3,612 matches
-
greșite, folosite de secole, cum ar fi: cultul elevului sau studentului mediu; educația actuală, în mod greșit, se adresează unui model de elev (student) mediu; este o educație nediferențiată după capacități, care conduce la nivelarea vârfurilor. cultul reproducerii manualului; cerința redării cu fidelitate de către elev (student) a manualului sau a notițelor de curs ale profesorului nu va conduce la creativitate. Elevul sau studentul, fie devine un „tocilar”, fie apelează la „copiat”. Trebuie încurajată învățarea prin înțelegere legând cunoștințele noi de cele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să ne apreciem impresiile despre ea. Inginerii de la firma Sony au încercat în anii ’70 să realizeze un casetofon foarte mic, portabil, care să înregistreze, dar au eșuat. Au reușit să creeze un casetofon foarte mic doar cu funcția de redare. Proiectul a fost abandonat. Ideea de casetofon cu funcția de înregistrare era atât de puternic impregnată în mințile inginerilor, încât nimeni nu se gândise să folosească restul. Proiectul a fost considerat nereușit și aproape îngropat. Șansa s-a numit tehnica
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în mințile inginerilor, încât nimeni nu se gândise să folosească restul. Proiectul a fost considerat nereușit și aproape îngropat. Șansa s-a numit tehnica PMI: s-a notat în coloana „Minus” lipsa înregistrării, dar în coloana „Interesant” faptul că prezintă redare. Inginerul Masaru Ibuka, conexând ideea „interesantă” cu un proiect mai vechi al firmei în care s-au realizat căști mici și ușoare, s-a gândit: „Ce-ar fi să combinăm căștile cu casetofonul și să nu ne mai intereseze funcția
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
recenta carte a lui George Bălăiță - am arătat - e o multitudine de senzații și gînduri, de voluptăți și neliniști, de închipuiri și priveliști de un realism minuțios, pătrunzător. Autorul are un neobișnuit simț al observării vieții pînă la detaliu, capacitatea redării plastice, în ritmul de povestire seducătoare, fluentă, cît și puterea de a realiza o solidă construcție epică într-o manieră originală”. Cartea fiind prizată foarte bine și la București, publicul (mai curios decît în alte dăți) a umplut librăria. *M-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-o mult pe poeta Lucreția Andriu. Cultă și de-o mare sensibilitate izbutea frumoase versuri originale și excela atât În traducerile ei din poeții francezi cât și În retroversiunile poeților 840 români În limba franceză. Îmi amintesc de-o admirabilă redare În franceză a câtorva poezii de Topârceanu. Respecta până și cântecul acestui poet datorat (pe urma lui Eminescu) a folosirii rimelor cu accent paroxiton: - mările - zările. Am cunoscut și am prețuit și izbutitele ei tălmăciri din Paul Valéry. Păstrez poetei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin excelență traducător de poezie, realizează versiuni în limba germană pentru Desculț de Zaharia Stancu (1951) și în limba maghiară pentru piesă Bălcescu de Camil Petrescu (1953). Acoperind zone mari din lirica românească și universală, traducerile lui F. excelează prin redarea fidelă a sistemului metaforic și metric al textelor originale. El a fost, după cum apreciază Nicolae Balotă, „om-punte exemplar, tălmăcind, constituind poduri de legătură între literaturile română, maghiară și germană și chiar dincolo de acestea”. Traduceri: Eine Herbstsymphonie rumänischer Lyrik [O simfonie
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
creeze un cadru precis al narațiunii, inspirată de evenimente petrecute la începutul secolului al XIX-lea. Cu mijloacele tradiționale ale romanului realist, se dezvoltă o acțiune în mai multe planuri, uneori lipsită totuși de dinamism, în măsura în care scriitorul e ispitit de redarea amănunțită a dialogurilor construite pe idei sociale. „Nedeia din Poiana Miresei - frescă a vieții și regiunii minierești de la începutul veacului trecut, frescă a luptelor anului 1848 în acele părți de țară - rămâne un roman de o trainică factură epică” (Valeriu
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
de mare erudiție. După cum mărturisea într-un interviu acordat lui Gabriel Gafița, metoda este una inovatoare și presupune renunțarea „la orice efort de a recrea poeticul pentru a respecta textul cu toată bogăția lui”. Traducerea este una filologică, literală, urmărind redarea exactă a sensurilor vizate de poetul englez și neîngăduind nici o intruziune a personalității creatoare a celui care transpune textul shakespearian în altă limbă. Această nouă metodă este explicată de D. în introducere, alături de câteva notații despre misiunea traducătorului, dificultățile întâmpinate
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
