KorAP: Find »[drukola/base=referent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...702 >

17,529 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

astfel de construcții, intervine problema conflictului între trăsăturile de gen ale termenilor coordonați. La acordul numelui predicativ, acest tip de conflict se rezolvă astfel: (i) la animate, dacă cel puțin unul dintre termenii coordonați este de genul masculin sau are referent masculin, acordul se face la masculin, iar dacă nu, acordul se face la feminin; (ii) dacă un termen coordonat este [+Animat], iar celălalt este [-Animat], acordul adjectivul va avea valoarea de gen a substantivului [+Animat]; (iii) dacă toți termenii coordonați

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
la singular, acordat cu cel mai apropiat termen coordonat, dar având ca domeniu semantic întreaga sintagmă coordonată. Acest tip de acord, cu cel mai apropiat conjunct, este posibil doar în situația în care sintagma coordonată are lectură colectivă (un singur referent). Cei doi termeni coordonați pot avea și trăsături de gen diferite: (218) a. acest coleg și prieten. b. acest manechin și prezentatoare TV. Acordul cu cel mai apropiat conjunct, care are ca domeniu întreaga sintagmă coordonată se întâlnește și la

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
semantic (*acești băiat și fată), iar acordul cu cel mai apropiat conjunct nu este acceptat de toți vorbitorii (?aceste fete și băieți). Imposibilitatea acordului la singular în română derivă din valoarea referențială a determinantului: numărul determinantului trebuie să reflecte numărul referenților. De aceea, pentru lectura non-colectivă este respins acordul la singular (el fiind posibil pentru lectura monoreferențială). Pe de altă parte, este respins și acordul la plural (*acești băiat și fată148), pentru că determinantul se acordă întotdeauna potrivit trăsăturilor formale, nu potrivit

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a sintagmei coordonate. Pluralul este respins pentru că sintagma coordonată nu are trăsătura formală [+plural], obținută prin "compunerea" trăsăturilor nominalelor componente. În ce privește acordul în gen, exemple ca ??aceste fete și băieți sunt respinse deoarece femininul plural nu se poate extinde asupra referenți [+masculin], la animate. O altă constrângere este că trăsătura de gen a demonstrativului și cea a primului termen coordonat trebuie să coincidă (*acești fete și băieți). Prin urmare, dacă nu sunt ambii conjuncți la plural sau dacă trăsăturile de gen

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
referi doar la conjunctul cu care se acordă sau la sintagma coordonată în ansamblu. Dacă posesivul este antepus, utilizarea la singular atrage lectura monoreferențială: (252) al meu coleg și prieten Dacă se repetă posesivul, interpretarea preferată este cea cu doi referenți. Nu este exclusă însă nici lectura monoreferențială (dacă enunțul este elaborat "din mers", neanticipat): (253) a. Colegul meu și prietenul meu s-au îmbolnăvit. b. Colegul meu și prietenul meu s-a îmbolnăvit. 3.8. Formele pronominale de întărire Formele

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
și sunt mai rare în GN): (258) Cumpăr o vază, o masă ca și / precum o statuie antice. Fiind o coordonare copulativă, sunt aceleași probleme de acord ca la coordonarea prin și. Aceste locuțiuni fac ca interpretarea colectivă (un singur referent) a sintagmei coordonate să fie mai puțin acceptabilă: (259) a. *colegul ca și prietenul meu, Gheorghe b. ?colegul precum și prietenul meu, Gheorghe 3.9.3. Cu, și cu, împreună cu sunt prepoziții, respectiv locuțiuni prepoziționale care se pot folosi pentru coordonarea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
pronumele neutre nu au forme speciale, nici pentru neutrul anaforic (sau deictic), nici pentru cel "natural". Pronumele neutre anaforice sunt cele care reiau anaforic un substantiv de genul neutru. Ele pot fi folosite și în contexte deictice, raportate la un referent denumit de un substantiv neutru. Aceste forme pronominale sunt omonime cu formele masculine la singular și cu cele feminine la plural. Unii lingviști consideră că nu este vorba de un acord propriu-zis, ci de o "concordanță" formală, iar alții consideră

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
feminin. Forma de masculin singular nu se poate folosi cu această valoare: (3) a. Dan a emigrat? Asta nu o știam. / * Ăsta nu îl știam. b. N-am spus-o eu. / * Nu l-am spus eu. În contextele deictice, dacă referentul nu a fost categorizat încă de un vorbitor, deci nu i-a fost atribuit un concept nominal, exprimat printr-un substantiv, se poate folosi fie forma de masculin, fie cea de feminin, la singular. Dacă sunt mai mulți referenți, se

