3,546 matches
-
iar eu m-am grăbit s-o Încunoștințez că În urmă cu zece ani urmasem cursurile Institutului de Înalte Studii Cinematografice de la Paris. Am făcut-o să rîdă povestindu-i cum Începusem să-mi pierd credința din cauza lui Roberto Rossellini, realizatorul, totuși, al prea-ortodoxelor Florilegii ale Sfîntului Francisc. În ianuarie sau februarie 1962, Rossellini se afla la Paris, iar eu obținusem o Întîlnire cu el pentru un interviu, Într-o duminică la ora optsprezece la hotelul Raphaël. Trezindu-mă prea tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
deprimante. CÎnd a publicat Copilăria copiilor mei - două sute de mii de exemplare vîndute, fără a mai pune la socoteală vreo zece traduceri - tata era departe de a-și imagina că voi scrie la rîndul meu cărți. În 1964, eram un realizator de filme. Nu obținusem Încă Oscarul pentru cel mai bun film străin, dar fiecare din scurtmetrajele mele recoltase premii la diverse festivaluri. Tata vorbea despre mine În cărțile lui fără să-mi ceară părerea. Că o făcuse cînd aveam șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Bergman (n.r.) În original, la Ville-Lumière; frații Lumière, Auguste (1862-1954) și Louis (1864-1948), sînt cei care au popularizat cinematograful (invenție a inginerului Léon Bouly) În rîndul publicului și au jucat un rol deosebit de important În dezvoltarea acestuia; Georges Méliès (1861-1838): realizator și producător de film, considerat “părintele efectelor speciale“ și creatorul primului studio cinematografic. (n.r.) Îmi administra o porție lentă de sex oral. (În engl. În orig.) (n.r.) Emisie de spermă (lat.) Păcat de moarte (lat.) “Prieteni, romani, cetățeni, acordați-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
au condus pe anumiți critici să le explice ca pe semnele unui extaz erotic. Oricat de seducătoare ar fi o asemenea ipoteză, ea pare a fi eronată și pusă sub rezervă de către specialiștii în arta barocului ce explică faptul că realizatorul operei, Gian Lorenzo Bernini, ar fi urmat exercițiile spirituale ale Sfântului Ignațiu de Loyola. Nordau precizează că apariția unor astfel de situații contradictorii sunt posibile datorită faptului că singura senzație organică normală cunoscută de toți care seamănă cu senzația de
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
unul singur o Révue Franco-Roumaine și trimisese în țară numeroase corespondențe de presă, inclusiv despre Afacerea Dreyfuss), fostul frecventator al cenaclului macedonskian, poet simbolist mediocru, dar gazetar social-cultural activ, autor al unui volum-dicționar de Figuri contimporane din România (1909) și realizator al primului catalog de muzeu de la noi (în 1908, la invitația lui A. Simu), se remarcă îndeosebi printr-un text plasat în deschiderea catalogului Expoziției „Tinerimii Artistice“: „Cuvînt despre frumos“. Pe baza unei argumentații estetice idealiste, parțial influențată de „estetica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
politică, și știți cum se spune? Cine fură puțin, face pușcărie, iar cine fură mult face carieră, așa că, la urma urmelor, toți sunt la fel, nu știu dacă mă Înțelegeți, deci eu dau numărul ginerelui meu, iar dumneavoastră Îl dați realizatorului și Îi spuneți că materialul pentru emisiune e tare, doar atât, nu trebuie să spuneți că vi l-am dat eu, nici nu spuneți că ați vorbit cu mine, că ginerele meu nici nu poate să ne vadă pe noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
proiectarea noului sistem; simularea proiectului și a mediului său în scopul îmbunătățirii funcționării sistemului și a creșterii performanțelor sale; analiza fezabilității noului sistem. Etapa 3. Implementarea, care presupune ca activități principale: testarea și verificarea performanțelor sistemului cu date reale, de realizatorii proiectului, în colaborare cu specialiștii beneficiarului; elaborarea și definitivarea documentației, a standardelor etc. pentru utilizatorii sistemului. Etapa 4. Funcționarea în regim normal a noului sistem, care are în vedere desfășurarea următoarelor activități: efectuarea unui control periodic al rezultatelor obținute; menținerea
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
interviuri pentru ocuparea unei slujbe sau câștigarea unui concurs. Răspândite sunt, apoi, interviurile reportericești și publicistice și altele. Un gen aparte de interviuri îl constituie cele clinice, intensive și de mare profunzime, utilizate în psihoterapie și psihodiagnostic, care pretind, din partea realizatorului, un înalt nivel de pregătireteoretico-metodologică și o experiență bogată în domeniu. Spre deosebire de acestea, interviul din științele socioumane - în particular, din sociologie -, chiar dacă nu se aplică la un număr semnificativ mai mare de persoane și chiar dacă, uneori, este tot atât de liber și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și pentru că mijloacele de preîntâmpinare și limitare a erorilor sunt diferite: erorile intenționate pot fi, în principiu, cel puțin, mai ușor controlate (prin întrebări de control, la nivelul subiectului, prin verificarea muncii de teren a operatorilor, prin controlul și sancționarea realizatorului anchetei sau sondajului de către comunitatea științifică); diminuarea sau evitarea erorilor neintenționate presupune instruire, experiență, autoanaliză. 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetaretc "2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
