1,992 matches
-
să se bage bine de seamă: aici nu vorbește un personaj din nuvelă, vorbește însuși Caragiale, amestecîndu-se direct în opera sa. În schimb, are Caragiale o singură "pagină eroică" a conservatismului și a reacționarismului romîn? Și repet din nou: atitudinea reacționară nu s-o fi pretând și ea la ridicul?2 Dar, mergem mai departe: Caragiale și-a expus și teoreticește concepțiile sale sociale și politice, pe care, în opera sa literară, numai le întrevedem: 1 Momente, Schițe, Amintiri, ed. Minerva
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sale sociale și politice, pe care, în opera sa literară, numai le întrevedem: 1 Momente, Schițe, Amintiri, ed. Minerva, p. 25. 2 Interpretările lui Ibrăileanu nu țin seama de caracterul de ficțiune al artei și exagerează importanța revoluționară (mai curând reacționară) a actului detronării lui Cuza de la 11 februarie 1866 înfăptuit de monstruoasa coaliție, ca și importanța mișcării republicane de la Ploiești din 1870 condusă de căpitanul (pe atunci) Alexandru Candiano-Popescu, participant și la actul de la 11 februarie, achitat după eșecul "revoluției
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pierdută, din 1884, adică atunci când vechiul partid liberal se desființează, când în partidele politice se face o turburare și un haos, când partidele ajung să nu se mai deosebească mult, când nu mai poate fi vorba de "republicani" și de "reacționari", când încetează, cum am văzut, și lupta d-lui Maiorescu, și lupta lui Alecsandri. Și să se mai observe un lucru: Caragiale a criticat liberalismul în aceeași vreme ca și Eminescu, ca și socialiștii. Caragiale marchează și el cu putere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
contemporană cum este, pune în evidență partea comică așa cum o găsește, și același Caragiale, care astăzi își bate joc de fraza demagogică, și-ar fi bătut ieri joc de ișlic și tombateră și își va bate joc mâine de fraza reacționară..."1 1 Critice, II, p. 180. ăComediile dlui I. L. Caragiale, 1885.î Lucru pe care îl spune și dl Gherea, când, bănuind lui Caragiale lipsa unui "ideal înalt" - care ar fi dat operei sale o mai mare valoare -, declară că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ideal înalt" - care ar fi dat operei sale o mai mare valoare -, declară că: "dl Caragiale e indiferent în materie politică"1. Dacă e "indiferent în materie politică", atunci pentru ce Caragiale n-a satirizat, măcar o dată, o singură atitudine reacționară? Dl Maiorescu zice că ieri Caragiale și-ar fi bătut joc de ișlic și tombateră. Aici e vorba: ieri! Poate că ieri și-ar fi bătut joc de ișlic și tombateră, dacă ieri, când încă nu se introdusese liberalismul, Caragiale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reacționarismul, cum s-a încercat, fără să reușească, V. Alecsandri. Dar atunci acel care satirizează e un "moderat", și aceasta e și ea o atitudine politică bine definită, care-și găsește și ea satiricul într-un revoluționar, sau într-un reacționar: revoluționarul Șcedrin, în mare parte din opera lui satirică, a biciuit "modernismul". Că marele nostru satiric n-a fost "indiferent în materie politică" și că, dacă n-a avut "un înalt ideal", cum zice dl Gherea, adică un ideal revoluționar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
biciuit "modernismul". Că marele nostru satiric n-a fost "indiferent în materie politică" și că, dacă n-a avut "un înalt ideal", cum zice dl Gherea, adică un ideal revoluționar, a avut totuși un ideal înrudit cu idealul conservator, poate reacționar, cred că am arătat în cele ce preced. Mai important este să întrebăm (cum am făcut și când a fost vorba de Eminescu etc.) de unde izvorăște atitudinea lui Caragiale, ce interese nesocotite ori jignite, ce dureri vorbesc în satira lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Poezia lui Eminescu, întruparea celei mai puternice influențe străine și în același timp a celui mai pronunțat spirit specific național, ilustrează admirabil teza noastră. Niciodată o influență străină n-a fost mai potrivită, mai adecvată - s-ar putea zice. Pesimistul, reacționarul, romanticul (din cauza naturii înnăscute, a vieții sale, a momentului istoric) Eminescu a fost influențat de literatura prin excelență romantică, reacționară și pesimistă a Germaniei. Romantismul german, exprimat de naturi "pesimiste", a fost, ca și romantismul eminescian, expresia reacționarismului medievalist și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ilustrează admirabil teza noastră. Niciodată o influență străină n-a fost mai potrivită, mai adecvată - s-ar putea zice. Pesimistul, reacționarul, romanticul (din cauza naturii înnăscute, a vieții sale, a momentului istoric) Eminescu a fost influențat de literatura prin excelență romantică, reacționară și pesimistă a Germaniei. Romantismul german, exprimat de naturi "pesimiste", a fost, ca și romantismul eminescian, expresia reacționarismului medievalist și, deci, a aversiunii pentru ideologia Revoluției Franceze (ori, dacă voiți, expresia acestei aversiuni și deci a reacționarismului medievalist - e indiferent
