5,519 matches
-
de morbiditatea scrierilor lui P. Critica de după război prelungește tocmai această judecată negativă, mai întâi prin Al. Piru, apoi prin Ov. S. Crohmălniceanu, care le reproșează naturalismul și freudismul. După 1989, când se reeditează romanul Monstrul, s-ar părea că receptarea prozei lui P. reintră într-o etapă favorabilă. Romanele și nuvelele prezintă, desigur, niște „cazuri”, dar ele se află departe atât de radicalismul maniheist al opoziției sănătos - bolnav din naturalism, cât și de morbiditatea și frecventa mohoreală a investigațiilor psihanalitice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
numai printr-o mai intensă frecventare a muzeelor, concertelor, operelor ș.a.m.d., ci și prin stăpânirea codurilor culturale necesare pentru înțelegerea și aprecierea artei. Potrivit lui Bourdieu, această realitate verificată statistic sugerează că grupurile dominate nu au primit competențele de receptare necesare înțelegerii evenimentelor culturale. Lipsa de educație universitară are ca efect o mai largă excludere de la consumul cultural, care împiedică mobilitatea socială ascendentă. Universitatea, ca o componentă a sistemului educativ, joacă astfel un rol activ în procesul reproducerii culturale, stratificată
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
efect o mai largă excludere de la consumul cultural, care împiedică mobilitatea socială ascendentă. Universitatea, ca o componentă a sistemului educativ, joacă astfel un rol activ în procesul reproducerii culturale, stratificată după linii de clasă prin distribuția inegală a competențelor de receptare culturală. 1.5.2. Pedagogiatc " 1.5.2. Pedagogia" Stilul de predare din universități constituie o extensiune a mecanismelor prin care are loc reproducerea socială. Practicile pedagogice universitare sunt prinse în distribuția de clasă a culturii și limbajului. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
10. Adjective invariabile din limbajul argotic și din cel al tinerilor Definit ca fiind un limbaj caracterizat printr-o libertate de expresie care se manifestă sub toate aspectele, argoul se bazează pe fantezia înnoirii semantice a vechilor cuvinte și pe receptarea și chiar inventarea unor termeni sau împrumutarea unora dintr-un lexic străin 11: aiurea "absurd, ciudat, nepotrivit", anti "sedat", belea "nemaipomenit", benga "rău", beton "nemaipomenit, extraordinar", bată "nătâng, prost", biscuit "foarte slab", blană "foarte moale", bubui "smintit, zăpăcit", clei "care
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
cele mai frumoase și mai nobile”din viața lui, Z. selectează douăzeci și șase de poezii din creația poetului care „atinge cu o aripă viața și complexitatea ei, iar cu cealaltă veșnicia”. Traducerile s-au bucurat în genere de o receptare favorabilă, dar au avut parte și de critici destul de dure, privind mai cu seamă modificarea prozodiei eminesciene și efectele asupra melosului poetic. Cu toate acestea, nu puține au fost incluse în antologii, alături de alte contribuții. Îi aparțin, de asemenea, numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
ediție bilingvă, însoțite de un aparat academic, răspund unui orizont de așteptare îndelung. Prin valorificarea acestor lucrări în cultura noastră, prețuite de numeroși învățați din antichitate până azi, urcăm o treaptă nouă în sincronizarea cu marile culturi europene în procesul receptării patrimoniului greco-latin. Comentariile privitoare la Visul lui Scipio, scrise de Macrobius, nu pot fi înțelese fără să avem în față textul lui Cicero, Visul lui Scipio, obiect al comentariului enciclopedic al eruditului latin. Precizăm că Cicero a redactat un tratat
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
următoarea: • Situația de plecare semnifică faptul că subiectul are o anume experiență, valorificată operațional în scheme, imagini, chiar prejudecăți, toate jucând un rol în anticiparea modului de realizare, în alocarea de resurse, de strategii de atac al problemelor. • Faza de receptare reprezintă intervalul în care subiectul ia contact direct, perceptiv, cu conținutul stimul aflat în câmpul atenției sale (îi alocă o anume atenție), îl codifică, îi acordă o anumită semnificație, îl organizează după legi și scheme proprii (teoria schemelor/a "frame
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
perspectiva cognitiv-informațională a învățării, procentele pe anumite blocuri la nivelul cărora se produc transformări, procesări și treceri modulate de factori ce Țin de personalitatea celui care învață. Descriptiv, traiectoria informațiilor/cunoștințelor este următoarea: identificarea conținuturilor oferite de mediul educațional (a) receptare și codificare; (b) intrare în blocul neurofuncțional al memoriei senzoriale/registrorilor senzoriali; (c) intrare în blocul memoriei de scurtă durată sau al memoriei de lucru; (d) formarea preconceptelor, a conceptelor primare sau a performanțelor imediate; (e) Urmează apoi o dubla
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
timp a operației complexe de învățare permite studierea sa ca proces cu secvențe temporale, ce poate fi separat în etape. După R.Gagne/20/, procesul de învățare are 2 etape mari, învățarea propriu-zisă și reamintirea, fiecare cuprinzând câte două faze, receptarea și însușirea, respectiv stocarea și actualizarea, pe care le analizăm în continuare. Receptarea faza inițială a învățării presupune mai întâi o stare de orientare investigare, prin care mecanismele cerebrale interne orientează și acționează sistemele de recepție ( analizatorii vizuali, auditivi, etc.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
