8,350 matches
-
bisericesc. Urmează Facultatea de Filologie a Universității din București, din 1956 până în 1959, când este arestat și condamnat pentru atitudine subversivă împotriva orânduirii socialiste. Eliberat, își reia studiile și termină facultatea în 1969. Din 1968 este reporter, apoi redactor la Radiodifuziunea Română. Între anii 1969 și 1989 a realizat emisiunea „Memoria pământului românesc”. Scrie proză pentru copii și tineret. Prima lui carte, Cercelul domniței (1970), e o povestire cu tentă istorică, de educație patriotică în spiritul vremii, dar compusă într-un
DIACONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286756_a_288085]
-
Dimitriu. A absolvit Liceul „Petru Groza” în 1961 și Facultatea de Limba și Literatura Română din București în 1966, fiind colegă de promoție cu Nicolae Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici. Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost distinsă cu
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
lui Nicolae Grăsoiu, ofițer. Este căsătorit cu Dorina Grăsoiu, istoric literar. Urmează studiile liceale la București, apoi, tot aici, Facultatea de Limba și Literatura Română (licențiat în 1968). Lucrează ca redactor de emisiuni literare la Televiziune (1968-1985) și ulterior la Radiodifuziunea Română, unde între 1990 și 1996 este redactor-șef al departamentului Literatură, iar din 1996, redactor-șef adjunct. Începe să semneze pagini de critică în „Ateneu” (1970), colaborează la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Steaua”, „Tomis”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Editorial
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
superioare tehnice la Institutul Politehnic din Brașov, însă renunță după un an și devine, din toamna anului 1964, student al Universității din București, la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, terminată în 1969 (specialitatea franceză - spaniolă). Este angajat la Radiodifuziunea Română, unde a îndeplinit, succesiv, diferite funcții; în anii ’70-’80 a lucrat în cadrul redacției emisiunilor pentru străinătate, legându-și numele - în calitate de francofon - și de funcționarea postului sezonier Radio-Vacanța, iar după decembrie 1989, în condițiile libertății de exprimare în presă
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
condițiile libertății de exprimare în presă, s-a afirmat în cadrul emisiunilor în limba română ale postului național Radio România-Actualități, devenind unul dintre cei mai buni gazetari radiofonici ai țării; o vreme, a fost director general adjunct al Societății Române de Radiodifuziune. A debutat cu poezie în revista „Amfiteatru”, în 1967. Prima sa carte e Anatomia unei străzi, apărută în 1992. Proza din volumul de debut al lui G. aparține, în sens larg, genului memorialistic, deși se poate observa că nu e
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
și stilului lui Tudor Arghezi. În 1974 devine doctor în filologie cu teza Preliminarii la o sociologie a literaturii comparate. A îndeplinit numeroase funcții: profesor la Urziceni (1960-1963), corespondent la Institutul Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea (1964-1967), redactor la Radiodifuziune, șef al redacției literare a Televiziunii (1967-1970), redactor la „Revue roumaine”. A colaborat la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”,„Viața românească”, precum și la câteva publicații din străinătate, unde și-a pus în evidență disponibilitățile atât pentru critica și istoria literară, estetică
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
trei clase la Liceul „Sf. Sava” din București, pe care îl va absolvi în 1945. În paralel se înscrie la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, pe care l-a terminat în 1947. Din octombrie 1944 este angajat crainic la Radiodifuziune și actor la Teatrul Nostru (condus de Dina Cocea), apoi, după 1948, la Teatrul Național și la Teatrul Mic. Se stabilește în Germania în 1985, colaborând, din 1986, cu teatrul din Darmstadt și la posturi de radio din Frankfurt și
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
slujbe, fiind corector de ziar, desenator tehnic, învățător de țară, custode de moșie, agent veterinar, funcționar în construcții, conductor tehnic, inspector de vânătoare, funcționar în domeniul pescăriilor, apoi într-un minister, membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune ș.a. Începe să scrie în 1895, în timpul stagiului militar, când debutează cu o schiță umoristică în „Moș Teacă”, revista lui Anton Bacalbașa. La Iași, va edita revista umoristică „Bolta rece” (1899), scrisă numai de el, sub o puzderie de pseudonime
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
cultural, devenit scriitor la îndemnurile și, din ambițiile soției, director adjunct al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Prin el, C. a avut un cuvânt de spus în configurarea literaturii române din anii ’50. Lucrează pentru scurtă vreme la Radiodifuziune și ca redactor-șef adjunct la „Urzica”. Va prefera foarte curând o existență de scriitoare și compozitoare liber profesionistă, petrecându-și lungi perioade la Sinaia și la Mangalia sau, mai ales, la 2 Mai, localitățile în care și-a conceput
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Moșu) și a lui Ștefan Niculescu, muncitor. Învață în București, unde termină o școală pedagogică și apoi una de statistică. În 1962 își ia licența la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția critică, funcționând ca redactor la Radiodifuziunea Română și la Televiziune (1962-1973). În 1977 se stabilește cu familia în SUA. Din 1986 este angajată a postului de radio Europa Liberă (Washington DC). În America scrie frecvent la „Lumea liberă” și „Micro Magazin”, întemeindu-și în cele din