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
dacă referentul nu a fost categorizat încă de un vorbitor, deci nu i-a fost atribuit un concept nominal, exprimat printr-un substantiv, se poate folosi fie forma de masculin, fie cea de feminin, la singular. Dacă sunt mai mulți referenți, se folosește, în general, forma de feminin, dar nici cea de masculin nu e exclusă: (4) a. Ce e asta? Ce e ăsta? (arătând spre un obiect 155) b. Ce sunt astea? Ce sunt ăștia? Aceste pronume neutre naturale sau

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ele sunt lipsite de gen, ceea ce se traduce prin utilizarea formei de masculin. În același timp, pronumele neutre anominale sunt și ele lipsite de gen, pentru că nu se raportează la un substantiv de la care să ia genul, nici la un referent animat, ca să aibă gen natural (masculin, feminin). Prin urmare, avem două tipuri de pronume neutre lipsite de gen și ne-am aștepta ca ele să aibă aceeași formă, însă ele au forme diferite. O posibilă soluție a acestei probleme este

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
conjunct este același. Aceleași substantive luate separat, deci nu coordonate, se acordă formal (unii vorbitori ar accepta și acordul semantic). Acest contrast este relevat de substantivele animate care prezintă o neconcordanță între formă și sens: ordonanță are genul feminin și referent masculin; ministru este de genul masculin și poate avea referenți bărbați sau femei etc. (21) a. Ordonanța era obosită (/ %obosit). b. Ordonanța și soția sa erau obosiți / *obosite. c. Ministrul Turismului a fost fotografiat / %fotografiată lângă noul hotel. d. Ministrul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
se acordă formal (unii vorbitori ar accepta și acordul semantic). Acest contrast este relevat de substantivele animate care prezintă o neconcordanță între formă și sens: ordonanță are genul feminin și referent masculin; ministru este de genul masculin și poate avea referenți bărbați sau femei etc. (21) a. Ordonanța era obosită (/ %obosit). b. Ordonanța și soția sa erau obosiți / *obosite. c. Ministrul Turismului a fost fotografiat / %fotografiată lângă noul hotel. d. Ministrul Turismului și ministrul Învățământului au fost fotografiate / *fotografiați lângă noul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
anumite caracteristici; în mare, acestea pot fi rezumate prin specificitate. Dacă un complement direct este +specific (+individualizat în context), este prezent și cliticul de dublare. Specificitatea nu se confundă cu definitudinea, dar au în comun trăsătura semantică de individualizare a referentului. Prin urmare, o constrângere privind particularitățile semantice ale complementului direct caracterizează și utilizarea conjugării obiective (definite) în maghiară, și dublarea clitică din română. Pentru maghiară, s-au propus și analize conform cărora mărcile conjugării obiective ar fi de natură pronominală

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
2005) nu apare distincția între definit și specific, cele două sunt date ca sinonime. Însă pentru înțelegerea condițiilor de dublare din română (și nu numai) trebuie făcută distincția între aceste valori semantice. Definitudinea este asociată cu prezența unui determinant definit (referentul este individualizat prin prezența acestuia), pe când specificitatea înseamnă, general spus, individualizarea în context. Această individualizare în context trebuie înțeleasă în termeni de proeminență discursivă. Ea se poate obține pragmatic, spre deosebire de individualizarea prin definitudine, care este formală, legată de prezența determinantului

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
vin și alte formațiuni noroase, cu mai mult sau mai puține ploi (TVR 1, 5.V.2008) - vorbitorul a făcut o suprapunere cu construcția parțial fixată cu mai mult sau mai puțin Substantivul de genul feminin persoană, care poate avea referenți masculini sau feminini, impune acordul formal în limba standard (la feminin). Unii vorbitori acceptă și acordul la masculin, pe baze referențiale. Exemplele următoare sunt de pe internet: (6) Suntem câteva persoane înscriși la facultate care lucrăm în străinătate iar cursurile le

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
curte. "Ce să le dăm de mâncare și animalelor?" (www.adevarul.ro) - acordul este mixt: primul verb-predicat se acordă la plural (locuiesc), iar al doilea, la singular (crește). Acordul la plural este facilitat de prezența unui termen plural, al cărui referent se include în referentul colectivului: (30) Ministerul Sănătății, prin reprezentanții săi, au declarat... (Antena 3, 23.IX.2009) Opoziția însă, prin PNL și UDMR, răspund că... (Antena 3, 12.X.2009) așa că întreaga municipalitate, de la primar la măturători, făceau oficiile

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
dăm de mâncare și animalelor?" (www.adevarul.ro) - acordul este mixt: primul verb-predicat se acordă la plural (locuiesc), iar al doilea, la singular (crește). Acordul la plural este facilitat de prezența unui termen plural, al cărui referent se include în referentul colectivului: (30) Ministerul Sănătății, prin reprezentanții săi, au declarat... (Antena 3, 23.IX.2009) Opoziția însă, prin PNL și UDMR, răspund că... (Antena 3, 12.X.2009) așa că întreaga municipalitate, de la primar la măturători, făceau oficiile de gazdă (Prima TV

