5,383 matches
-
persoana suferă. Suferințele morale au caracter de frământare și de sfâșiere interioară. Ele izolează sfârșind prin a Însingura Persoana. În plan colectiv, Însingurarea se manifestă prin starea de Înstrăinare a indivizilor. În această situație, compensarea este dată de deschiderea și refugiul interior al persoanei. Ceea ce-mi este interzis În afara mea poate deveni posibil În interiorul meu. În felul acesta, omul se regăsește pe sine Însuși. Dar retragerea În sine nu este suficientă. Ea poate deveni periculoasă prin izolarea și Însingurarea persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Într-o lume ostilă, nedreaptă, represivă, absurdă sau anomică, În care, chiar dacă este cetatea mea, eu nu mă recunosc ca apartenent, cu care nu mă mai pot identifica de care mă simt străin și oprimat, Îmi pot găsi totuși un refugiu interior. Eu mă pot pune la adăpost de o cetate ostilă printr-un act de refugiu sau de exil interior. Accept realitatea absurdă, dar numai În plan formal. Mă supun, dar nu mă las Înfrânt. Accept starea de fapt, pentru că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu mă recunosc ca apartenent, cu care nu mă mai pot identifica de care mă simt străin și oprimat, Îmi pot găsi totuși un refugiu interior. Eu mă pot pune la adăpost de o cetate ostilă printr-un act de refugiu sau de exil interior. Accept realitatea absurdă, dar numai În plan formal. Mă supun, dar nu mă las Înfrânt. Accept starea de fapt, pentru că știu, sper, nutresc convingerea că „va trece și asta așa cum trec toate”. Totul este un „accident
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin exilul interior, eu pot compensa această stare de fapt prin construirea unor „situații deschise” În universul meu interior. Exilul exterior este situația Închisă În care fie sunt azvârlit, fie reprezintă o opțiune a mea. Dacă exilul interior este un refugiu În fața unei vieți inacceptabile moral sau social, exilul exterior este o fugă care se Însoțește cu o stare de neliniște, cu angoasă, o existență nesigură, de tip „Închis”. Mai există Încă o situație importantă care intră În tematica acestei discuții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau ca acte manifeste ale unei persoane, care, prin natura lor, se abat de la normele morale, manifestate, din punct de vedere psihologic, prin acte, intenții, conduite anormale. În sensul acesta menționăm următoarele: Înșelătoria, furtul, minciuna, impudicitatea, brutalitatea, izolarea, conduitele de refugiu, exaltarea etc. Toate acestea trebuie Înțelese, ca semnificație, În raport cu natura tendințelor eului personal. În sensul acesta, plecând de la tendințele eului personal, propunem următoarea sistematizare a tulburărilor psihomorale, așa cum se poate vedea În schema de mai jos. Pe lângă aceste grupe de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
etc. Vom analiza, În continuare, cele două grupe principale de tulburări psihomorale: tulburările tendențiale de factură funcțională și tulburările nucleare de factură structurală ale eului. Acte și conduite de exaltare, de afirmare, productive (Pulsiuni ale supraeuluiă Acte și conduite de refugiu, de dependență și regresiune (Regresiune către trecută Eul personal Acte și conduite de atac, de violență, de distrugere (Proiecție către viitoră Acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine (Pulsiuni ale inconștientuluiă 1Ă Tulburările tendențiale ale eului sunt cele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reprezentate prin acte și conduite de Închidere, de Întoarcere către sine; că acte de proiecție către viitor, reprezentate prin acte și conduite de atac, de violență și distrugere; dă fenomene de regresiune În trecut, reprezentate prin acte și conduite de refugiu, de dependență și de regresiune. 2Ă Tulburările nucleare ale eului sunt cele de factură structural-constituțională. Ele nu mai sunt tendințe ci constituții tipologice de factură psihomorală morbidă, În care constituția psihopatologică este dublată de o pervertire morală a eului personal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
față de lume, cu dificultăți de identificare În raport cu ceilalți; că tipul expansiv, de factură mitomaniacă, Înclinat către fabulații, instabil și agresiv, proiectat către viitor, atașat de modelul patern; dă tipul regresiv, nesigur, Întors către trecut, de modelul matern, cu tendințe de refugiu, incapabil de a relaționa cu alții sau de a menține o relație Îndelungată. Există o diferență Între patologia psihiatrică și patologia psihomorală? Răspunsul la această Întrebare este foarte important și vom Încerca să-l schițăm. Ne aflăm În fața a două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
primul rând, să demobilizeze esența spirituală a nației subjugate, sugrumându-i potențialul de creație culturală, după cum în plan material caută să o pauperizeze, exploatându-i bogățiile și confiscându-i puterea de muncă”. Devine astfel necesară realizarea în exil a unui refugiu esențial, în stare „să dezvolte pe mai departe spiritul acestei culturi”, în ciuda perspectivelor limitate care diminuează considerabil capacitatea de „a provoca emulația creatoare”. Autorul solicită „un interes mai direct”, astfel încât fenomenul cultural românesc să poată fi prezentat lumii libere prin