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din București și Facultatea de Chimie din Cluj, după care urmează cursuri de pian la Conservatorul din Viena. A fost subdirector al Operei Române din București (1930), director adjunct al Filarmonicii (1934), administrator delegat al Radiodifuziunii Române (1944-1946), consilier artistic la Opera Română din București (1945-1947), secretar al Centrului Român al PEN-Clubului (1936-1940), redactor și secretar de redacție al „Revistei Fundațiilor Regale”. A fost întemnițat de două ori, prima dată (1941-1942) pentru atitudinea sa antifascistă, fiind
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
cursuri muzical-literare, pe care le va frecventa sistematic, din 1912. În 1914 se căsătorește cu pianista Muza Ghermoni și revine în țară. Începe o activitate intensă de muzicolog, inițiază cicluri de conferințe, prezintă programele concertelor Filarmonicii și ale Societății de Radiodifuziune chiar de la înființarea acesteia, în 1928, și până în 1946. Este profesor de istoria muzicii la Conservatorul „Pro Arte” din București, între 1936 și 1939. În mai 1945 este numit director al Filarmonicii „George Enescu”, în 1947 devenind președinte, post pe care
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
Ștefanovici) și al lui Dumitru Georgescu, medic. După absolvirea Liceului „Matei Basarab” din București, își ia licența în litere și filosofie tot în capitală (1945). A fost redactor la „România liberă” (1944, ca membru al Partidului Comunist din ilegalitate), la Radiodifuziune (1945-1947), la „Viața românească” (1948-1952, redactor-șef în 1958-1961, redactor-șef adjunct în 1961-1972), redactor-șef al „Gazetei literare” (1956-1958), conferențiar la Catedra de literatură română a Universității bucureștene (1948-1956), în paralel cu diferite funcții politice importante în aparatul de
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
analiștii germani ai fenomenului definea propaganda ca "o răspândire de axiome și principii (...), ca formularea unei păreri așteptate, utilizându-se toate mijloacele de expresie prin care se poate ajunge la opinia publică, cum sunt presa, broșurile sau manifestele, amvonul, filmul, radiodifuziunea și în sfârșit zvonul șoptit din gură în gură". Același autor condiționa reușita propagandei de apropierea acesteia de adevăr; ea trebuie să se adreseze oamenilor obișnuiți și să nu aibă un caracter oficial. Un alt cercetător care a analizat raportul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ceea ce urmează se știa sau se putea presupune: privatizare lentă (lichidări, restructurări), suspiciuni de corupție care compromit partidul de guvernământ, jurnalism mercenar, de tabloide care, aparent independente, în realitate sunt în serviciul Partidului Socialist, control al statului asupra televiziunii și radiodifuziunii, o lege a presei care prevede sancțiuni drastice pentru a-i intimida pe criticii guvernului. Drept circumstanțe agravante, crima organizată, având în fruntea ei pe un fost ministru adjunct la Interne din perioada comunistă, și deplorabila dezvoltare a jocurilor piramidale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care au câștigat concursul "Ceaikovski"? A.B. Există la ora asta enorm de mulți pianiști foarte buni dar foarte puțini artiști mari. Am văzut pe canalul Mezzo un film de arhivă cu Emil Gilels cântând Concertul de Ceaikovski, cu orchestra Radiodifuziunii franceze dirijată de André Cluytans. O înregistrare din 1959. Era halucinant, era uluitor! Cu câteva zile înainte ascultasem un tânăr pianist rus, laureat al concursului "Ceaikovski", cântând același concert cu o acuratețe, cu o perfecțiune tehnică superioară lui Gilels. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
CRITERII INDIVIDUALE de selecție a candidaților pentru consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, respectiv al Societății Române de Televiziune 1. Integritate morală. 2. Aptitudini psiho-socio-profesionale. Exemplu : disponibilitate pentru cooperare, creativitate, capacitate divizională etc. 3.Cunoașterea legislației în domeniul activității specifice Radiodifuziunii sau Televiziunii. 4. Cunoașterea specificului activității Radiodifuziunii sau Televiziunii. 5. Implicarea în
METODOLOGIE din 9 august 1994 privind audierea în comisiile permanente pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a candidaţilor pentru consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109816_a_111145]
-
de selecție a candidaților pentru consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, respectiv al Societății Române de Televiziune 1. Integritate morală. 2. Aptitudini psiho-socio-profesionale. Exemplu : disponibilitate pentru cooperare, creativitate, capacitate divizională etc. 3.Cunoașterea legislației în domeniul activității specifice Radiodifuziunii sau Televiziunii. 4. Cunoașterea specificului activității Radiodifuziunii sau Televiziunii. 5. Implicarea în activități conexe specificului serviciului public de Radiodifuziune sau de Televiziune. 6. Neimplicarea în activități similare desfășurate în țară (posturi private/autonome ori independente de radio și de televiziune
METODOLOGIE din 9 august 1994 privind audierea în comisiile permanente pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a candidaţilor pentru consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109816_a_111145]
-
