5,656 matches
-
asumă, manifestată lingvistic prin oralitate, mărci ale afectivității, umor, ironie ori autoironie. Capitolele cărții urmăresc traseul literar, aventura operei lui Țepeneag, încorporând un material „anex” foarte divers: teorie și istorie literară (onirism, teoria Noului Roman, textualism, optzecism), cenzură, biografie, istoria receptării etc. Toate acestea gravitează în jurul comentariului critic propriu-zis, focalizat asupra semnificantului - teme, motive, personaje, scene, figurile „bestiarului auctorial”, miturile esențiale (mitul cristic și mitul mioritic), simbolismul (arhetipal, dar și literar, livresc) - și asupra semnificatului - structura complexă a textului, modul „muzical
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
apar în secolul al XVIII-lea, cum, la data respectivă, se mai credea, ci în cel precedent, ca urmare a contactelor culturale cu Polonia și Ucraina; al optsprezecelea veac înregistrează doar a treia, și ultima, etapă a unui proces de receptare a stilului, cu sugestii italiene, venite pe filieră neogrecească, și cu mai multe contacte - acum directe - realizate cu literaturile apusene. Cercetătorul nu situează începuturile b. românesc mai devreme, considerând că în secolul al XVI-lea începe, la noi, cu Neagoe
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
În fine, Săptămâna nebunilor este istoria unei prăbușiri cu delirante rătăciri și reveniri. Aparent, suita titlurilor romanești e fără legătură. Dar numitorul lor comun e ușor sesizabil; sunt tustrele parabole ale puterii. Și, odată cu Princepele, începe o altă etapă a receptării realului. Săptămâna nebunilor vorbește în fastuosul decor al agoniei despre voluptatea stingerii unui suflet otrăvit. E aici o lume letargică, aflată sub pecetea implacabilă a morții. Cartea, impregnată de filosofie thanatică, este romanul unei devorante iubiri și, în același timp
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
ca un critic afiliat programatic generațiilor ’80 și ’90. Debutează editorial în 1993, cu „ficțiunile critice” din La noapte, pe strada Toamnei și Doamna Ovary (dicționar antologic). Ambele cărți aduc în discuție fenomenul literar ’90, propunând o grilă parodică de receptare, o reevaluare a limbajului critic. Avangardist, dezinhibat, dezinvolt, comentatorul abordează textele și autorii lor dintr-un unghi inedit, sagace, ironic. Preocupat, în special, de portretizarea spiritual-umorală a generației ’90, el practică umorul asociativ, integrator, sintetic, joaca senzorială, calamburul naturalist, ironia
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
vasta cultură a autorului. Se fac astfel asociații cu miturile grecești și legendele biblice, „Labirintul Critului” și Grădinile Semiramidei sunt invocate alături de Sodoma și Ierusalimul ceresc. Pitoresc în invenții de vocabular e și mitul Sirenelor, invocat în chip de parabolă. Receptarea fondului de idei e înlesnită de numeroasele fragmente rimate și ritmate. Aceste încercări de proză poetică, precum și alte particularități de topică și stil, mulțimea sentențiilor sunt exerciții preliminare pentru scrierea viitorului roman. Divanul oferă imaginea sintetică a umanismului românesc, specific
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
cele două tabere, este Țara Peștilor (Curtea otomană), dominată de Cetatea Epithimiei (lăcomiei). Descrierea acestei cetăți, strălucitoare în arhitectura ei monumentală, dar roasă pe dinăuntru de boala foamei de aur și minată de corupție, propune o foarte interesantă perspectivă de receptare a episodului ca antiutopie. În rândul întâi al grupului patrupedelor stau animale feroce: Pardosul, Lupul, Ursul, Vulpea, Șacalul ș.a., în timp ce păsările sunt reprezentate de zburătoare de pradă: Corbul, Brehnacea (bufnița), Șoimul, Uliul, Coroiul etc. Există însă și „Dobitoc supus” și
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
privirii, dar comunicăm și prin modul în care folosim un anumit spațiu. În științele socio-umane, termenul “spațiu” este utilizat atât pentru a desemna o realitate fizică, cât și pentru a arăta calități psiho-sociale. Edward T. Hall distinge nouă distanțe în funcție de receptarea vocii, contactul cutanat, olfactiv, temperatura și detectarea expresiilor faciale: a. “distanța intimă apropiată” permite contactul cutanat, receptarea mirosului corporal al celuilalt, al căldurii corpului său. Comunicarea verbală se face în șoaptă, folosindu-se chiar un limbaj nearticulat. De la această distanță
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
este utilizat atât pentru a desemna o realitate fizică, cât și pentru a arăta calități psiho-sociale. Edward T. Hall distinge nouă distanțe în funcție de receptarea vocii, contactul cutanat, olfactiv, temperatura și detectarea expresiilor faciale: a. “distanța intimă apropiată” permite contactul cutanat, receptarea mirosului corporal al celuilalt, al căldurii corpului său. Comunicarea verbală se face în șoaptă, folosindu-se chiar un limbaj nearticulat. De la această distanță (0-0,15 m) pot fi văzute în detaliu expresiile faciale. b. “distanța intimă neapropiată” (0,15-0,45
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
