3,311 matches
-
că își ținea părerile pentru el. Fie pentru că era prea epuizat ca să-și adune puterile pentru o confruntare, fie pentru că luase înțeleapta decizie că nu avea nimic de câștigat dintr-o dispută politică, nu-și putea da seama. Dar era recunoscătoare instinctelor lui Uri. Aveau nevoie de un Shapira cooperant, altfel ar fi făcut un drum degeaba. I-a spus mamei că a văzut ceva anume, începu Uri, care era o întruchipare a politeții și a datoriei filiale. Ceva care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ma’tov u’ma’naim, shevet achim gam yachad... Era protestul Brațelor din Jurul Ierusalimului, care era încă în vogă. Maggie n-a fost în viața ei atât de bucuroasă la vederea unei manifestații politice, n-a fost niciodată atât de recunoscătoare forței protestatarilor de a demonstra neîntrerupt, după cum promiseseră. Chiar și acum, când abia se luminase de ziuă, un grup de activiști se țineau de mâini la poalele acestui deal. Nu avea idee de ce hotărâseră că acel loc de periferie al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
a trece din nou printr-o spaimă mortală. Apoi o voce familiară. —Mulțumesc, Maggie. Te-ai întrecut pe tine însăți. Ajunsese ultimul, coborând abia acum scările și alăturându-se oamenilor lui, aflați la același nivel cu orașul model. — Îți sunt recunoscător. Țara ta îți este recunoscătoare. Maggie fu nevoită să întoarcă ochii spre stânga ca să-l vadă: era Bruce Miller. Ce-ar fi să facem asta în liniște și cu calm?! Stai frumușel acolo, iar unul din băieții mei o să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o spaimă mortală. Apoi o voce familiară. —Mulțumesc, Maggie. Te-ai întrecut pe tine însăți. Ajunsese ultimul, coborând abia acum scările și alăturându-se oamenilor lui, aflați la același nivel cu orașul model. — Îți sunt recunoscător. Țara ta îți este recunoscătoare. Maggie fu nevoită să întoarcă ochii spre stânga ca să-l vadă: era Bruce Miller. Ce-ar fi să facem asta în liniște și cu calm?! Stai frumușel acolo, iar unul din băieții mei o să vină să ia tăblița. Nu încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
În cele din urmă îngăimă câteva cuvinte: — Cine o să creadă poveștile voastre cu zâne? Nu le-ar fi crezut nimeni, Bruce, încuviință Maggie. Nu până să fi confirmat chiar tu fiecare detaliu chiar adineaori. Fapt pentru care îți rămânem veșnic recunoscători. Știi, când bucata asta video o să fie difuzată pe YouTube, CNN, ABC și pe toate celelalte posturi, cred că nici măcar tu nu o să mai poți scăpa doar cu vorba. Se auzi sunând un telefon mobil. Al lui Miller. Răspunse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
departamentului de artă și antichități din cadrul Scotland Yard. Am o imensă admirație pentru hotărârea lor de a lupta împotriva unei infracțiuni ce încearcă să priveze lumea civilizată de unele dintre cele mai mari comori ale sale. De asemenea, le sunt recunoscător domnului dr. Rupert L. Chapman III, fost secretar executiv al Fundației pentru Explorarea Palestinei, și lui Edward Fox, a cărui carte, Palestine Twilight, explică atât de bine încărcătura politică generată de arheologie în Orientul Mijlociu. Personalul de la BA Cargo din Heathrow
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Vezi să nu luneci și să-ți spargi capu’ sau să-ți rupi un braț!“ Doamna Reilly tăcu un timp, sugând un cub de gheață. Ignatius a-nvățat de când stătea pe genunchii mei să fie prudent. Mi-a fost todeauna recunoscător pentru asta. — E bine să s-obișnuiască omu’ de mic, crede-mă. Îi spun lu’ Ignatius așa: „Ai grijă când traversezi strada, fiule“. — Trebe să fii atent cu traficu’, Irene. Nu te superi că-ți spun pe nume? — Cum dorești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Pace. Aceste semne exterioare nu erau decât manifestările fizice ale chinului meu interior. Setea mea nebunească de pace era fără îndoială bazată pe dorința de a pune capăt ostilităților existente în această casă mică. Nu pot decât să-ți fiu recunoscător că ai fost suficient de perceptivă ca să analizezi viața mea imaginară întruchipată în scrisori. Mulțumesc Cerului că semnalele mele de disperare erau scrise într-un cod pe care tu ai putut să-l descifrezi. Îmi dau seama ce viață inactivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aerul sărat care venea dinspre Golf, trecând peste mlaștini. Simți