administrație al Societății Române de Radiodifuziune, respectiv al Societății Române de Televiziune 1. Integritate morală. 2. Aptitudini psiho-socio-profesionale. Exemplu : disponibilitate pentru cooperare, creativitate, capacitate divizională etc. 3.Cunoașterea legislației în domeniul activității specifice Radiodifuziunii sau Televiziunii. 4. Cunoașterea specificului activității Radiodifuziunii sau Televiziunii. 5. Implicarea în activități conexe specificului serviciului public de Radiodifuziune sau de Televiziune. 6. Neimplicarea în activități similare desfășurate în țară (posturi private/autonome ori independente de radio și de televiziune). 7. Disponibilitatea de a răspunde solicitărilor consiliului
METODOLOGIE din 9 august 1994 privind audierea în comisiile permanente pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a candidaţilor pentru consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109816_a_111145]
-
1. Integritate morală. 2. Aptitudini psiho-socio-profesionale. Exemplu : disponibilitate pentru cooperare, creativitate, capacitate divizională etc. 3.Cunoașterea legislației în domeniul activității specifice Radiodifuziunii sau Televiziunii. 4. Cunoașterea specificului activității Radiodifuziunii sau Televiziunii. 5. Implicarea în activități conexe specificului serviciului public de Radiodifuziune sau de Televiziune. 6. Neimplicarea în activități similare desfășurate în țară (posturi private/autonome ori independente de radio și de televiziune). 7. Disponibilitatea de a răspunde solicitărilor consiliului de administrație și de a activa în cadrul acestuia potrivit cerințelor. 8. Cunoștințe
METODOLOGIE din 9 august 1994 privind audierea în comisiile permanente pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a candidaţilor pentru consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109816_a_111145]
-
seria ....nr...........,eliberat de................. Profesia ................... Funcția actuala ....................... Am luat cunoștință de metodologia audierii în comisiile permanente pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaților și Senatului a candidaților pentru consiliile de administrație ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune. Doresc să particip la audierea pentru consiliul de administrație al......... .......................... Motivație: (aceasta include și concepția individuală de conducere a unei dintre cele două societăți și presupune o dezvoltare mai amplă). BIBLIOGRAFIE GENERALĂ (Materiale necesare documentarii
METODOLOGIE din 9 august 1994 privind audierea în comisiile permanente pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a candidaţilor pentru consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109816_a_111145]
-
administrație al......... .......................... Motivație: (aceasta include și concepția individuală de conducere a unei dintre cele două societăți și presupune o dezvoltare mai amplă). BIBLIOGRAFIE GENERALĂ (Materiale necesare documentarii candidaților la funcția de membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, respectiv al Societății Române de Televiziune în vederea audierii în comisiile permanente de resort ale Camerei Deputaților și Senatului) 1. Constituția României (art. 30, 31) 2. Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române
METODOLOGIE din 9 august 1994 privind audierea în comisiile permanente pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a candidaţilor pentru consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109816_a_111145]
-
Societății Române de Radiodifuziune, respectiv al Societății Române de Televiziune în vederea audierii în comisiile permanente de resort ale Camerei Deputaților și Senatului) 1. Constituția României (art. 30, 31) 2. Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune 3. Legea audiovizualului nr. 48/1992 4. Declarația Universală a Drepturilor Omului (art. 19) 5. Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (art. 19, 20). 6. Convenția europeană a drepturilor omului (art. 10) 7. Document
METODOLOGIE din 9 august 1994 privind audierea în comisiile permanente pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a candidaţilor pentru consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109816_a_111145]
-
Banca Națională a României aloca din profitul net realizat în anul 1994 suma de 10,0 miliarde lei pentru următoarele cheltuieli: - procurarea unor materiale, piese de schimb și alte cheltuieli curente, precum și achiziționarea din import de aparatură și utilaje de către Societatea Română de Radiodifuziune, în suma de 4,0 miliarde lei; - continuarea unor lucrări de investiții social-culturale (cămine, cantină studențeasca și sala de sport) de către Academia de Studii Economice, în suma de 4,0 miliarde lei; - asigurarea fondurilor necesare aprovizionării cu apă a municipiului
ORDONANTA URGENTA Nr. 1 din 13 octombrie 1994 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109830_a_111159]
-
Articolul 1 Având în vedere fuzionarea prin absorbție a societăților comerciale "Analog" - S.R.L. și "Sat Catv" - S.R.L., se retrage licență de emisie nr. C045/ 1 februarie 1993 pentru radiodifuziune/televiziune transmită prin cablu, acordată Societății Comerciale "Sat Catv" - S.R.L. în localitatea Timișoara, de la data de 7.06.1993. Articolul 2 Având în vedere renunțarea la activitățile pentru care au primit licențe de emisie pentru radiodifuziune/televiziune, transmisă prin cablu
DECIZIE Nr. 17 din 10 februarie 1994 pentru retragerea unor licenţe de emisie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109990_a_111319]