KorAP: Find »[drukola/base=regiment & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...298 >

7,442 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

directorul cl. I Vintilă Ionescu (șef), chestor Gheorghe Rânzescu (adjunct), chestor Emil Iagolnița (șef al Secției Informații), șef de poliție Ion Ionescu (șef al Secției Controlul Străinilor), chestor Eugen Clonța (șef al Secției Controlul Populației), iar colonelul Constantin Tobescu, comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri, a primit sarcina de a conduce Poliția Ordinei. În vederea uniformizării acțiunilor informative/contrainformative, în conformitate cu noile concepte care au stat la baza înființării D.G.P.S.S., s-a trecut la elaborarea unor Norme cu aplicabilitate la nivel național. Lipsa unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din locotenent (r) Vasile Mihăilescu și 6 agenți acoperiți, detașați la postul de jandarmi Dobroșești. Aceștia erau plutonierii Șt. Bembea, Dt. Crăciunescu (din echipa Corpului de Jandarmi), D. Onofrei, I. Tică, sergenții majori N. Martinescu și I. Costin (din echipa Regimentului 2 Jandarmi „Bucegi”). De la 1 august 1940 însă, măsurile de pază au fost întărite, iar dispozitivul a fost mărit cu încă 8 jandarmi (3 reangajați și 5 militari în termen). Șeful Serviciului Jandarmeriei, colonelul Dumitru Geormăneanu, a înaintat ministrului de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
un asemenea act. Raportul a avut efectul scontat și, la 27 iulie 1940, ministerul de Interne a interzis „complet orice deplasare din Snagov, vila Teodoride”, fostului demnitar de la Varșovia. Mai mult, începând din 22 iulie 1940, Serviciul Jandarmeriei a cerut Regimentului 2 Jandarmi „Bucegi” și Legiunii de Jandarmi Ilfov să raporteze telefonic, „în fiecare seară, până la orele 21,00” activitatea zilnică a celui supravegheat. Următoarele două săptămâni, monitorizarea activităților zilnice desfășurate de colonelul Beck nu a evidențiat nimic deosebit. Acesta a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informații al Jandarmeriei a fost restructurat și pus pe baze care trebuiau să-l ridice „la un nivel superior” față de organizațiile antistatale care acționau în România. Dispozitivul informativ a fost întărit cu elemente capabile și bine pregătite, iar la dispoziția regimentelor și legiunilor de jandarmi au fost puse mijloace materiale care să permită dezvoltarea unei rețele informative eficiente, compuse din agenți permanenți sau agenți ocazionali. În ordine, vigilența organelor abilitate trebuia focalizată către următoarele obiective: - mișcarea comunistă, care trebuia urmărită, iar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a înaintat factorilor decidenți un material privind tranzitul de avioane sovietice dinspre U.R.S.S. către Cehoslovacia în perioada mai - august, care au survolat și teritoriul României. Acestea, în număr de 70-90, au încadrat două grupuri de bombardament aflate în subordinea Regimentului 6 Aviație din Praga. Pentru a ajunge la destinație, avioanele au fost obligate să survoleze și Polonia, însă statul vecin a luat măsuri de apărare activă, fapt care a condus la lupte aeriene „doborându-se avioane din ambele tabere”, după

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ungaria a înregistrat 4500 de cereri, cel din Katowice (Uniunea Insurgenților din Silezia), cu misiunea eliberării regiunii Cieszyn, câteva sute de voluntari, alți 4000 s-au înscris la Piotrkow (Corpul de Pază din Transolzania), fiind organizați în 6 batalioane, pe lângă Regimentul 25 Infanterie. A doua etapă a fost constituită din acțiuni subversive săvârșite de forțe paramilitare poloneze în diferite localități din statul cehoslovac. Acțiunea, organizată „minuțios și cu cea mai mare discreție” a cuprins recrutarea, instruirea și echiparea unor grupe formate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
10 persoane. Dintre acestea, patru reprezentau un grup din Arad - Ion Gabor, Ludovic Kollar, Ernest Miskovits, Ștefan Bartha - care se afla în așteptarea pronunțării sentinței de către Tribunalul Corpului 2 Armată. Ca fapt divers, să notăm că Ioan Kallo, soldat în Regimentul 10 Dorobanți, a reușit să evadeze în timpul instrumentării cazului și era judecat în lipsă, iar cea mai mică pedeapsă, doar 6 luni de închisoare, a fost acordată de Tribunalul Diviziei 1 Infanterie unui cetățean român din Ungaria, Alexandru Tudoran. Considerăm

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Băneasa). Din gara Mogoșoaia și până la Palatul Regal traseul a fost împărțit în 14 sectoare, fiecare fiind încadrat cu polițiști din serviciile centrale și din circile de pe raza respectivă. Inspectoratul Gardienilor Publici a primit ordin să trimită 210 gardieni, iar Regimentul de Jandarmi Pedeștri a contribuit cu o companie în mare ținută și 110 militari pe traseu. Ordinul a prevăzut și întâmpinarea regelui de către supușii săi, stabilindu-se că aceștia trebuie așezați între vila Minovici și Arcul de Triumf (1900 metri