cum i se deschide valva, de parcă aerul ar fi fost un purgativ. Mai respiră o dată, trăgând aerul și mai adânc în piept. Durerea de cap începuse să-i treacă. Privi recunoscător spre capul și ceafa Myrnei, spre coada care se legăna nevinovată în dreptul genunchilor săi. Recunoscător! „Ce ironie“, gândi Ignatius. Luând coada într-una dintre mâinile sale mari, o apăsă cu căldură de mustața umedă. * Louisiana State University (n. tr.). Bucuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de parcă aerul ar fi fost un purgativ. Mai respiră o dată, trăgând aerul și mai adânc în piept. Durerea de cap începuse să-i treacă. Privi recunoscător spre capul și ceafa Myrnei, spre coada care se legăna nevinovată în dreptul genunchilor săi. Recunoscător! „Ce ironie“, gândi Ignatius. Luând coada într-una dintre mâinile sale mari, o apăsă cu căldură de mustața umedă. * Louisiana State University (n. tr.). Bucuria Nopții. Fetițele mari nu plîng. * Concepție despre viață (lb. germ.) (n. tr.). * Praf roșu (n.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Îi mulțumesc pentru că m-a impulsionat să surprind și să descriu viziunea mea proprie. Neil Gordon de la Dutton, în egală măsură, și-a adus contribuția printr-un număr de editoriale excelente în urma lecturării mansucrisului și pentru acest lucru îi sunt recunoscător. Richard Abate, agentul meu de la ICM, a înțeles adevăratul concept al cărții chiar de la început. Apreciez în mod deosebit sprijinul său, îndrumarea și perspectiva. Ideile sale au fost esențiale pentru a găsi exact editura care îmi trebuia și mă bizui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
elaborării proiectului meu și și-au adus cu entuziasm contribuția la conceptul original al cărții mele. Privirea lor de ansmablu pozitivă și faptul că mi-au amintit în mod constant că întotdeauna finalitatea poate fi atinsă, merită mulțumirile mele. Sunt recunoscător clienților mei și vreau să amintesc aici pe General Electric și în special lui Norg Sanderson de la SLFC, care au fost un sprijin pentru cercetarea mea. Andrew Donahey, directorul de operații de la firma mea a avut un rol important în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
mâna lui Dave și îi spuse la revedere. — Vii și mâine? întrebă Dave. — Curând, spuse Henry. Dave se întoarse cu spatele și nu se uită la Henry, când acesta ieși din cameră și închise ușa. — Știi ceva, trebuie să fii recunoscător că nu ești judecat și aruncat în închisoare, spuse Rovak. Să nu faci vreo prostie. Ne ocupăm noi. Tu du-te și vezi-ți de treburile tale. — OK, spuse Henry. Mulțumesc. Ceru să rămână în clădire până la ora avionului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Jenny, scumpo, tu ai familia în Dayton, nu? — Da, domnule Williams. — Crezi că celor din familia ta le-ar plăcea o pasăre vorbitoare? — Hm, cred că ... da, domnule Williams, sunt sigur că le-ar plăcea. — Bine, bine. Ți-aș fi recunoscător dacă l-ai duce acolo azi. — Bineînțeles, domnule Williams. — Și dacă, din întâmplare, familiei tale nu-i plac companionii cu pene, leagă-i niște greutăți mari de picioare și aruncă-l în râu. Pentru că eu nu vreau să mai văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
la machiajul ăla, la fustele alea revoltător de scurte și la, a, da, la tocurile alea Înalte! Asta se Întâmplă când te Îmbraci... ca o curvă. Ar trebui să-i mulțumești zi și noapte lui Allah; ar trebui să fii recunoscătoare că nu sunt bărbați În familia asta. Te-ar fi omorât cu siguranță. Asta nu era tocmai adevărat. Poate nu partea cu omorâtul, ci partea cu lipsa bărbaților În familie. Existau. Pe undeva. Totuși era adevărat că În familia Kazanci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
devenit student la Inginerie Agricolă și a Biosistemelor și unde, cu puțin noroc, avea să trăiască până la adânci bătrâneți. Astfel că, În acea primă vineri din iulie, când Gülsüm a certat-o pe Zeliha spunându-i că trebuia să fie recunoscătoare că nu existau bărbați În familie, pe undeva era ceva adevăr În afirmația aia. Drept răspuns, Zeliha n-a scos un cuvânt. În schimb, s-a Îndreptat spre bucătărie ca să-l caute și să-i dea de mâncare singurului mascul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi pomenile pe care le dau musulmanii darnici În timpul Sărbătorii Sacrificiului. Asta e singura dată când mănâncă și ei o masă decentă. Du-te și Întreabă sufletele alea nenorocite ce Înseamnă cu adevărat să fii vegetarian. Ar trebui să fii recunoscătoare pentru fiecare bucată de carne care ți se pune dinainte, pentru că e un simbol al bogăției. — Suntem Într-o casă de nebuni! Suntem toate nebune, de la prima și până la ultima. Asya și-a repetat mantra, Însă de data asta glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
