2,226 matches
-
ales episcop de Roskilde, și Valdemar l-a făcut pe prietenul său șef și consilier. El a reorganizat și reconstruit Danemarca după ce s-a sfârșit războiul. La instigarea lui Absalon, el a declarat război asupra slavilor de vest care făceau raiduri pe coastele daneze. În 1168, orașul Arkona a fost capturat iar slavii vestici au fost creștinizați și puși sub suzeranitatea daneză. Influența daneză a ajuns până în Pomerania. Domnia lui Valdemar a adus creștere Danemarcei, țară care a atins apogeul la
Valdemar I al Danemarcei () [Corola-website/Science/331272_a_332601]
-
ales episcop de Roskilde, și Valdemar l-a făcut pe prietenul său șef și consilier. El a reorganizat și reconstruit Danemarca după ce s-a sfârșit războiul. La instigarea lui Absalon, el a declarat război asupra slavilor de vest care făceau raiduri pe coastele daneze. În 1168, orașul Arkona a fost capturat iar slavii vestici au fost creștinizați și puși sub suzeranitatea daneză. Influența daneză a ajuns până în Pomerania. Knut a comandat două invazii în Pomerania iar în 1185, l-a forțat
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
mai cunoscuți colaboraționiști francezi s-au numărat liderul PPF Jacques Doriot, scriitorul și ziaristul Robert Brasillach, sau lilderul RNP Marcel Déat. Una dintre pricipalele motivații a colaboraționștilor era linia ideologică anticomunismului. Până când amenințarea unei invazii terestre aliate să devină palpabilă, raidul de la Dieppe fiind semnalul de început, Wehrmachtul a păstrat în Franța un număr relativ mic de trupe. Unitățile germane care luptau pe frontul de răsărit erau retrase și trimise în Franța pentru refacere și odihnă prin rotație. Odată cu trecerea timpului
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
orașului ce au ars poarta de la intrare catedralei și au năvălit în biserică pentru a-i salva. Legatul a fost dus în fața regelui ce a ordonat eliberarea clericilor ortodocși și mustrarea acestuia. În anul 1373 catedrala a suferit daune în timpul raidurilor genoveze. În urma unui nou cutremur din anul 1491 ce a deteriorat catedrala, Senatul de la Veneția, ce controla insula în această perioadă, a ordonat renovarea edificiului. Pe lângă aceata, venețienii au întărit și zidurile orașului rezultând unul dintre cele mai frumoase orașe
Moscheea Selimiye din Nicosia () [Corola-website/Science/334051_a_335380]
-
precum și în acțiuni asupra avioanelor inamice. Agresivitatea și eficiența sa i-au făcut pe ofițeri să-i acorde mai mare libertate de mișcare și propriul său avion. La 17 mai 1915, Warneford a întâlnit zepelinul LZ 39 angajat într-un raid de bombardament deasupra Regatului Unit. El a atacat zepelinul cu mitraliera, dar acesta a aruncat balastul și s-a înălțat, ieșind din raza lui de acțiune. La 7 iunie 1915, la Gent, Belgia, Warneford, la manșa unui avion Morane-Saulnier Type
Reginald Warneford () [Corola-website/Science/334358_a_335687]
-
sau proiecte de drenaj al râurilor. Istoricul Jere W. Roberson scria: Tratatul de la Guadalupe Hidalgo (1848) a pus capăt Războiului Mexicano-American, dar încă existau probleme ce afectau ambele părți și care rămăseseră nerezolvate: posesiunea asupra Văii Mesilla, protejarea Mexicului de raidurile indienilor, și dreptul de tranzit prin . Tratatul stipula o comisie comună, alcătuită din câte un comisar și un topograf din fiecare țară, care să determine frontiera finală între Statele Unite și Mexic. Tratatul specifica faptul că frontiera Rio Grande va coti
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
Mexicul a susținut că hotărârile comisarilor erau valide și s-au pregătit să trimită trupe pentru a pune în aplicare acordul neratificat. Articolul XI din Tratatul de la Guadalupe Hidalgo conținea o garanție că Statele Unite îi vor proteja pe mexicani împiedicând raidurile transfrontaliere ale triburilor locale Comanche și Apache. La momentul ratificării tratatului, secretarul de stat James Buchanan credea că Statele Unite au și angajamentul și resursele pentru a îndeplini această promisiune. Istoricul Richard Kluger descria însă dificultățile acestei misiuni: În cei cinci
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
Scott, comandantul armatei americane, estima că pentru securizarea efectivă a frontierei ar fi nevoie de încă de patru ori pe atât. Oficialii mexicani, frustrați de neaplicarea acestei garanții de către Statele Unite, au cerut despăgubiri pentru pierderile suferite de cetățenii mexicani în urma raidurilor. Statele Unite au susținut că tratatul nu impune nici vreo compensație și nici un efort mai susținut de protejare a mexicanilor decât cel deja depus pentru protejarea propriilor cetățeni. În timpul administrației Fillmore, Mexicul a cerut despăgubiri de 40 de milioane de dolari
