3,182 matches
-
către un rol mai puțin proeminent, cu o rază mai redusă pentru editarea implicită Este de presupus că această opțiune este adoptată în mod tipic acolo unde naratorul nu are nici o intenție de a-l critica sau ironiza pe personajul reflexiv reprezentat; avem de-a face mai degrabă cu o empatie naratorială implicită față de acest personaj. Dacă aceste tendințe sînt atît de robuste cum este sugerat aici, ele ar putea aminti de ceea ce se numește „implicatură scalară” în pragmatica lingvistică (Levinson
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
careți discutăm - sunt exprimarea "fictivă" (lumea romanului), cea "mitologică" și cea "poetică". ' 25 - c. 278 3. Termenii monosemn și plurisemn sînt folosiți de Philip Wheelwright, în The Semantics of Poetry, în Kenyan Review, II (1940), pp. 263- 283. Plurisemnul este "reflexiv din punct de vedere semantic în sensul că el este o parte componentă a înțelesului său. Cu alte cuvinte, plurisemnul, simbolul poetic, nu este numai utilizat, ci și apreciat; valoarea lui nu este în întregime instrumentală, ci și, în mare
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
semnul întrebării, din motive diferite, valabilitatea acestor trei genuri fundamentale. Noi trebuie să distingem, spune el, die epische, die lyrische, und die reflektierende Gattung... die Dramatik ist keine poetische Gattung, sondern eine poetische Form (genul epic, cel liric și cel reflexiv... dramaturgia nu este un gen poetic, ci o formă poetică). 17. Thibaudet, op. cit., p. 186. 18. Aristotel, Poetica, cap. 14: "Desfătarea pe care trebuie s-o cerem unei tragedii nu poate fi, într-adevăr, orice fel de desfătare, ci numai
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
tot a lui I. Iordan, este Limba lui Eminescu, în Revista Fundațiilor nr. 5, 1940. După război, stilistica română este dominată de activitatea lui Tudor Vianu. Cursul de stilistică, 1943, oferise principiile de bază, prin delimitarea funcției tranzitive de cea reflexivă, a stilului scriptic de cel "vorbit", a celui nominal de cel verbal, prin analiza "zonei" unui cuvînt, în nucleul intelectual, semnificațiile conexe și reprezentările afective (numite azi valori denotative si conotative), prin cercetarea funcțiilor metaforei. Arta prozatorilor români (București, 1941
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de politețe. În subcapitolul despre subiectul non-nominal, sunt grupate contextele în care subiectul este reprezentat de o formă verbală nepersonală, un grup prepozițional sau o propoziție redusă. În partea finală a capitolului, este discutat acordul anumitor tipuri de verbe-predicat: verbele reflexive cu valoare impersonal-pasivă și operatorii modali. Al patrulea capitol se referă la subiectul format dintr-o sintagmă binominală, am grupat o serie de sintagme alcătuite din două nominale care formează o unitate referențială, având un singur referent: primul nominal (N1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diferite în interiorul acestui pronume. Cazul, numărul și genul sunt marcate în prima parte a cuvântului, iar persoana este marcată în a doua parte. Pronumele de întărire este format prin fuzionarea pronumelui personal îns27 cu formele clitice de dativ ale pronumelui reflexiv (-mi, -ți, -și, -ne, -vă, -și, -le). Cele două elemente componente au fuzionat într-un singur cuvânt, cu accentul pe prima silabă, dar și-au păstrat tipul de marcare morfologică pe care îl aveau înainte de fuzionare: primul element, îns, marchează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
elemente componente au fuzionat într-un singur cuvânt, cu accentul pe prima silabă, dar și-au păstrat tipul de marcare morfologică pe care îl aveau înainte de fuzionare: primul element, îns, marchează genul, numărul și cazul, iar al doilea element, pronumele reflexiv, marchează persoana (și numărul). Această precizare etimologică este importantă pentru a înțelege că, totuși, generalizarea lui Lehmann s-ar putea aplica și în cazul adjectivului pronominal de întărire: faptul că se acordă atât în caz, cât și în persoană se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Așa sunt oameniii carii nu-și văd lucrurile salei cele rele și viiața lor cea becistnică (Viața și pildele prea înțeleptului Esop, în vol. Școala Ardeleană, I, p. 202) Utilizarea formei său cu referent plural se corelează cu utilizarea pronumelui reflexiv accentuat cu referent +plural, întâlnită în unele texte, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea: (108) a. tineriii, cu o ispită prea ticăloasă sunt siliți a mărturisi, de nu altora, încă sieșii, întru inima sa, că această petrecere de ibovnicie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