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
bulevardul Regele Alexandru - Piața Romană - strada C. A. Rosetti. Având în vedere traseul asimetric și multitudinea de schimbări, Prefectura Poliției Capitalei a decis ca fiecare componentă a acestuia să fie încredințată unei Chesturi de Poliție întărită cu elemente din D.G.P. Regimentul de Jandarmi Pedeștri a trimis în zona respectivă 230 de militari, dintre care 80 numai în zona Arcului de Triumf, iar Inspectoratul Gardienilor Publici a contribuit cu 140 de funcționari, care au asigurat paza unor puncte fixe de pe traseu. Aniversarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au luat contramăsurile necesare. Printre altele, P.P.C. a cerut comisariatelor să-și organizeze „un serviciu informativ continuu”, alcătuit din rețeaua existentă în întreprinderi, uzine, piețe etc., care să comunice din sfert în sfert de oră evoluția situației din zona afectată. Regimentul de Jandarmi Pedeștri a participat la această acțiune cu câte două plutoane în fiecare sector de poliție, cu rolul de a interveni în cazul izbucnirii unor dezordini publice. Spre sfârșitul aceleiași luni, la 23 noiembrie 1940, inspectorul regional de poliție

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
persoană care a coordonat departamentele de Poliție, Siguranță și Jandarmerie în primele două guverne conduse de generalul Antonescu a fost Alexandru Rioșanu. Născut la 20 februarie 1892, în București, acesta a absolvit Școala Militară de Cavalerie (1913), fiind repartizat la Regimentul 9 Roșiori, de unde s-a mutat la Regimentul 4 Roșiori. Cu această unitate a luat parte la luptele de la Mereni și Robănești, unde a căzut prizonier, la 19 noiembrie 1916. Întors din captivitate (1918) a fost reîncadrat în aceeași unitate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Jandarmerie în primele două guverne conduse de generalul Antonescu a fost Alexandru Rioșanu. Născut la 20 februarie 1892, în București, acesta a absolvit Școala Militară de Cavalerie (1913), fiind repartizat la Regimentul 9 Roșiori, de unde s-a mutat la Regimentul 4 Roșiori. Cu această unitate a luat parte la luptele de la Mereni și Robănești, unde a căzut prizonier, la 19 noiembrie 1916. Întors din captivitate (1918) a fost reîncadrat în aceeași unitate și a luat parte la campania din Ungaria

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
octombrie 1922 a urmat un curs de informații, fiind propus de colonelul Ion Antonescu, șeful Școlii de Cavalerie. La 31 mai 1938 a demisionat din cadrele active și a trecut la pensie cu gradul de locotenent-colonel, figurând ca rezervist la Regimentul 4 Călărași. Până atunci a mai activat în Regimentele 5 Călărași (1917-1920), 4 Roșiori (1924-1928), Brigada 2 Roșiori (1928-1931), Regimentele 6 Călărași (1931-1932), 16 Călărași (1933), 9 Roșiori (1934) și 10 Roșiori (1937). S-a căsătorit cu Sonia Economos (6

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
propus de colonelul Ion Antonescu, șeful Școlii de Cavalerie. La 31 mai 1938 a demisionat din cadrele active și a trecut la pensie cu gradul de locotenent-colonel, figurând ca rezervist la Regimentul 4 Călărași. Până atunci a mai activat în Regimentele 5 Călărași (1917-1920), 4 Roșiori (1924-1928), Brigada 2 Roșiori (1928-1931), Regimentele 6 Călărași (1931-1932), 16 Călărași (1933), 9 Roșiori (1934) și 10 Roșiori (1937). S-a căsătorit cu Sonia Economos (6 februarie 1927) și au avut trei copii: Ioana (n.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mai 1938 a demisionat din cadrele active și a trecut la pensie cu gradul de locotenent-colonel, figurând ca rezervist la Regimentul 4 Călărași. Până atunci a mai activat în Regimentele 5 Călărași (1917-1920), 4 Roșiori (1924-1928), Brigada 2 Roșiori (1928-1931), Regimentele 6 Călărași (1931-1932), 16 Călărași (1933), 9 Roșiori (1934) și 10 Roșiori (1937). S-a căsătorit cu Sonia Economos (6 februarie 1927) și au avut trei copii: Ioana (n. 14 noiembrie 1927), Caterina (n. 12 octombrie 1928) și Alexandru (n.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe fiecare județ, acestea fiind subîmpărțite în sectoare, secții și posturi. Cele opt inspectorate regionale erau: Alba, Timișoara, Craiova, București, Galați, Constanța, Iași și Suceava. I.G.J. mai avea la dispoziție 12 batalioane de jandarmi, o Legiune de Jandarmi C.F.R. și Regimentul de Jandarmi Pedeștri din București. Această ultimă unitate avea un efectiv de circa 3000 militari și din el s-au constituit Detașamentul Special Pază Zona Petrolieră, Detașamentul Special Pază Pod Cernavodă, iar un pluton, ulterior companie, a fost detașat la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au fost prinși la 22 decembrie 1943 pe raza comunei Plosca, județul Teleorman. Cei trei au fost capturați de elev jandarm sergent C. Pârlog și jandarm soldat D. Dragu, cărora li s-a alăturat benevol soldatul concentrat A. Ghițescu din Regimentul 34 Infanterie, pe baza informațiilor date de Ecaterina I. Florea, care a anunțat postul de jandarmi prin copilul Nicolae P. Mărunțelu. Președinția Consiliului de Miniștri a oferit o recompensă de 60.000 lei care au fost împărțiți astfel: 40.000