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
să negocieze cu Mexicul achiziția de teritoriu adițional. Secretarul de stat i-a dat lui Gadsden instrucțiuni clare: el urma să obțină Valea Mesilla în scopul construirii unei căi ferate, să convingă Mexicul că SUA făcea tot ce putea în privința raidurilor indienilor, și să obțină cooperarea Mexicului în eforturile cetățenilor americani de a construi un canal sau o cale ferată de-a latul istmului Tenhuantepec. Susținerea intereselor lui Sloo nu făcea parte din instrucțiuni. Guvernul mexican trecea prin mari greutăți politice
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
Pierce. Santa Anna era dispus la înțelegere deoarece avea nevoie de bani să reconstruiască armata mexicană, pentru a se apăra de Statele Unite, dar la început a respins mutarea frontierei spre sud până la . El a insistat la început asupra despăgubirilor pentru raidurile produse de indienii americani, dar a acceptat să lase un tribunal internațional să rezolve problema. Gadsden a realizat că Santa Anna are nevoie de bani și a transmis informația secretarului Marcy. Marcy și Pierce au răspuns cu noi instrucțiuni. Gadsden
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
de problematica socială, ecologică și politică actuală. Locuitorii zonei au obținut cetățenie americană deplină și au fost asimilați de-a lungul următoarei jumătăți de secol de societatea americană. Principala amenințare la adresa păcii și siguranței coloniștilor și călătorilor din regiune erau raidurile indienilor Apache. Armata americană a preluat controlul asupra teritoriilor achiziționate în 1854 dar abia în 1856 au fost staționate trupe. În iunie 1857, s-a înființat Fort Buchanan la sud de Gila la capătul văii pârâului Sonoita. Fortul a protejat
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
din porțiunea sudică a teritoriului New Mexico, comitatul Pima și ulterior comitatul Cochise—înființat în ianuarie 1881 din porțiunea estică a comitatului Pima în ianuarie 1881—erau supuse unor conflicte de frontieră. Zona se caracteriza prin orașe cu creștere explozivă, raiduri Apache, contrabandă și furt de vite transfrontalier, operațiuni agricole în creștere și expansiunea noilor tehnologii de , și . În anii 1860, conflictul între apași și americani era la apogeu. Au existat până în 1886 lupte aproape constante din regiunea adiacentă frontierei cu
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
furau cai din Valea Santa Cruz și îi vindeau în Sonora, Mexic. Guvernatorul teritoriului Arizona, Fremont, a anchetat acuzațiile guvernului mexican și i-a acuzat și pe aceștia la rândul lor că permit folosirea Sonorei ca bază de operațiuni pentru raiduri de jaf în Arizona. În deceniile anilor 1870 și 1880, au existat tensiuni considerabile pe de o parte între locuitorii rurali care erau în mare parte democrați din Statele Confederate, agrariene, și pe de altă parte orășenii și întreprinzătorii care
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
a fost stabilită, Kublai devenind ultimul Mare Han, Hulagu a revenit în teritoriile sale în 1262 și a strâns armatele sale pentru a se răzbuna pe mameluci pentru înfrângerea de la Ain Jalut. Totuși, Berke Han a lansat o serie de raiduri care l-au atras pe Hulagu spre nord, departe de Levant. Hulagu a suferit o înfrângere devastatoare într-o tentativă de invazie în nordul Caucazului în 1263. Acesta a fost primul război deschis între mongoli și a semnalat sfârșitul imperiului
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
multe grupuri de vânătoare de zi ("Jagdgeschwader"), vânătoare de noapte ("Nachtjadggeschwader"), bombardament ("Kampfgeschwader") și de atac la sol ("Schlachtgeschwader"). Dintre acestea, 38,5% erau modele Bf 109, 38,5% Fw 190A și 23% Fw 190D. Lista obiectivelor germane După încheirea raidurilor din cadrul "Unternehmen Bodenplatte", aliații au recuperat mai multe jurnale de bord ale avioanelor doborâte. În câteva dintre acestea, însenarea „"Auftrag Hermann 1.1. 1945, Zeit: 9.20 Uhr"” a fost tradusă ca „Operation Hermann to commence on 1 January 1945
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
asemenea, nu au fost considerate importante instrucțiunile transmite grupurilor de Junkers Ju 88 pentru folosirea rachetelor luminoase pentru ghidarea formațiunilor. Analiștii aliați au considerat că aceste instrucțiuni erau destinate pentru o misiune de sprijin a forțelor terestre, nu pentru un raid de bombardament. Această presupunerea părea corectă, cu atât mai mult cu cât germanii nu oferiseră nicio indicați cu prive la țintele terestre vizate. Pe 20 decembrie, mesajul 3. "Jagddivision" a fost intercepta și decriptat. Mesajul reconfirma faptul că locațiile pentru
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