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
opera de ficțiune, în publicistică și, direct, în proza confesivă. Nu o idealizează, nici nu o ponegrește. „Se spune - remarcă prozatorul în aceeași convorbire - că există o nostalgie a paradisului pierdut, care este copilăria; în realitate copilăria este locul de refugiu al problemelor insolubile.” Copilul P. nu este, într-o familie de țărani atât de numeroasă, răsfățat. Este socotit „blegul” familiei, pare adormit, frații mai mari își bat joc de el, îl trimit să ia o greblă sau o lopată și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
tehnica epică (introduce masiv eseul romanesc). Tema mai intimă este încercarea de a ieși din istorie. Eșuând în încercarea de a impune o „nouă religie”, Niculae Moromete încearcă acum să trăiască în umbra istoriei. Istoria pătrunde însă și în acest refugiu. Întâi sub forma unei fatalități existențiale: dragostea pentru Simina, o pictoriță care își arată talentul numai când este îndrăgostită; ea îl scoate pe Niculae Moromete din izolare și îl aduce în istorie. Dar Simina moare și Niculae cunoaște o nouă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Angajat al librăriei bucureștene „C. Dobrogeanu-Gherea” (1926-1927), ulterior este funcționar la Editura Naționala - Ciornei, redactor la „Adevărul”, secretar de redacție la „Dimineața” (din 1928) și, mai târziu, redactor la „Facla” (1937-1940). Temându-se de legionari, până în 1946 se află în refugiu în URSS. Revenit în țară, va fi redactor la Agerpres, regizor la Teatrul Muncitoresc, apoi la teatre din Arad, Reșița, Brașov, Brăila, Craiova, iar din 1955 redactor-șef de secție la „Flacăra”. A debutat cu versuri în „Cultura proletară” (1926
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
mai târziu alte modele lirice. Fuga din hazard poartă pecetea acestor filiații, potențate de irezistibila atracție a filonului folcloric românesc. Critica a remarcat conotația aparte a titlului, acesta vrând să releve salvarea sufletului genuin din hazardul și pericolele vieții, prin refugiul în imperiul poeziei, al candorii și al incantației magice. Solitarul citadin (1972) abordează problematica existenței trepidante din metropolele tentaculare, în perspectiva unui modernism ostentativ atât sub aspectul conținutului, cât și stilistic, stimulat de impresiile furnizate de câteva călătorii de interes
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
duce la adaptarea socială a acesteia, având ca efect starea de sănătate mintală, reprezentată prin echilibrul interior și exterior. Dezacordul dintre „normele” modelului socio-cultural al cetății și „nevoile” persoanei va genera conflicte, stări de tensiune, conduite aberante, antisociale sau de refugiu, dificultăți de comunicare, ducând în final la inadaptarea sau la dezadaptarea socială a acesteia și având ca efect apariția bolilor psihice. Aceste aspecte se pot urmări, din punct de vedere dinamic, în trei etape succesive ale istoriei evoluției umanității: 1
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot fi descrise mai multe tipuri de psihotraumatisme: traumatisme multiple; traumatisme cumulative; traumatisme în lanț; traumatisme silențioase. Fig. Factorii psihotraumatizanți Frustrări Individuale (ale persoanei) Interdicții globale ale libertăților individuale Castratoare Conduite autoagresive Marginalizare, interdicții selective sau parțiale Carențiale Conduite de refugiu Colective (ale grupurilor social-umane) Globale cu caracter represiv Castratoare Conduite revendicative Selective cu caracter discriminator Carențiale Conduite vindicative Pentru a putea înțelege mecanismele de acțiune morbigenetică a psihotraumatismelor, să insistăm asupra semnificației lor. Varietatea, complexitatea, mobilitatea, durata de acțiune și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuale ale persoanei umane pot avea două aspecte: a) interdicții globale ale libertăților individuale, cu efect castrator, ducând la conduite autoagresive; b) situații de marginalizare, de tipul unor interdicții parțiale sau selective, cu efecte carențiale, ducând la conduite patologice de refugiu; 2) frustrările colective, ale grupurilor social-umane, pot avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative antisociale; b) frustrări selective, cu caracter discriminator și efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolilor de comunicare. Acestea pot lua forme diferite, așa cum se poate vedea mai jos: a) izolarea este o rupere a persoanei de ceilalți și de realitatea lumii, o stare de închidere în sine, care inițial are semnificația unei conduite de refugiu, dar care de fapt îi este impusă individului; b) angoasa apare ca un sentiment de neliniște, de nesiguranță, dat de incapacitatea de a mai putea înțelege și accepta o lume în schimbare, cu caracter absurd, de care omul se simte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