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
caricaturală care e pseudobaudelairismul, încă o dată, nu numai că nu e nimic, dar e ceva negativ. "Artă" și "imitație caricaturală" este o contradicție între termeni. Amatorii de noutăți cu orice preț se cred foarte înaintați și revoluționari. Și totuși, sunt reacționari, căci "reacționarismul" nu e, nu poate fi altceva decât ceea ce împiedică progresul. Și "noutățile" acestea - nefiind o contribuție reală la îmbogățirea literaturii naționale, mai mult, ener-vînd mereu mișcarea literară, producând confuzie în public, stricîndu-i gustul, abătând unele energii creatoare de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ceea ce împiedică progresul. Și "noutățile" acestea - nefiind o contribuție reală la îmbogățirea literaturii naționale, mai mult, ener-vînd mereu mișcarea literară, producând confuzie în public, stricîndu-i gustul, abătând unele energii creatoare de la adevărata literatură - sunt piedici în calea progresului și deci reacționare. Singura atitudine "înaintată", "revoluționară" e aceea de a avea tăria de a ne supune realității, de a recunoaște că stadiul nostru de dezvoltare nu ne îngăduie decât anumite lucruri "europene", pe care însă (pe acele!) să le creăm în adevăr
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dă în Scrisoarea pierdută tablouri atât de adevărate de corupție și descompunere din viața politică a "tinerei, dar putredei noastre burghezii", aceste tablouri vor găsi răsunet în inima păturii muncitoare, ce se deșteaptă la o viață conștientă, cu toate grimasele reacționare ale lui Caragiale. Firește, acestea se referă la acele lucrări mari, în care se reflectează viața reală așa cum este, iar simțirile și tendințele autorului nu formează fondul lucrării, ci niște accesorii sau apendice pe care noi ușor le putem deosebi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
general al Partidului Comunist Român (PCR) noua titulatură fusese adoptată la Conferința Națională a partidului din octombrie 1945 (Dej: 1956, 9) Gheorghe Gheorghiu-Dej, care va afirma, în discursul ținut în Polonia peste doi ani cu ocazia înființării Cominformului, că cercurile reacționare anglo-americane au încercat pe cale de presiune diplomatică să înlăture noul guvern ca nereprezentativ și să redea partidelor reacționare locul conducător în guvern. Datorită sprijinului energic al Guvernului sovietic, reprezentanții Angliei și ai Statelor Unite ale Americii au fost siliți să accepte soluția dată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Dej: 1956, 9) Gheorghe Gheorghiu-Dej, care va afirma, în discursul ținut în Polonia peste doi ani cu ocazia înființării Cominformului, că cercurile reacționare anglo-americane au încercat pe cale de presiune diplomatică să înlăture noul guvern ca nereprezentativ și să redea partidelor reacționare locul conducător în guvern. Datorită sprijinului energic al Guvernului sovietic, reprezentanții Angliei și ai Statelor Unite ale Americii au fost siliți să accepte soluția dată de acordul de la Moscova din ianuarie 1946. Guvernul Groza a rămas la putere. Reacțiunea nu a obținut decât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au fost siliți să accepte soluția dată de acordul de la Moscova din ianuarie 1946. Guvernul Groza a rămas la putere. Reacțiunea nu a obținut decât posibilitatea de a avea câte un ministru fără portofoliu din fiecare din cele două partide reacționare: P.N.Ț. și P.N.L. Dar și acești doi miniștri urmau să fie acceptați de guvernul Groza (Dej: 1956, 106). Au fost aleși pentru a face parte din cabinetul impus de sovietici Emil Hațieganu din partea PNȚ, respectiv Mihai Romniceanu, membru al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tabăra antiimperialistă și democratică, pe de cealaltă parte. Principala forță motrică a taberei imperialiste sunt Statele Unite ale Americii. Scopul cardinal al taberei imperialiste este întărirea imperialismului, declanșarea unui nou război imperialist, combaterea socialismului și democrației și susținerea regimurilor și mișcărilor reacționare și antidemocratice, profasciste, de pretutindeni. [...] Forțele antifasciste alcătuiesc cea de a doua tabără. Această tabără este bazată pe U.R.S.S. și pe noile democrații. [...] Tabăra antiimperialistă este bazată pe mișcările muncitorești și democratice și pe partidele comuniste frățești din toate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