precum și de apartenența la gen. O serie de cercetări (J. A. Hall, 1984; M. LaFrance și C. Mayo, 1979; R. Rosenthal, 1979) au ajuns la concluzia că femeile au o abilitate sporită atât în transmiterea semnalelor non-verbale, cât și în ceea ce privește receptarea mai exactă a acestora (performanță în codificare și în decodificare). Stereotipurile de gen pot fi o sursă a diferențelor în exprimarea/ decodificarea elementelor non-verbale. Apartenența la un anumit gen și legătura cu exprimarea unor elemente non-verbale reprezintă, însă, un domeniu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
trei categorii: factori fizici, factori interni și factori semantici. Dintre factorii fizici, care au o acțiune de distorsionare a mesajului, vom enumera: - deficiențele verbale (balbismul, bolile laringiene); - deficiențele acustice (hipoacuzia, surditatea); - amplasamentul (poziția vorbitorului în raport cu ascultătorul); - iluminarea (slaba iluminare împiedică receptarea comunicării non-verbale); - temperatura (căldura excesivă sau frigul creează o stare neplăcută celor doi parteneri); - ora din zi (în cea de a doua parte a zilei comunicarea devine mai dificilă datorită acumulării oboselii); - durata întâlnirii (întâlnirile pe fugă sau prea prelungite
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
exemplu, capacitatea de a distanța și de a lua atitudine față de planul psihofizic-organismic. Dacă se poate vorbi de un paralelism (sau de unitate) psihofizică, se poate vorbi de un antagonism psihonoetic. Prin aceasta urmărim restabilirea capacității de muncă creatoare, de receptare a bucuriilor vieții, dar și de suferință - întrucât și aceasta are o „valoare de trăire” (felix dolor). Frankl (Homo patiens, 1950) a făcut tentativa elaborării unei teorii (“patodicee metaclinică”) care să răspundă la întrebarea: pentru ce suferim? Suferința are, după
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cartea vine În Întâmpinarea unor cerințe și nevoi de cunoaștere, acoperind niște goluri/lipsuri din actualele manuale școlare ale Învățământului special. Remarcăm, de asemenea, viziunea didactică din perspectiva căreia autorii au proiectat și realizat, Într-un dozaj bine gândit, demersul receptării textelor - legende și povestiri - consemnându-le În ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor istorice pe care le reprezintă. Pentru a spori atractivitatea lucrării, autorii au selectat și consemnat cele mai semnificative legende și povestiri, trezind interesul elevilor spre cunoașterea principalelor evenimente
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
promovării unor proiecte legislative și decizii prezidențiale vizând creșterea eficienței activităților de prevenire și de combatere a terorismului pe teritoriul național gravitând din mai 2002 încoace în jurul instituirii și stabilirii prerogativelor Departamentului pentru Securitatea Internă nu se bucură de o receptare uniformă în sânul societății americane. În primele luni de după dezastru părea să aibă câștig de cauză adepții școlii de gândire potrivit căreia " Declarația Drepturilor nu trebuie transformată într-un pact al sinuciderii". Juriști reputați apreciau ca legitime și necesare initiațivele
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
140). Vezi și rus. morok(a) = „întunecime, nor negru, eclipsă” (68). Având în vedere sfera semantică a cuvântului, precum și contextul în care este folosit în descântecele copiilor, pot conchide că murga are înțelesul de întunecare a cerului (soarelui), datorată norilor. Receptarea întunecării ca fiind un fenomen cosmic nefast este simptomatică și definitorie pentru mentalitatea unor populații care divinizau Soarele și Cerul (senin). Cauzele care produceau aceste întunecări ale „chipului” zeului uranian - indiferent dacă era vorba de eclipsă (vârcolaci), noapte (demonul Apophis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demersului. Istoricul religiilor nu mai este preocupat de mandragora propriu-zisă, ci de felul în care aceasta a „deviat” dintr-o noțiune botanică într-una mitică, precum și de cauzele, amploarea și implicațiile acestei „devieri”. El sesizează schimbarea centrului de greutate în receptarea acestui motiv. Descrierea plantei și valențele sale farmaceutice trec, în Evul Mediu, pe planul doi, făcând loc presupuselor sale virtuți magice, mitice, sacrale - aspecte formulate deja în Antichi- tate, dar preluate, amplificate și cristalizate de mitologia medievală. Mircea Eliade e
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aserțiunea aceasta este că s-a cultivat sporadic ideea, greșită, a regenerării limbii române prin cea latină. Dar acesta este acum un punct de vedere depășit. Direcția serioasă și cea mai însemnată a literaturii române caută îmbogățirea limbii nu prin receptarea unor neologisme, fie chiar din limbi înrudite, ci prin folosirea tezaurului lexical păstrat în limba poporului și în special prin dezvoltarea organică a limbii însăși. Țăranul este, zice-se, abrutizat și fără conștiință umană! Că este sărac și decăzut, asta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