una singură la plural (they - nominativ, them - acuzativ, their - genitiv). În franceză, la acuzativ formele atone marchează distincția masculin vs. feminin doar la singular (ex. le - masculin, singular, acuzativ, la - feminin, singular, acuzativ, les - feminin sau masculin, plural, acuzativ). Și reflexivul accentuat a fost înlocuit tot cu pronumele personal la plural, prin analogie cu situația de la posesiv, în cadrul unui proces mai general de pierdere a valorii +referent plural a formelor posesive și reflexive 39: (109) a. *Tinerii se salută între sine
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acuzativ, les - feminin sau masculin, plural, acuzativ). Și reflexivul accentuat a fost înlocuit tot cu pronumele personal la plural, prin analogie cu situația de la posesiv, în cadrul unui proces mai general de pierdere a valorii +referent plural a formelor posesive și reflexive 39: (109) a. *Tinerii se salută între sine. b. Tinerii se salută între ei. 4.5. Pronumele de întărire Paradigma pronumelui de întărire este foarte complexă, ceea ce îngreunează acordul acestui pronume. Lucrările normative semnalează frecvent dezacorduri în utilizarea acestui pronume
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca subiect: (123) a. *Merele îmi ajunge. b. *Cafelele e cam mult. c. *Kilometrii alergați e foarte bine. d. *Exemplarele acestea e suficient. 4. Acordul unor tipuri de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă Conform normelor limbii române, reflexivul cu valoare impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă Conform normelor limbii române, reflexivul cu valoare impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
române, reflexivul cu valoare impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și totuși, mâncarea și băutura nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a dat degeaba. (Info Pro, 2008) b. ...s-a mai văzut minuni
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plătit 200 de miliarde (Realitatea TV, 2007) e. Se ia și bani pe chestia asta (Info Pro, 2008) f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
TV, 2007) e. Se ia și bani pe chestia asta (Info Pro, 2008) f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dar greoaie și nefamiliare vorbitorilor români, se întâlnesc rar în practică [...] fiind de obicei evitate. Situații de acest fel apar în special în traduceri, dar chiar și aici un bun traducător recurge la schimbarea construcției (de exemplu, apelând la pasivul reflexiv în locul celui analitic) sau găsește sinonime substantivale de același gen în locul substantivelor de genuri diferite [...] ori sinonime adjectivale cu formă unică la plural în locul adjectivelor cu forme de gen diferențiate" (Avram, 2001: 345). "Când substantivele sunt nume de lucruri, tipurile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin substantiv comun (+/-animat) sau propriu inanimat, însoțit de articolul definit sau de alți determinanți definiți, ori prin numeral prepozițional. (ii) CD prepozițional este exprimat printr-un substantiv comun personal ori personificat, substantiv propriu nume de persoană sau pronume (personal, reflexiv, de politețe, demonstrativ, nehotărât, pronumele semiindependente al și cel, pronumele relativ sau interogativ care), indiferent de poziția față de verb. Așadar, sunt două tipuri majori de contexte cu dublare obligatorie: (i) CD este antepus; (ii) CD este exprimat printr-un termen
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect nu este posibilă dacă: (i) CI este exprimat prin clitic deictic, antepus verbului (7) Îmi tună și-mi fulgeră. (ii) CI este subordonat unui verb cu pronume reflexiv în acuzativ, obligatoriu la persoanele I sau a II-a (Mă adresez ție / lui Ion). 2.2.3. DC este facultativă Dublarea CI este facultativă dacă acesta este postpus și are trăsăturile +animat, -uman : (8) Mama (îi) dă pisicii carne
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbe-predicat Destul de frecvent, în limba vorbită verbele la diateza pasivă cu se nu sunt acordate în număr cu nominalul subiect. Pe lângă explicațiile specifice registrului oral (neanticiparea mesajului, neatenția), este vorba și de factori favorizanți care țin de sistemul limbii. Pasivul reflexiv are o nuanță impersonală, ceea ce influențează dezacordul: (44) s-a mai văzut pe partea dreaptă împăcări și divorțuri (Realitatea TV, 9.VI.2007) se va putea vizita grădinile, muzeul... (Realitatea TV, 14.V.2008) până la această oră s-a plătit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și se va stabili o strategie (Antena 3, 19.VI.2009) Câte accesări s-a făcut pentru acest film. (OTV, 10.IX.2008) Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a dat degeaba (Info Pro, 1.V.2008) Rar, verbul reflexiv impersonal, care ar trebui să aibă forma nemarcată de persoana a III-a singular, are formă de plural. De obicei, este vorba de un acord (greșit) prin atracție: (45) Se merg pe cu totul alte indicii. (Prima TV, 19.V.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]