creației. Traducerea este însoțită de un bogat comentariu lexical, de confruntarea variantelor din limba română și din alte limbi, de explicarea propriei opțiuni pentru un sens sau altul și de restabilirea conotațiilor unor cuvinte din engleza elizabetană, ceea ce face posibilă redarea ambiguității unei sintagme în limba română. Din această perspectivă, opera de traducător implică și una de critic literar, care comentează geneza sonetelor, restabilește ordinea intenționată de scriitorul englez, precizează corespondențele cu realitatea, considerând sonetele fragmente dintr-o „poveste” pe care
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
început creațiile cu un discurs metaliterar. Multe dintre textele adunate în cele două volume din Aspecte și direcții literare sunt note, comentarii și eseuri pe marginea poeziei moderne, justificând propriile opțiuni. Unul dintre primele articole conturează esența inovației lui Mallarmé - redarea „pe cale de sugestie a unor stări sufletești nedeslușite”, a unor „reverii intelectualizate”, într-un vers fluid și muzical, dar de maximă condensare. Însă drept „profet moral” e recunoscut Baudelaire, cel care a adus o poezie „cu adevărat omenească”, profund lăuntrică
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
în sensul că pune accent nu numai pe rigoarea culegerii, ci și pe cercetarea aprofundată, ceea ce îl ferește de aproximațiile folcloriștilor de cabinet. Culegerile lui D. se impun prin câteva dominante: selectarea fenomenelor semnificative și respingerea celor periferice, acribia în redarea aspectelor dialectale ale limbii, extinderea studiului asupra aspectelor geografice, istorice, aplicarea experimentului folcloric la informatorii talentați, perfecționarea anchetei (informatorii sunt chestionați în mai multe rânduri, culegătorul urmărind să-l găsească pe cântăreț în dispoziția de a-i spune „forma întreagă
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
Marțian (studiu și transcriere). La început folosește transliterația, deoarece: „Transcrierea cu litere latine trebuie întocmită astfel încât să redea întocmai grafia chirilică: din transcriere să se poată reconstitui scrierea originală. Chestiunea valorii fonetice trebuie despărțită de transcrierea grafică, care privește numai redarea fidelă a slovelor” (Critica științifică în filologia noastră actuală). Mai târziu, D. se orientează către o transcriere fonetică interpretativă, procedeu pe care îl va susține la primul Congres al filologilor români (București, 1925): „Trebuie să pregătim pe încetul trecerea de la
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
vrînd-nevrînd, literatura n-o poate reda “adevărat” decît prin limbaj. Raliindu-se valorilor nenormate, ci spontane, ale vieții, recunoscute ca atare prin practică iar nu prin instanțe de vreun fel, literatura ajunge să dubleze viața. Idealul În literatură devine astfel redarea fidelă a adevărului de viață (umană) ca absență a idealului. Iar absența idealului sugerează imaginea libertății mult rîvnite. Este foarte greu să spui ceva Într-o vreme cînd accesul la judecată - În sens penal - și-a pierdut legitimarea. Noi vorbim
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Unguroica, frumos de-ți dau lacrimile. O capodoperă." (Jean-Pierre Tison, În Lire) Martin Page Romanul tradus În 2004 la Humanitas se numește, În românește, M-am hotărît să devin prost. Doamna Adriana Gliga, traducătoarea, a optat pentru această soluție de redare a titlului francez Comment je suis devenu stupide: cuvînt cu cuvînt, Cum am devenit prost. Diferența este remarcabilă pentru cel care va fi citit cartea și va fi identificat un anumit tip de discurs ideologic. Titlul românesc adaugă și sustrage
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al doilea obiectiv: formarea unui guvern ale cărui competențe vor servi la punerea în practică a obligațiilor asumate de România în timpul negocierilor cu UE. Prioritatea sa va fi scoaterea instituțiilor statului de sub tutela politicului, cu promisiunea unei lupte contra corupției. Redarea demnității românilor, dezvoltarea societății civile, asigurarea independenței presei sunt altele trei. În ceea ce privește politica externă, el a reluat teza parteneriatului strategic cu SUA și Marea Britanie, cât și necesitatea unei relații cu Republica Moldova. Cele două formațiuni care au exclus o alianță cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la concentrarea textului lui V. Voiculescu, coborând în tiparele arhaice ale limbii basmului și revenind apoi la concretețea verbului în transpunerea operei lui Mihail Sebastian. Textele humuleșteanului Creangă își păstrează, în limba engleză, plasticitatea și savoarea, căci traducătoarea rezolvă dificultatea redării termenilor regionali, a numelor personajelor, a structurilor lexicale și sintactice idiomatice, recompunând, prin fantezie și inventivitate, culoarea și atmosfera, nostalgia și umorul ce definesc spiritul operei originare. SCRIERI: Aspects of Nineteenth Century English Literature. Prose and Poetry (în colaborare cu
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