puterii de stat pe reprezentanții clasei muncitoare, cari reprezentau o piedică în acțiunile lor. [...] Propaganda calomnioasă a clicii lui Tito, îndreptată împotriva Uniunii Sovietice și a lagărului socialist, în Jugo-Slavia nu a putut să ascundă masselor muncitoare largi nici caracterul reacționar și fascist al regimului Titoist, nici esența politicii și acțiunilor bandei lui Tito. Deaceea după trecerea fățișă a clicii lui Tito în lagărul imperialiștilor, oamenii muncii din Jugo-Slavia au început o luptă grea și îndârjită împotriva regimului Titoist. Din cauză că regimul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fost luate în acest sens măsuri ferme, atât "pe linie de partid", cât și "pe linie de stat" (Duică: 2004, 455-461). Trădătorii iugoslavi, din ordinul imperialiștilor, încearcă să creeze în țările de democrație populară bande complotiste, alcătuite din elemente fasciste- reacționare, pentru a înfăptui în aceste țări o lovitură de stat contrarevoluționară spre a le despărți de U.R.S.S. și a le subordona imperialismului. Deaceea lupta împotriva clicii Tito-Rankovici unealta provocatorilor imperialiști ai războiului e o sarcină a tuturor partidelor comuniste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
eroic hotarele sfinte ale patriei" (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, Dosar 48, 1952, f. 131). Din același fond arhivistic putem afla că "titofascismul" nu mai este considerat nici măcar un regim "deviaționist" cu rădăcini socialiste, transformându-se în "cel mai reacționar și periculos produs al imperialismului". Pe cale de consecință, "lupta împotriva lui este sarcina tuturor membrilor de Partid". Printre "măsurile" circumscrise acestei "lupte" se numărau "întărirea vieții de Partid, ridicarea nivelului politic și ideologic al membrilor, ridicarea necontenită a nivelului cultural
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tov. Pătrășcanu a lovi mai mult în revizioniștii unguri decât în șoviniștii români. Dar ce e mai grav tovarăși, e faptul că prin cum a prezentat lucrurile în declarațiile sale făcute la Cluj, el dă credit moral și politic regimurilor reacționare din trecut (Constantiniu: 2001, 159; vezi și Scurtu: 1996a, 277). Făcându-și autocritica, Pătrășcanu admite că a greșit, afirmând că a ținut respectivul discurs în baza unor notițe, "fără un text revizuit de Secretariat", ceea ce i-a conferit un caracter
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Se va adresa ambasadorului sovietic la București, fără știrea colegilor săi, cerând clarificare situației în care se afla. În raportul trimis la Moscova, ambasadorul menționează un zvon credibil, după părerea sa, conform căruia Pătrășcanu ar fi avut "legături cu cercurile reacționare ale emigranților români" (Betea: 2006, 167-169). Cariera sa politică se încheiase. Va fi obligat să demisioneze din postul de ministru al Justiției și arestat în decursul aceluiași an. Până în 1954, când va fi condamnat la moarte, va fi supus unei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au pierdut carnetele de membru, mai exact 192 881. Și, în final, "Din cei 720 146 de membri confirmați, 84 391 sau 11,72% au fost identificați că în trecut au făcut parte din diferite partide sau organizații fasciste și reacționare", majoritatea provenind desigur din fosta Gardă de Fier: 2,88%, adică 20 724 de persoane (Pavelescu: 2006, 91-93; vezi și Scurtu: 1994a, 390-391). Numărul mare de foști legionari din partid demonstrează că natura conflictului dintre Gheorghiu- Dej și Ana Pauker
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înseamnă să-i întărâți, să dai apă la moară fasciștilor, să le spună țăranilor: "Vedeți pentru ce au avut nevoie de pacea cu Uniunea Sovietică, pentru ca să vă colectivizeze, să vă jefuiască". În momentul de față, colectivizarea pământurilor este cea mai reacționară punere a chestiunii, cea mai periculoasă și pentru care, nu vă supărați dragi frați social- democrați, o să vă combatem cu ultima energie" (Ciuceanu, Lungu: 2003, 96). Nu putem anticipa în ce măsură opoziția față de colectivizare reprezenta pentru Ana Pauker o problemă de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
stabilitatea regimului erau sumbre, nelipsind paralelele cu evenimentele din Ungaria. "Deocamată, guvernul este stăpân pe situație, însă nu ne putem da seama ce vor aduce schimbările ce se proiectează în armată. Agitația în armată va slăbi combativitatea ei, [iar] elementele reacționare vor căuta să profite de aceasta și să împingă lucrurile la fel cum le-au împins în Ungaria" (Lungu, Rețegan: 1996, 107). De-a lungul lunii noiembrie protestele de stradă au continuat, iar penuria alimentară de asemenea. Spre deosebire de Poznań, muncitorii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este o contrarevoluție. Fără dubiu, cum se întâmplă întotdeauna în timpurile marilor mișcări populare, și această mișcare a fost folosită de către elemente criminale pentru a o compromite și a comite acte criminale comune. Este de asemenea un fapt că elementele reacționare și contrarevoluționare au penetrat mișcarea cu scopul de a răsturna regimul popular-democratic. Dar este de asemenea indiscutabil că în cadrul acestor agitații o mare mișcare națională și democratică, îmbrățișând și unificând întreg poporul nostru, s-a dezvoltat cu o forță deosebită
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]