izolarea este starea de însingurare acceptată de un individ care se retrage din lume, din societate, reducând considerabil, uneori până la completa suprimare, relațiile sale cu celelalte persoane și cu mediul social; trebuie să vedem în aceste situații fie conduite de refugiu, fie manifestări ale unor tulburări psihice, situații nevrotice, complexuale etc.; supunerea forțată cu claustrarea individului este tot o formă de conduită care solicită capacitățile de adaptare ele acestuia; adaptarea este extrem de dificilă, întrucât se face împotriva voinței persoanei respective; refuzul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
durabil starea de sănătate mintală, având consecințe numeroase și prelungite în timp. Efectele pe care schimbarea frecventă și rapidă a „modului de viață” le va avea asupra comunităților de indivizi sunt următoarele: tulburări psihice (nevroze, depresii, afecțiuni psihosomatice), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii), conduite antisociale (violență, suicid), dificultăți de adaptare și integrare socială sau familială (conflicte, separare, divorț), refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune rapidă; efort de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mărirea presiunii sociale prin creșterea cerințelor; obligativitatea asimilării evenimentelor trăite; incapacitatea de a răspunde la solicitările externe; b) calitatea și sensul vieții: devalorizarea calității vieții; pierderea sensului vieții; absența unor motivații pozitive, pierderea idealurilor; compensări ale frustrărilor prin conduite de refugiu în imaginar; izolare și însingurare; sentimentul insecurității. Aspectele mai sus prezentate scot în evidență importanța relațiilor care se stabilesc între comunitățile sociale și mediile umane în ceea ce privește menținerea și progresul sănătății mintale, dar și riscul legat de apariția tulburărilor psihice, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Așa cum spuneam, ele sunt de două feluri, fiecare având caracteristici și urmări proprii, după cum se poate vedea mai jos. a) Efectele imediate ale schimbărilor sociale asupra stării de Sănătate mintală se pot manifesta prin: nevroze și stări reactive; conduite de refugiu (alcoolism, consum de droguri, migrații populaționale); conduite delictuale antisociale; conduite de dependență socială. b) Efectele tardive ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin: schimbarea treptată a conduitelor și acțiunilor umane; schimbarea gusturilor și a sensibilității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe cât posibil, ca „schimbările sociale” să fie introduse treptat, ținute sub control riguros, permanent, pentru a se putea preveni în felul acesta „șocul schimbării”, situațiile conflictuale, situațiile cu caracter psihotraumatizant pentru starea de sănătate mintală colectivă, nevrozele, conduitele protestatare, de refugiu, actele antisociale etc. d) În acțiunea de igienă mintală, un rol esențial revine instituțiilor sociale și mass-mediei. Acestea vor avea rolul de „introducere treptată” a schimbărilor sociale, care trebuiesc percepute ca „reforme” pozitive menite să reflecte expresia progresului și nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în imaginar și să viseze; o asemenea înclinație trebuie însă să rămână un simplu joc și să nu devină un mecanism cu ajutorul căruia copilul să evadeze din situațiile dificile sau nedorite ale unei realități constrictive pentru el; în acest caz, refugiul în imaginar devine un pericol grav pentru starea de sănătate mintală și dezvoltarea psihică ulterioară ale copilului; în ceea ce privește devianțele, E. Bleuler și H. Claude au subliniat importanța acestei predispoziții în geneza autismului și a schizofreniei; alte devianțe care mai pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu idealul lor de absolut; ei se închid, se izolează sau se revoltă împotriva realității vieții, construindu-și un model propriu (mișcarea „Hippies”, muzica Pop etc.); apare nevoia de evaziune, tendința de „a pleca în lume”; apar frecvente conduite de refugiu (fugă, vagabondaj, suicid, consumul de droguri); h) incomunicabilitatea; tinerețea are „pereții” rigizi, ermetici; ea nu admite nici un fel de compromisuri și, concomitent, suferă de propria sa izolare; din acest motiv, tinerețea nu poate comunica, iar adolescentul se izolează de lume
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motiv, tinerețea nu poate comunica, iar adolescentul se izolează de lume; i) solitudinea este legată de incomunicabilitate, de inadaptare și de sentimentul „de a nu fi înțeles”, fapt care face ca tânărul să se izoleze de lume; j) familia și refugiul celular; pentru adolescent familia este prima închisoare pe care acesta trebuie să o dărâme și din care caută permanent să evadeze; A. Gide o asemuiește cu „regimul penitenciar”; pentru Ch. Bühler aceasta reprezintă o perioadă de negație, cu un pronunțat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]