exemplu în privința narațiunii la persoana a doua. În afară de propria-mi cercetare, care în mod cu totul evident a dezvoltat modelul de bază al lui Stanzel într-o serie întreagă de direcții, aș dori să mă refer aici mai ales la receptarea lui Stanzel în Scandinavia (înainte de toate la Jakob Lothe) și în SUA (Dorrit Cohn, Susan Lanser, Harry Shaw, Marie-Laure Ryan, David Herman), precum și la relevanța lui durabilă în anglistica germană (Manfred Jahn, Ansgar Nünnning), în pofida unei anumite înclinații către Genette
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pentru majoritatea cititorilor victorieni să privească perspectiva internă la persoana întîi a naratorului Barry Lyndon cu detașare. Thackeray a fost generos în a oferi indicații în privința abilității limitate a naratorului de a-și prezenta în mod obiectiv situația. De fapt, receptarea ostilă a romanului la persoana întîi de către o parte a publicului contemporan l-a convins în cele din urmă pe Thackeray să adauge cîteva note de subsol în forma comentariului auctorial care cerea cititorului să privească poveștile lui Barry de la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
personajelor-narator și ale personajelor-reflector. Distribuția acestor trăsături între cele două tipuri depinde, în primul rînd, de asocierea lor cu modurile narative ale relatării sau telling, prin intermediul unui personaj-narator, și cu prezentarea scenică sau showing, prin intermediul unui personaj-reflector. Procesul transmiterii și receptarea diferă dacă ele sînt guvernate de un personaj-narator sau de un personaj-reflector. Un personaj-narator funcționează întotdeauna ca un "emițător", adică el narează ca și cum ar transmite o noutate sau un mesaj unui "receptor", cititorul. Comunicarea continuă în mod diferit cu un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
6.2. Opoziția "mod" și "zonele de indeterminare" (R. Ingarden) Lucrările lui Roman Ingarden au stimulat puternic naratologia și i-au oferit acesteia cîteva concepte importante. Dintre acestea, conceptul de "zone de indeterminare"356, care a fost preluat de estetica receptării 357, este deosebit de relevant în contextul nostru, deoarece personajele-narator generează zone de indeterminare de diferite tipuri și cu o frecvență diferită de personajele-reflector358. Cu ajutorul opoziției narator-reflector, această teză poate fi formulată acum mai precis. Ingarden însuși a pus problema dacă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
309-311, 313, 318 în romanul epistolar, 310 Dual Voice, v. și perspectivă dublă efect-tablou (Tableau-Effekt), 160 emic-etic, început narativ, 248-249, 255 empatie, 246-247, 252-253, 255, 258, 281, 306-307, 317, 321-322, 327 entropie, 30, 129 epifanie, 127, 212 eseistic, 36-7 estetica receptării, 233 eu întrupt, 147, 150 eu narator eu care trăiește, 135, 148-149, 159, 164, 166, 180, 239, 297, 307-309, 313, 327-328 distanțare a eului narator de eul care trăiește, 166, 313 fable-sujet (histoire-discours), 42, 51, 65, 74, 341 familiarizare a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
26 (1976), 287-307. 287 Vezi E.H. Gombrich, Art and Illusion. A Study in the Psychology of Pictorial Representation (1960), Londra 31968, 24-25, 55-78 et passim. Wolfgang Iser a integrat teza lui Gombrich, într-o formă modificată, în teoria sa despre receptarea literară. Vezi Iser, Der Akt des Lesens, München, 1976, 151 ș.u. 288 Wayne C. Booth numește în mod corect perspectivismul sau, în termenii săi, noua "tratare consistentă a punctului de vedere", drept cea de-a patra "unitate", care se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sistemul în timp, între sfere spațio-temporale extrem de diferite, pe cînd comunicarea ar consta în a propaga o informație doar în spațiu. Teoria mediologică a autorului francez ar subîntinde, așadar, o filosofie și o antropologie care se pliază pe o nouă receptare a realităților actuale. Régis Debray constată că tendința generală a modernității și a lumii în care trăim este aceea de a cuceri cît mai mult spațiu, de a extinde orizonturile de percepție existente. Acest lucru se realizează însă, susține mediologul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
observată în toate erele istorice și în toate tipurile de culturi, preferința pentru una dintre ele fiind indiciul (simptomul) unor trăsături specifice ale respectivei ere/culturi. A transforma favorizarea uneia dintre componente într-un filtru hermeneutic, într-o grilă de receptare a unor entități sau fenomene pare a fi extrem de profitabil pentru orice tip de analiză, deoarece rezultatele sale pot fi foarte fructuoase, trimițînd la alte niveluri ale interpretării. Mediologul nu se apleacă doar asupra sesizării suportului tehnic utilizat într-o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nici știință și nici panaceu (ni science, ni panacée) și nici nu are profilul unei ideologii care să promită un surplus de prestigiu sau de fericire personală. Ea este, însă, o modalitate critică și un nou punct de vedere în receptarea experinței cotidiene și a activităților culturale, iar oferirea unui model explicativ "problemei problemelor" pentru oamenii care se ocupă de soarta ideilor aceea a decodării procesului prin care o teorie ia formă în realitate, se obiectualizează, devine concretă rămîne de o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]