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
obligă pe viitorul guvern să le facă (Realitatea TV, 14.XII.2009) 2.2. Acordul numelor proprii Numele proprii pot impune verbelor-predicat, adjectivelor și pronumelor coreferente un acord "conceptual", în funcție de trăsăturile substantivului generic ce denumește conceptul în care se încadrează referentul: (35) Cândva regina litoralului, Cap Aurora e preferată mai ales de turiștii străini. (Realitatea TV, 2008) - "stațiunea Cap Aurora e preferată..." Ajunsă în atenția presei după scandalul [...], BGS pare să fie devenit firma preferată a... (Realitatea TV, Știri,.V.2009

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Adjectivul se acordă semantic cu unele substantive de genul feminin care au sens generic (acordul făcându-se la masculin). Se poate face o corelație cu structurile cu coordonare, în care două nominale [+Animat] coordonate, dintre care cel puțin unul are referent masculin, impun acordul la masculin (Bărbatul și femeia au fost primiți în audiență.). Masculinul este genul preferat pentru referirea la colectivități umane sau [+Animat] care implică referenți feminini și masculini: (51) Foarte multă lume doarme foarte agitat și se trezește

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
coordonare, în care două nominale [+Animat] coordonate, dintre care cel puțin unul are referent masculin, impun acordul la masculin (Bărbatul și femeia au fost primiți în audiență.). Masculinul este genul preferat pentru referirea la colectivități umane sau [+Animat] care implică referenți feminini și masculini: (51) Foarte multă lume doarme foarte agitat și se trezește foarte obosit (TVR 2, 11.IV.2009) autoritățile locale trebuie să [...], altfel nu au de ce să se declare surprinși (Realitatea TV, 2007) autoritățile nu au reacționat la

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
zică... - http://recursul.gsp.ro; eu sunt un slugă sărăntoc, venit din altă lume - www.e-calauza.ro). Unele nume proprii inanimate admit, pe lângă acordul formal, și unul conceptual, bazat pe trăsăturile substantivului care denumește conceptul în care se încadrează referentul numelui propriu (Tulcea, întemeiat în anul... - Orașul Tulcea, întemeiat în anul...). În capitolul despre acordul predicatului cu subiectul, au fost discutate mai multe tipuri de subiecte (nominale colective, nume proprii, abrevieri, termeni din metalimbaj, termeni inclusivi, pronume și locuțiuni pronominale

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acordul cu N2 depinde de semantica fiecărui pronume în parte. Sunt atestate exemple în care sintagmele cu vreunul admit acordul la plural (vreunul dintre noi am putea avea un secret), reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). De asemenea, admit acordul la plural și sintagmele cu niciunul (Nu-mi plac niciunul din cei zece) și oricare (Oricare dintre ei au făcut greșeli de neiertat), din motive semantice (predicația se aplică mai multor

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de semantica fiecărui pronume în parte. Sunt atestate exemple în care sintagmele cu vreunul admit acordul la plural (vreunul dintre noi am putea avea un secret), reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). De asemenea, admit acordul la plural și sintagmele cu niciunul (Nu-mi plac niciunul din cei zece) și oricare (Oricare dintre ei au făcut greșeli de neiertat), din motive semantice (predicația se aplică mai multor entități, nu doar uneia

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
adoptat, trăsăturile sunt valuate sau verificate. 4 Este impropriu să se utilizeze notațiile 1 pl., 2 pl., 3 pl., întrucât aceste persoane nu reprezintă pluralizarea singularului corespondent, ca la substantiv. 5 Există limbi în care genul reflectă caracterul [+/-Animat] al referentului, ca în familiile de limbi din Niger-Congo și Algonquian (cf. Corbett, 2006: 130). 6 Această productivitate este foarte des întâlnită la numele de meserii. 7 Recent, a apărut și sg. icră. 8 El este acceptat însă în alte limbi, cum

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
limba contemporană se mai întâlnește ca atare doar în sintagmele prepoziționale cu din, în și prin: dintr-însul, într-înșii, printr-însa etc. 28 De la unele dintre substantivele masculin sau neutre s-au creat derivate moționale pentru a desemna un referent feminin, în limbajul colocvial: ministră, ministreasă, doctoră, doctoriță etc. 29 În DOOM2, sunt înregistrate două substantive, omonime la singular, diferențiate morfologic la plural: babysitter 1, s.f., pl. babysittere și babysitter 2, s.m., pl. babysitteri. 30 La căutarea cu Google, sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]