natură practică, cu scopul de a evidenția unele chestiuni care nu sunt corecte - sau în întregime corecte - atunci când se prezintă, se analizează ori se interpretează rezultate obținute printr-o anchetă pe bază de eșantion. Unele aspecte sunt cunoscute chiar și realizatorilor de sondaje fără pregătire statistică, dar se perpetuează din comoditate sau din alte motive; mai ales când e vorba de popularizarea în presă, lucrurile îmbracă o formă de prezentare ce nu e întotdeauna imputabilă celor care au realizat sondajul. Alte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nici ziarele, nici posturile de radio sau televiziune nu au în schemă persoane capabile să evalueze calitatea unui sondaj. Garanția privind calitatea sondajului poate să o ofere un grup de specialiști, neutri, chemați să „omologheze” rezultatele sondajului. În acest scop, realizatorul sondajului trebuie să pună la dispoziție mai multe elemente, în rândul cărora V. Boșcaiu (1995, p. 150) invocă următoarele șapte: a)chestionarul; b) procedura de alegere a eșantionului; c) fișele de lucru ale operatorilor; d) baza de date obținută în urma
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
datele anchetelor și sondajelor scapă, în mare măsură, de sub controlul celor care le-au produs. Păstrând proporțiile privitoare la impactul asupra societății, analogia cu fizicienii și geneticienii (bomba atomică și ingineria genetică) nu e deplasată... Ca și în cazul acestora, realizatorul de sondaje nu poate fi învinovățit pentru felul în care se utilizează rezultatele muncii lui, dar, tot ca și ceilalți oameni de știință, el nu poate fi insensibil la consecințele - intenționate sau nu - ale utilizării produselor sale. Cu atât mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
până la capăt, în timp ce Trilogia cunoașterii pare singura scrisă cu verva ideii spontane. În acest prim caz, autorul nu își realizează condiția de simplu mediu traversat de idee, ci se resimte excesiv pe sine ca ins, mutând accentul de pe operă pe realizatorul ei. Cealaltă formă de neîmplinire - și care la noi dă regula - vine din absența unei conștiințe ferme a destinului propriu, adică din incapacitatea de a gândi fiecare gest cultural ca element al unei coerențe de ansamblu. Viciul este aici tocmai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
birou, în fața biroului o cameră de televiziune și un ecran care-mi arată sala unde se va ține dezbaterea și unde văd instalându-se publicul, apoi interlocutorii, printre care ministrul însuși. Aștept să mă cheme și pe mine, dar nu, realizatorul pornește genericul, prezentatorul anunță participanții la dezbatere, întâi în studio, apoi, întorcându-se spre un ecran pe care apăream așezat la un birou: "Și, în direct din biroul său din Bordeaux, sociologul Éric Debarbieux, expert în problemele violenței în școală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
drept un model nerușinat de manipulare. În el putem vedea, de exemplu, cum niște adolescenți neapărat bronzați, asaltează o mașină oprită "din întâmplare" la poarta unui colegiu, se amuză clătinând-o și înjurându-l pe șofer, în timp ce se aude vocea realizatorului care-i cere câte unui puști să se îndrepte spre pneuri, să se dea din fața camerei și alte glumițe fabricate. Sunt furios: ce-i de făcut, să mă ridic și să plec? În cazul unei false transmisiuni în direct, asta
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reuși să promoveze interesele politice ale membrelor sale. Afirmam anterior că la conturarea părții leului contribuie și stereotipurile. Între modul stereotip în care mass-media le prezintă pe femei și participarea scăzută a acestora la viața politică există o legătură. Totodată, realizatorii și producătorii de televiziune nu se înghesuie nici să invite politiciene. Dar, dacă „a fi în talk-show înseamnă a fi în politică”, cum sunt reprezentate femeile din viața politică românească în cadrul talk-show-urilor politice? Autoarea acestei analize încearcă să descopere, printre
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Dar știți că cei mai buni bucătari sunt bărbații... Elena Udrea: Sunt bărbații, categoric. Gabriela Vrânceanu Firea: Cu politica... cum mai stați? De ce ați plecat din PNL? ș16 decembrie 2005, „știrea Zilei cu Gabriela Vrânceanu Firea”, Antena 3ț Andrei Gheorghe, realizator de televiziune: Ce ruj folosiți? Roberta Alma Anastase, deputată: Nu știu cum se numește... Andrei Gheorghe: Asta e o greșeală. Sunteți femeie sau om politic? Roberta Alma Anastase: Sunt și femeie, sunt și om politic. ș1 decembrie 2005, „Politică, frate!”, Realitatea TVȚ