femei, unde toți te copleșesc cu atâta iubire că ajung să te sufoce În cele din urmă cu iubirea lor; o casă În care tu, ca singur copil, trebuie să fii mai matur decât toți adulții din preajmă. Le sunt recunoscătoare că m-au trimis la o școală de primă mână și că mi s-a dat probabil cea mai bună educație posibilă din țara asta. Însă problema e că vor să devin tot ceea ce ele nu au reușit să realizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aproape de tine decât vâna gâtului“ (50: 16ă. — Allah, a oftat ea. Ești mai aproape de mine decât vâna gâtului meu. Ajută-mă să rezolv dilema asta. Dă-mi fie fericirea celor neștiutori, fie puterea de a suporta știința. Ți-aș fi recunoscătoare, orice ai hotărî, Însă, te rog, nu mă face atotștiutoare și neputincioasă În același timp. După rugăciunea aceea, mătușa Banu s-a dat jos din pat, și-a pus halatul și cu pași repezi și ușori s-a Îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mai era cine știe ce de spus. Rose știa că Mustafa n-avea nici un chef să meargă la Istanbul și că cedase pur și simplu rugăminții ei neînduplecate de-a o Însoți. Deși aprecia asta, e greu de spus că se simțea recunoscătoare. După nouăsprezece ani de căsătorie o soție are dreptul să-i ceară soțului ei să facă un gest amabil din an În Paște, și-a zis pe când Îl ținea pe Mustafa de mână și Îl strângea cu blândețe. Gestul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
decât altele sau totul era În imaginația lui care se concentra doar pe o anumită curea și astfel Îi permitea să creadă că nu avea să-l usture atât de tare când avea să dea peste altele, să se simtă recunoscător, chiar norocos? Însă tatăl lui se dusese și cineva avea nevoie să i se reamintească cine era stăpânul. — Acum că tata a murit, a declarat Mustafa, eu sunt capul familiei ăsteia. Nu mai spune! a râs Zeliha. Știi care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mult, semăna cu o carte misterioasă, scrisă Într-un alfabet tainic. Oricât de mult ar fi Încercat Mustafa să-i ghicească intențiile, nu reușea În ruptul capului să-i deslușească expresia Întunecată. Totuși și-a dat toată silința să pară recunoscător pe când lua bolul cu ashure. Tăcerea care a urmat era grea și indescifrabilă. Nici o tăcere nu i se păruse atât de Încrâncenată lui Mustafa. Rose s-a răsucit În somn, de parcă aceasta ar fi deranjat-o, Însă nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Spania sau Amintire de la Veneția. Într-o seară, În plină perioadă de examene, cea mai parșivă dintre acele tinere frumuseți Își făcu apariția În camera mea. Își puse cerceii pe ghiozdanul meu, Își scoase rochia de tafta albastră... Îi sînt recunoscător lui Massenet! Primul disc pe care-l văd cu muzica lui, pe dată-l cumpăr! Am să pun undeva caietul ăsta de lectură. Nu vreau ca tînărul François să dea buzna peste mine. Ce e prea mult strică. Auzi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
se gândea la ea. Fata a avut parte de o seară plină. Atâta tot. Dacă era așa, ar trebui să se bucure. Înseamnă că aveau ceva bun de mâncare pentru astăzi. Lilia are un suflet generos și este înduioșător de recunoscătoare. N-a uitat niciodată că Zoia o învățase tot ceea ce trebuia să știe pentru a nu muri de foame. Zoia se aplecă să culeagă o creangă jigărită. Nimic nu trebuia să îi scape în goana sa după combustibil. Simți cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
venele de la tâmple umflate, acesta se mișca întruna, fără scop. Începea să asude și își descheie gulerul. ă Bineînțeles, bineînțeles... Dar știi, nu vreau să mă bag, eu vreau doar să îți ofer ajutorul meu. ă Iar eu îți sunt recunoscător. Totuși... Saliatov fusese locotenent în armată. Se pare că acolo învățase să tune și să fulgere. Lui Porfiri însă îi venea greu să creadă că obținuse vreodată respectul subalternilor săi. Era slab de gură, iar firele mustății sale îngrijite nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]