temporale, ce poate fi separat în etape. După R.Gagne/20/, procesul de învățare are 2 etape mari, învățarea propriu-zisă și reamintirea, fiecare cuprinzând câte două faze, receptarea și însușirea, respectiv stocarea și actualizarea, pe care le analizăm în continuare. Receptarea faza inițială a învățării presupune mai întâi o stare de orientare investigare, prin care mecanismele cerebrale interne orientează și acționează sistemele de recepție ( analizatorii vizuali, auditivi, etc.) pentru a permite înregistrarea, perceperea activă a datelor concrete ( experimentale și verbale) cuprinse
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a învățării presupune mai întâi o stare de orientare investigare, prin care mecanismele cerebrale interne orientează și acționează sistemele de recepție ( analizatorii vizuali, auditivi, etc.) pentru a permite înregistrarea, perceperea activă a datelor concrete ( experimentale și verbale) cuprinse în lecție. Receptarea este înregistrarea unui stimul exterior, situat în zona de atenție a individului, stimul perceput și apoi codificat interior pentru a putea intra în structurile intelectuale ale subiectului. Însușirea este etapa în care informația receptată este supusă unor procese mintale ( de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
informația receptată este supusă unor procese mintale ( de analiză, sinteză, generalizare) și astfel prelucrată, devine înțeleasă, putând pătrunde în gândirea subiectului, unde este condensată sub formă de noțiuni și principii, sau idei cu care elevul poate realiza o anumită performanță. Receptarea și însușirea nu pot fi bine delimitate între ele și formează împreună etapa de învățare propriu zisă. Informația receptată și însușită este în continuare analizată și, în funcție de natura acesteia și a sarcinii mai generale de învățare este utilizată imediat ( pentru
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
securitatea afectivă a tuturor; utilizarea motivațiilor pozitive, de autorealizare a elevilor. II.1.5. Captarea și menținerea atenției pe durata învățării Atenția constă în orientarea și concentrarea activității psihice asupra unor obiecte, idei, evenimente, având ca efect sporirea capacității de receptare, precum și a eficienței operațiilor cognitive și motorii. Este un proces cu faze și niveluri calitative, ce se bazează pe existența unui focar de optimă excitabilitate a organelor senzoriale, dar și a unor structuri și funcții ale sistemului nervos central. Spre deosebire de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
la reproducerea fotografică decît cu acelea la reproducerea artistică. O Încercare de a spune mai exact ce reținem În termenul imagine reală ar fi deci: un cadru decupat din realitate și oferit (direct, nemediat de vreo intervenție a imaginației autorului) receptării prin simțuri fără a-l deforma prin intruziuni umane. Haiku-ul ne aduce În față realul dar sub forma unei singure secvențe detașată de restul lumii. Este ceea ce numim momentul haiku, clipa oprită, realul secționat. Talentul autorului este acela de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
adaos de destin.” Este cum nu se poate mai limpede faptul că golul, absența, puținul sînt mai incitante și că recursul la ele este o provocare mai rodnică adresată Închipuirii, o complicitate cu cel care trebuie să participe activ la receptarea tîlcurilor. Dar, mai mult Încă, nu e vorba doar de o satisfacție estetică suficientă sieși, ci de o profundă angajare existențială. Golul ne cere o Învestire destinală, trebuie să-l suplinim oarecum cu plinul nostru sufletesc. Arheologia este prin definiție
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
altor specialiști, vor asigura spațiile și materialele necesare, vor valoriza și populariza rezultatele comune. Parteneriatul presupune respectare riguroasă și reciprocă a angajamentelor, atitudine loială și comunicare permanentă între parteneri. SCOPUL PROIECTULUI Pentru profesori: Utilizarea muzeului ca resursă educațională. Pentru elevi: Receptarea valorilor culturale, respectarea multiculturalității prin raportarea la criterii adecvate. OBIECTIVELE PROIECTULUI Scopul general al proiectului poate fi atins prin următoarele obiective: 1) Conceperea, experimentarea, optimizarea, permanentizarea unor programe de educație muzeală care să implice profesori, elevi, părinți, muzeografi, alți reprezentanți
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
exemplu în privința narațiunii la persoana a doua. În afară de propria-mi cercetare, care în mod cu totul evident a dezvoltat modelul de bază al lui Stanzel într-o serie întreagă de direcții, aș dori să mă refer aici mai ales la receptarea lui Stanzel în Scandinavia (înainte de toate la Jakob Lothe) și în SUA (Dorrit Cohn, Susan Lanser, Harry Shaw, Marie-Laure Ryan, David Herman), precum și la relevanța lui durabilă în anglistica germană (Manfred Jahn, Ansgar Nünnning), în pofida unei anumite înclinații către Genette