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în nici un fel, femeile sunt totuși subreprezentate atunci când este vorba de emisiuni politice și/sau dezbateri pe teme sociale și economice (Surugiu, 2002, p. 92). Printre factorii care induc această stare de fapt se numără atât temele considerate importante de către realizatori și, prin urmare, propuse spre dezbatere, cât și maniera de abordare a respectivelor probleme, dată de faptul că moderatorii, în marea lor majoritate bărbați, invită cu preponderență bărbați ă fie ei politicieni, analiști politici sau jurnaliști. Astfel, în contextul în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sau măcar reprezentarea printr-un numerus clausus pe liste ș...ț. Organizațiile de femei, acolo unde există și funcționează, sunt tratate ca marginale ș...ț (Miroiu, 2004, p. 226). Subreprezentarea femeilor în interiorul partidelor politice încurajează și un slab interes din partea realizatorilor și producătorilor de televiziune în a invita politiciene. Acest fenomen nu reprezintă totuși singura explicație pentru participarea scăzută a femeilor în viața politică; avem de-a face, la urma urmei, cu o serie de factori ce-și au originea atât
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
invitat/invitată/invitați, stilul moderatorilor 1, background-ul profesional, vârsta și sexul lor. Înainte de analiza propriu-zisă, se impune o observație de natură tehnică referitoare la modul în care sunt aleși invitații pentru talk-show-urile politice de televiziune. Schema generală este următoarea: realizatorul/realizatoarea selectează o temă politică, socială sau economică de actualitate care a generat un conflict sau o dispută; primul invitat este cel care se află în mijlocul acestui conflict (fie l-a generat direct, fie este afectat de el); din tabăra
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Pe terenul de fotbal al... politicii: Mona Muscă și Robert Turcescu „Cel mai bine plasat om politic din categoria oamenilor politici de sex feminin în preferințele electoratului” ă aceasta este caracterizarea pe care i-o face deputatei PNL Mona Muscă realizatorul emisiunii „100%”, Robert Turcescu, cu ocazia ediției din 20 octombrie 2005 de la Realitatea TV. Emisiunea are un punct de plecare interesant: amfitrionul îi propune invitatei să joace un meci de fotbal pe un teren în miniatură! Plasarea într-o paradigmă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
impusă de moderator, se explică prin faptul că programul de televiziune s-a suprapus cu transmisiunea în direct, la TVR 1, a unui important meci de fotbal între Steaua București și RC Lens, contând pentru Cupa UEFA. O tactică a realizatorilor de talk-show-uri constă în a salva astfel de ediții „moarte” ca audiență prin invitarea în studio a unei (sau a unor) persoane de sex feminin, în speranța că partea de public neinteresată de fotbal (femeile, în general) ar putea fi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
atacanți”, „mijlocași”, „fundași” și „portar”. Un astfel de exercițiu de imaginație nu ar fi putut avea loc în absența elementelor specifice formatului de televiziune pe care este structurată emisiunea „100%”. Este vorba de un program transmis în direct, în care realizatorul nu are decât un singur invitat, într-un cadru de tip „față în față”, auster ca scenografie și care îi expune permanent pe invitați întrebărilor mai mult sau mai puțin inchizitoriale ale jurnalistului-gazdă. De altfel, așa cum este descris programul moderat de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Să-i lase invitatului cât mai puține șanse de a se sustrage întrebărilor incomode. Avantajele acestui format sunt, în linii mari, de partea jurnalistului, indiferent că este vorba de un invitat ce trebuie „pus la zid” sau de unul căruia realizatorul dorește să îi facă, practic, portretul, folosind interviul ca tehnică de lucru. Există însă și excepții, respectiv invitați cu personalități îndeajuns de puternice pentru a întoarce discuția în favoarea lor, cu sau fără voia jurnalistului-gazdă. Este și cazul Monei Muscă, invitată
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
invitată la emisiunea lui Robert Turcescu de două ori în perioada iulie-decembrie 2005 (prima oară în ediția din 17 august, după demisia sa din funcția de ministru al Culturii în Guvernul premierului Tăriceanu). Deputata liberală, departe de a refuza propunerea realizatorului, se dovedește capabilă să o speculeze în favoarea ei, câștigând puncte de imagine la nivel personal ă dar la nivelul „politicianului Mona Muscă”, nu la cel al „femeii Mona Muscă”. De-a lungul celor 45 de minute de dialog cu Robert
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]