Formațiunea era mixtă: I. și II. / JG 1 erau dotate cu avioane 190, iar III./JG 1 vu Bf 109. În timpul deplasării, escadrila I a JG 1 a pierdut patru avioane din cauza focului propriei artilerii antiaeriene, trei piloții fiind uciși. Raidurile de la Maldegem și Ursel au început la 08:30. Atât prima cât și a doua escadrilă a JG 1 au fost implicate în lupte individuale dure cu aviația aliată. În timpul atacului, III./JG 1 a pierdut un singur avion deasupra
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
vreme, II./JG 6 a trebuit să facă față atacului avioanelor Spitfire și Tempest decolate de pe aeroportul Helmond, în fața cărora a suferit pierderi importante. Germanii au reușit să producă distrugeri minore atât la t Heesch cât și la Helmond. În timpul raidului, toate cele patru grupe germane nu au reușit să găsească aeroportul Volkel, iar avioanele Hawker Tempest găzduite aici au rămas neatinse. Singurul succes al JG 6 a fost atacul dat din eroare de I./JG la Eindhoven, unde germanii au
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
al gemanilor nu se pomenește nimic despre aceste pierderi. Restul avioanelor germane au continuat însă zborul spre Antwerp. Aeroportul olandez a fost atacat de la 09:25 la 09:40. Bateriile de artilerie antiaeriană erau deja în alertă în momentul declanșării raidului, iar avioanele germane au atacat în mod dezorganizat. Atacul a ratat complet avioanele grupului RAF 145. Dacă se ia în condierație numărul mare de ținte de pe aeroport, se poate considera că amploarea distrugerilor provocate de raidul german a fost redusă
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
alertă în momentul declanșării raidului, iar avioanele germane au atacat în mod dezorganizat. Atacul a ratat complet avioanele grupului RAF 145. Dacă se ia în condierație numărul mare de ținte de pe aeroport, se poate considera că amploarea distrugerilor provocate de raidul german a fost redusă. Aliații au pierdut doar 12 avioane de vânătoare Spitfire distruse. În total, raidul a dus la distrugerea a 14 avioane aliate, alte 9 fiind avariate. JG 77 a pierdut 11 avioane Bf 109. Rapoartele aliate pretind
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
avioanele grupului RAF 145. Dacă se ia în condierație numărul mare de ținte de pe aeroport, se poate considera că amploarea distrugerilor provocate de raidul german a fost redusă. Aliații au pierdut doar 12 avioane de vânătoare Spitfire distruse. În total, raidul a dus la distrugerea a 14 avioane aliate, alte 9 fiind avariate. JG 77 a pierdut 11 avioane Bf 109. Rapoartele aliate pretind că au fost uciși șase piloți, iar alți cinci au fost luați prizonieri. Rapoartele germane consemnează doar
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
la 09:20 de escadrila de vânătoare 366. În totoal, III./JG 53 a pierdut 10 avioane Bf 109 și a avut un avion avariat. Dintre cele 25 de avioane Bf 109 ale III./JG 53 care au participat la raid, 11 au fost doborâte, adică 40% din totalul forței. Escadrila de vânătoare 358 a fost citată pe unitate pentru prevenirea atacului împotriva aeroporturilor americane. În ciuda eșecului III./JG 53, atacul principal a fost un succes. Stab, II. și IV./JG
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
După terminarea atacului asupra aeroportului Metz, cele trei grupuri ale JG 53 au raportat pierderea a 20 de avioane Bf 109 și avarierea a altor 7. Aceste cifre reprezintă un procentaj de peste 50% din cele 52 de avioane participante la raid. 13 piloți germani au fost declarați dispăruți - mai târziu s-a dovedit că 3 au murit, iar patru au căzut prizonieri. De asemenea, 3 piloți răniți au reușit să se reîntoarcă la bază. JG 53 a revendicat distrugerea la sol
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
P-47, că au avariat două bimotoare și au distrus două trenuri și câteva camioane. Subunitatea a revendicat și doborârea unui avion de recunoaștere Auster. Cel mai probabil a fost vorba de un avion american al escadrilei 125. La sfârșitul raidului, aproape toate aparatele de zbor ale grupului german fuseseră doborâte. I. și III./JG 4 ar fi trebuit să atace împreună aerodromul Le Culot. Cele 35 de avioane Bf 109 (nouă din cadrul III./JG 4) au decolat la 08:20
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
4 ar fi trebuit să atace împreună aerodromul Le Culot. Cele 35 de avioane Bf 109 (nouă din cadrul III./JG 4) au decolat la 08:20 și s-au îndreptat spre nord-vest. Două Ju 88G-1 din cadrul II./ NJG 101 conduceau raidul pe post de avioane de dirijare. O parte a avioanelor I./JG 4 a atacat grupul de vânătoare RAF No. 125 de pe aerodromul Ophoven. Numărul avioanelor Spitfire distruse nu este cunoscut cu exactitate. Se știe sigur că au fost distruse
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]