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
patru ostași germani și un subofițer, alți doi fiind răniți. Uneori, dreptatea se făcea pe loc de către localnici, care se revoltau contra abuzurilor. Astfel, în comuna Cișmilia, județul Tighina, un soldat german a fost ucis de doi soldați români din Regimentul 39 Infanterie, deoarece a încercat să violeze o femeie, iar în comuna Carbolia, din același județ, jandarmii au intervenit împotriva unui jaf și trei refugiați germani, în stare de ebrietate, i-au atacat, astfel încât a fost necesar uzul de armă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Zamfir și Elena. Tatăl său, Zamfir Vasiliu (n. 1839), a urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri (1861-1863), după care a evoluat într-o frumoasă carieră militară, al cărei punct culminant a fost, desigur, participarea la Războiul de Independență (1877-1878) cu Regimentul 7 linie (infanterie). Pentru faptele sale pe câmpul de luptă a fost decorat cu: Medalia militară de aur, pentru fapte de curaj și devotament săvârșite în zilele de 4, 10, 15, 20 și 27 mai 1877, cu ocazia bombardamentelor de la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
să urmeze aceeași carieră. Constantin a obținut bacalaureatul la Liceul din Focșani, apoi a optat pentru cariera militară, fiind admis la Școala de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie din București, în 1901. O absolvă în 1903 și este repartizat la Regimentul 6 Roșiori, după care urmează Școala Specială de Cavalerie din Târgoviște (1904-1906), împreună cu viitorul mareșal Ion Antonescu. După absolvire, se mută în Regimentul 1 Roșiori, în care fusese repartizat sublocotenentul Ion Antonescu, unde rămâne până în 1908 când, în urma unui accident

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ofițeri de Infanterie și Cavalerie din București, în 1901. O absolvă în 1903 și este repartizat la Regimentul 6 Roșiori, după care urmează Școala Specială de Cavalerie din Târgoviște (1904-1906), împreună cu viitorul mareșal Ion Antonescu. După absolvire, se mută în Regimentul 1 Roșiori, în care fusese repartizat sublocotenentul Ion Antonescu, unde rămâne până în 1908 când, în urma unui accident de călărie, în timp ce participa cu unitatea la manevre, își fracturează șira spinării și este nevoit să părăsească arma Cavaleriei. La propunerea generalului Averescu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
își fracturează șira spinării și este nevoit să părăsească arma Cavaleriei. La propunerea generalului Averescu, ministru de Război și fost comandant al Brigăzii 1 Roșiori, care îl cunoștea, trece în Jandarmerie și este numit comandantul Companiei de Jandarmi Covurlui, subordonată Regimentului 1 Roșiori. A participat la al doilea război balcanic ca pretor al Diviziei 1 Cavalerie, în perioada 20 iunie-31 august 1913. Din 16 octombrie 1914 este comandantul Companiei de Jandarmi Dolj, cea mai mare din țară, cu care a luat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de la 1 septembrie 1917. În perioada 1 ianuarie-30 iunie 1918, va fi delegat ca pretor pe lângă Divizia 6 Infanterie, unde s-a arătat activ și priceput în însărcinările primite. De la 1 septembrie 1918, maiorul Vasiliu a comandat Batalionul 1 din Regimentul 2 Jandarmi, iar în foaia de notare comandantul său l-a evidențiat ca fiind „un excelent ofițer de jandarmi care trebuie să înainteze până la cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare” și îl propune a fi avansat la gradul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mod vădit mai bine decât cea din celelalte provincii”, iar generalul Ștefănescu îl propune din nou la avansare în mod excepțional, iar aceasta se produce la 1 septembrie 1919. Locotenent-colonel Vasiliu este numit, la 1 noiembrie 1920, ajutor al comandantului Regimentului 1 Jandarmi, până la 1 aprilie 1921, după care este o perioadă director al alimentării din Subsecretariatul de Stat al Refacerii și Aprovizionării și este propus a fi avansat la excepțional la gradul de colonel de toți șefii săi ierarhici. În

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
până la 1 aprilie 1921, după care este o perioadă director al alimentării din Subsecretariatul de Stat al Refacerii și Aprovizionării și este propus a fi avansat la excepțional la gradul de colonel de toți șefii săi ierarhici. În continuare, în Regimentul 1 Jandarmi deține un an funcția de comandant al Batalionului de Instrucție, fiind evidențiat și propus din nou pentru avansare. Anul 1922 îl găsește pe Constantin Vasiliu la Regimentul 9 Jandarmi, iar din 20 octombrie 1922 a primit comanda provizorie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]