psihică (aceasta este mai mult un rezultat), ci din împrejurări istorice diferite. N-avem deci niciun motiv special de a adopta modelul american de știință pentru a înlocui modelul nostru european. Rostul științei rămâne explicația, stabilirea legilor sau a tipurilor, redarea realității așa cum este ea și abia ca o consecință își poate adăuga, față de rostul ei primordial, un rost nou, al aplicațiilor practice (Traian Herseni, 1940/2007, 35, 38, 39). Cu toată bogăția de idei, cu toată vastitatea operei sale, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor fiind doar H. Burileanu-Grancea. Programul, așa cum reiese din Avertismentul primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George Lesnea, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Demostene Botez, Enric Furtună. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Adrian Păscu, Sandu Teleajen, iar teatru, Adrian Păscu. Domeniul publicisticii este
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din epocă. Temeinic informat, la curent cu mișcarea folcloristică din țară și cu cea europeană, el este un precursor al orientării filologice în folclorul românesc, prin redarea fidelă a textelor și mai ales prin transcrierea lor după un sistem intermediar între ortografia curentă și transcrierea fonetică. Observații judicioase a făcut cu privire la evoluția genurilor și speciilor folclorice și la asemănarea dintre eposul românesc și al altor popoare, în
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
1630. 7 Michel Pastoureau, Le Moyen Âge et l'animal, din vol. Bestiaire du Moyen Âge. Les animaux dans les manuscrits, sous la direction de Marie-Hélène Tesnière et Thierry Delcourt, Somogy éditions d'art, Paris, 2004, pp. 10-13. 8 În redarea acestor fapte îl urmez îndeaproape pe Michel Pastoureau, La truie de Falaise, în vol. Les animaux célèbres, Arléa, Paris, 2008, pp. 171-182. Istoriografia franceză nu a întârziat să acorde atenție fenomenului: amintesc lucrarea Catherinei Chêne, Juger les vers: exorcismes et
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1630. 203 Michel Pastoureau, Le Moyen Âge et l'animal, din vol. Bestiaire du Moyen Âge. Les animaux dans les manuscrits, sous la direction de Marie-Hélène Tesnière et Thierry Delcourt, Somogy éditions d'art, Paris, 2004, p. 10-13. 204 În redarea acestor fapte îl urmez îndeaproape pe Michel Pastoureau, La truie de Falaise, în vol. Les animaux célèbres, Arléa, Paris, 2008, p. 171-182. Istoriografia franceză nu a întârziat să acorde atenție fenomenului: amintesc lucrarea Catherinei Chêne, Juger les vers: exorcismes et
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Imaginația minerală domină discursul critic. Pietrele și metalele, prețioase sau nu, uzate sau cioplite, transparente sau opace, precum și felul în care fragmentele de materie dură se pot combina ca să alcătuiască un ansamblu constituie rezervorul de figuri care în epocă permit redarea proprietăților operelor și definirea experienței estetice. Arheologia hrănește acest univers de reprezentări însă nu e singura sursă. Orfevreria, lucrurile prețioase, micro-formațiunile naturale sau meșteșugărești sunt mobilizate constant în imaginarea obiectelor literare. Poezia ca "mărgăritar", cuvintele ca "geme nestemate" sau ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anunță intrarea puciștilor în reședința domnitorului. Alt exemplu: "Tremură acuma!... neagra răzbunare/ Chiar în astă noapte se va arăta!... Frații mei de arme stau în așteptare:/ Trebui a pleca", extrase din poema cu subiect oriental Giulfidan, funcționează aici ca o redare versificată a dialogului dintre Cuza și complotiști. Hasdeu operează prin recontextualizare o redefinire a registrului de semnificare, care devine denotativ și plat-epic. În fața acestui experiment putem realiza cu mai multă precizie "ce se pierde" prin mozaicare. Ca să fie combinate și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în această carieră? El nu poate și nu știe decât să cânte; și ce frumos cântă poetul la optsprezece ani! Până când oare guvernele noastre, zise naționale, vor fi reci și nepăsătoare pentru talente?99 " Prima întâlnire cu poetul" e o redare caracteristică, intens codificată, pe care o regăsim în numeroase documente ale vieții literare în modernitate 100. La fel ca și alte reprezentări ale sociabilității în lumea scriitorilor desfășurate în cadre specifice (cenaclul, revista literară) și în virtutea unei inițieri prealabile (" Îl
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ea etnică, religioasă etc.) făcând o scurtă prezentare a istoriografiei problemei; în al doilea rând, urmărim individualizarea presei catolice și surprinderea modului de abordare a acestui gen de presă. În al doilea capitol am vizat într-o manieră mai descriptivă redarea tabloului general al presei catolice din România (în contextul social-politic din statul român), insistând pe prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași. Ultimul capitol al lucrării este dedicat identificării ideii centrale a dezvoltării presei catolice românești și anume
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]