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pentru majoritatea cititorilor victorieni să privească perspectiva internă la persoana întîi a naratorului Barry Lyndon cu detașare. Thackeray a fost generos în a oferi indicații în privința abilității limitate a naratorului de a-și prezenta în mod obiectiv situația. De fapt, receptarea ostilă a romanului la persoana întîi de către o parte a publicului contemporan l-a convins în cele din urmă pe Thackeray să adauge cîteva note de subsol în forma comentariului auctorial care cerea cititorului să privească poveștile lui Barry de la
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
personajelor-narator și ale personajelor-reflector. Distribuția acestor trăsături între cele două tipuri depinde, în primul rînd, de asocierea lor cu modurile narative ale relatării sau telling, prin intermediul unui personaj-narator, și cu prezentarea scenică sau showing, prin intermediul unui personaj-reflector. Procesul transmiterii și receptarea diferă dacă ele sînt guvernate de un personaj-narator sau de un personaj-reflector. Un personaj-narator funcționează întotdeauna ca un "emițător", adică el narează ca și cum ar transmite o noutate sau un mesaj unui "receptor", cititorul. Comunicarea continuă în mod diferit cu un
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
6.2. Opoziția "mod" și "zonele de indeterminare" (R. Ingarden) Lucrările lui Roman Ingarden au stimulat puternic naratologia și i-au oferit acesteia cîteva concepte importante. Dintre acestea, conceptul de "zone de indeterminare"356, care a fost preluat de estetica receptării 357, este deosebit de relevant în contextul nostru, deoarece personajele-narator generează zone de indeterminare de diferite tipuri și cu o frecvență diferită de personajele-reflector358. Cu ajutorul opoziției narator-reflector, această teză poate fi formulată acum mai precis. Ingarden însuși a pus problema dacă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
309-311, 313, 318 în romanul epistolar, 310 Dual Voice, v. și perspectivă dublă efect-tablou (Tableau-Effekt), 160 emic-etic, început narativ, 248-249, 255 empatie, 246-247, 252-253, 255, 258, 281, 306-307, 317, 321-322, 327 entropie, 30, 129 epifanie, 127, 212 eseistic, 36-7 estetica receptării, 233 eu întrupt, 147, 150 eu narator eu care trăiește, 135, 148-149, 159, 164, 166, 180, 239, 297, 307-309, 313, 327-328 distanțare a eului narator de eul care trăiește, 166, 313 fable-sujet (histoire-discours), 42, 51, 65, 74, 341 familiarizare a
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
26 (1976), 287-307. 287 Vezi E.H. Gombrich, Art and Illusion. A Study in the Psychology of Pictorial Representation (1960), Londra 31968, 24-25, 55-78 et passim. Wolfgang Iser a integrat teza lui Gombrich, într-o formă modificată, în teoria sa despre receptarea literară. Vezi Iser, Der Akt des Lesens, München, 1976, 151 ș.u. 288 Wayne C. Booth numește în mod corect perspectivismul sau, în termenii săi, noua "tratare consistentă a punctului de vedere", drept cea de-a patra "unitate", care se
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea), În prim plan apar metodele active, productive, formative: descoperirea, cercetarea, observarea, experimentarea, lucrul În grup, autoinstruirea, algoritmizarea, instruirea programată, asaltul de idei etc. Acestea sunt metode care valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ - participative presupun inversarea raportului ce trebuie “Învățat” - “cum trebuie Învățat”, elevul fiind pus În ipoteza de căutător al cunoștințelor istorice nu doar de consumator al acestora. Conform metodologiei didactice generale, elevilor li se oferă posibilitatea de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
DOINA GHEORGHIU JIMÉNEZ CIORAN ȘI SÁBATO FAȚĂ ÎN FAȚA (c) DOINA GHEORGHIU JIMÉNEZ (c) EDITURĂ JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA DOINA GHEORGHIU JIMÉNEZ CIORAN ȘI SÁBATO FAȚĂ ÎN FAȚA EDITURĂ JUNIMEA IAȘI 2010 CUPRINS Cioran și Sabato: singurătate și destin.........................................I Introducere.....................................................................................................7 Receptarea literaturii hispanoamericane în Europa....................................19 Sábato și Cioran. Posteritatea lui Nietzsche................................................49 Creștinismul, boala sau mântuire?...............................................................71 Melancolia, moartea, sinuciderea, ura de sine.............................................91 Iubirea ca soluție existențiala.....................................................................129 Ipostazele absolutului.................................................................................139 1. Cunoașterea lui Dumnezeu......................................................144 2. Iubirea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este o provocare pentru capacitatea noastră de discernământ, care ne scutură violent, ne obligă să ne pronunțăm, este "că o vijelie care ne ia pe sus și ne lasă clătinându-ne pe picioare", cum provocare este și scrisul lui Cioran. RECEPTAREA LITERATURII HISPANO-AMERICANE ÎN EUROPA "Literatura latino-americană, marea literatura, a fost întotdeauna o mărturie a vremii și un instrument de luptă." Miguel Angel Asturias, La novela latino-americană, testimonio de la época (Românul latino-american, mărturie a epocii), cedat în manuscris Editurii pentru literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]