnă un neîncetat apel la criteriul oferit de tradiție în trăire), chiar dacă acest exercițiu nu a fost întotdeauna făcut sub acest nume. Există desigur diferențe, schimbări și evoluții în felul în care s-a făcut filosofie în Bizanț. Raționalitatea sub care aceste noutăți se conturează este însă alta decât cea care a întemeiat istoria filosofiei în Apusul Europei. Apelul la tradiție atât în ceea ce privește înțelepciunea din afară — clasicismul grec — cât și cea din interior — sursele scripturale și patristice, face ca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
alternativa realism—nominalism, atât în Apusul medieval târziu și renascentist timpuriu, cât și în Bizanțul secolelor XIII și XIV (fără a mai menționa că de fapt discuția reprezenta o chestiune foarte veche pentru filosofa bizantină). Diferența majoră stă însă în raționalitatea sub care s-au conturat cele două orizonturi filosofice. Scolastica apuseană a dus cu sine o folosire ce se dorea cât mai exactă a conceptelor filosofiei, însă această precizie răspundea mai degrabă de necesitatea argumentărilor de tip logic formal puse
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sub care ar trebui să stea o gândire corectă din punct de vedere logic. Însă atât termenii filosofiei unuia cât și a celuilalt au fost folosiți într-o manieră constantă și relativ identică pe parcursul întregii evoluții a filosofiei în Bizanț. Raționalitatea sub care stătea o asemenea relație cu cei doi clasici ai antichității se dovedește a fi dublă. Exista pe de o parte o grijă deosebită în dobândirea unei cunoașteri cât mai precise a textelor anticilor, fapt ce implica o atitudine
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pentru ceilalți, întrucât Suprema Ființă, Dumnezeu, este înfățișat ca o multitudine de Persoane care împărtășesc aceeași Natură comună. Gândire ereziarhă a primelor secole creștine a venit din eșecul de a înțelege implicațiile unei asemenea înfățișării a divinității, atât din perspectiva raționalității grecești sau a religiozității ebraice, formulările, pe care diferitele postulate eretice de la nestorianism la gnosticism le-au făcut, dovedind aceasta. Bizantinii, chiar la originile culturii pe care au întemeiat-o, au simțit ca pe o nevoie majoră precizarea modului în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care era dominat de înțele¬gerea neoplatoniciană a divinității, așa cum era formulată de Plotin, viziunea creștină părea a însemna o încălcare a regulilor după care trebuie înțelese caracterele Unului, accentul fiind pe suprema sa simplitate. Mistica neoplato- niciană își revendica raționalitatea din regulile pe care clasicismul filosofic grec le stabilise, de aceea despre Ființă trebuie să se vorbească într-o modalitatea care să împlinească normele discursului despre Adevărata Realitate. Neoplatonismul a avut cele mai vizibile rezerve asupra Tainei Întrupării, căci nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
filosofic grec le stabilise, de aceea despre Ființă trebuie să se vorbească într-o modalitatea care să împlinească normele discursului despre Adevărata Realitate. Neoplatonismul a avut cele mai vizibile rezerve asupra Tainei Întrupării, căci nu se putea accepta din prisma raționalității sale că divinul ar putea asuma trup, cu tot biologismul și limitele proprii ființării umane așa cum găsim în textele lui Porphyrios. Nici tradiția religioasă ebraică nu putea accepta o doctrină care punea sub semnul întrebării monoteismul radical de care era
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Vladimir Lossky sau Christos Yannaras textelor Răsăritului. Stăniloae afirmă că o atentă lectură a textelor bizantine din posteritatea lui Dionisie dovedește că apofatismul nu a fost la modul singular cheia de boltă a teoriei despre cunoaștere în spiritualitatea bizantină. Dimpotrivă, raționalitatea sub care putem descoperi calea cunoașterii așa cum au înțeles-o bizantinii trebuie înțeleasă ca o formulă de echilibru și de compensare reciprocă între apofatism și catafatism. Deși este recunoscută de bizantin privilegierea apofazei în obținerea cunoașterii, acest fapt nu înseamnă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
persoane concrete. Prin complementaritatea catafazei cu apofaza în ascensiunea cognitivă se ajunge la o stare a cunoașterii ce îmbracă caracterele iconicului, căci în fond realitățile contemplate în treptele superioare ale înaintării minții în supralumina dumnezeiască au un caracter paradoxal dincolo de raționalitate sau iraționalitate. Iconicul înseamnă putința de a indica fără a descrie, sau mai bine spus, a indica ceea ce nu se poate descrie. Așa cum scrie Yannaras, apofatismul ca iconism analogic constituie o transcendere a metodologiei cunoașterii speculative, atât a demersului analogic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cu totul altă înfățișare în perspectiva logicii Întrupării și a dezvăluirii unui Dumnezeu tripersonal. Simbolismul bizantin al experienței luminii câștigă o altă dimensiune și prin exploatarea tradițiilor filosofice grecești, mai ales a dezvoltărilor înregistrate de doctrinele neoplatonice. Insistența pe o raționalitate, pe un Logos prezent în aceste experiențe cognitive a făcut ca simbo¬lismul luminii și al întunericului să devină o preocupare pentru filosofie la fel de mult ca și pentru mistică. Impli¬cațiile pentru filosofie sunt ample, punându-se în discuție o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
experiența luminii și mai cu seamă în a întunericului dumnezeiesc, această afirmație trebuie înțeleasă mai degrabă ca o maximă prezență a facultăților rațiunii care iau forma supraraționalului. De aceea spiritualitatea bizantină a fost mereu preocupată de satisfacerea exigențelor pe care raționalitatea vechii filosofii grecești le impunea. Chiar sintagma pe care ne-am permis să o folosim în acest context, cea de „experiență cognitivă”, vrea să dea seama de valoarea pe care o dădeau bizantinii cunoașterii: în același timp, exercițiu al rațiunii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cunoștință. Există un progres în cunoaștere, însă natura acestuia este de cu totul altă dimensiune decât atunci când afli care este suma unghiurilor unui triunghi, de pildă. Este o formulă pe care o cunoaște tradiția liturgică românească ce sugerează foarte bine raționalitatea acestei modalități de experiență cognitivă: „...și la cunoștința Adevărului să ajungă”. Iată nu numai că, cu Adevărul trebuie să faci cunoștință, însă peste aceasta, este vorba mai întâi să ajungi la putința de a face cunoștință. Omul, în întregul său
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]