12,047 matches
-
pe piață va rezulta volumul efectiv pe care îl va vinde firma pentru a-și maximiza realizarea obiectivelor pe termen scurt sau lung. Se observă existența unui proces de reglare a întreprinderii în raport cu piața, alcătuit din două bucle principale de reglare, una materială (comenzivânzări) și cealaltă informațională (prețul pieței-publicitate). Cele două bucle feedback sunt corelate, în sensul că de buna funcționare a uneia depinde și funcționarea eficientă a celeilalte. În cadrul SRBS se formează și un proces de autoreglare, prin care adaptarea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
aceste planuri și programe sunt corelate alcătuind bucle feedback sub formă de cuib, buclele pe termen lung încorporând bucle feedback pe termene din ce în ce mai scurte, până se ajunge la programe zilnice sau chiar orare. Trebuie menționat faptul că în cadrul proceselor de reglare descrise mai sus un rol important îl joacă informațiile furnizate de subsistemul prețuri-costuriprofitabilitate, mai ales informațiile legate de prețul de producție al produselor planificate și programate. 1.4.2. Subsistemul de producție (tehnologic) (SP-T) Așa cum a fost arătat mai
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
un ansamblu unitar, ele constituind un subsistem bine conturat al firmei, numit subsistemul prețuri-costuri-profitabilitate. Relațiile acestui subsistem cu celelalte subsisteme ale firmei și cu mediul extern acesteia sunt reprezentate în figura 1.6. \n Subsistemul prețuri-costuri-profitabilitate formează mecanisme feedback de reglare cu subsistemul de producție (am descris acest mecanism anterior, când am vorbit despre subsistemul de producție-tehnologic) și cu subsistemul financiar. El primește, de asemenea, fluxuri de informații de la subsistemul raporturilor cu piața bunurilor și serviciilor, subsistemul asigurării cu factori de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
întreprinderii acționează fie ca un liant și susținător al diferitelor activități, fie ca o frână în calea realizării obiectivelor și scopurilor acesteia. În continuare, vom prezenta cele mai importante rețele din întreprindere, împreună cu rolul lor în desfășurarea diferitelor procese de reglare și autoreglare la nivelul subsistemelor și al întregii întreprinderi. Există mai multe tipuri de rețele care se constituie atât în întreprindere, cât și în afara acesteia, dar cu participarea întreprinderii ca un tot sau a anumitor subsisteme din cadrul acesteia. De fiecare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și cu mușchii și organele interne ale organismului uman. \n Sintetic, aceste cinci părți sunt următoarele: sistemul 5: Cortexul. Funcțiile superioare ale creierului; sistemul 4: Diencefalul. Intrări de la organele de simț, planificarea acțiunilor ; sistemul 3: Creierul de bază: măduva spinării. Reglarea internă. Optimizarea; sistemul 2: Sistemul nervos simpatic: stabilizarea activității mușchilor și organelor; sistemul 1: Mușchi și organe interne. Activități primare. Prin analogie, organizațiile dispun tot de cinci astfel de sisteme, care îndeplinesc următoarele funcții: sistemul 5: Politicile, deciziile finale, identitatea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
activității mușchilor și organelor; sistemul 1: Mușchi și organe interne. Activități primare. Prin analogie, organizațiile dispun tot de cinci astfel de sisteme, care îndeplinesc următoarele funcții: sistemul 5: Politicile, deciziile finale, identitatea; sistemul 4: Adaptarea, planificarea acțiunilor, strategia; sistemul 3: Reglarea internă, optimizarea, sinergia; sistemul 2: rezolvarea conflictelor, stabilitatea; sistemul 1: Activitățile primare: producție, aprovizionare, desfacere etc. \n Aceste cinci sisteme formează structura de bază a VSM. Funcțiile lor sunt formulate suficient de general pentru a face modelul aplicabil oricăror sisteme
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
bază sunt funcționarea, metasistemul și mediul. Toate trei sunt în continuă interacțiune. Funcționarea este numită sistemul 1 și realizează activitățile primare ale organizației. Metasistemul este compus din sistemele 2, 3, 4 și 5. Sistemul 2 - Rezolvarea conflictelor, stabilitatea. Sistemul 3 - Reglarea internă, optimizarea, sinergia. Sistemul 4 - Adaptarea, operarea cu mediul înconjurător schimbător, planificarea în avans. \n Sistemul 5 - Autoritatea supremă, politica, regulile de bază, identitatea sistemului ca un întreg. Modelul este recursiv, deci aceleași principii de organizare recurente există la toate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
financiare internaționale și unde se întorc profiturile realizate în urma investițiilor directe și dobânzile realizate pe piața de capital la fondurile internaționale investite, precum și diferite plăți făcute pentru importurile realizate de companiile din cadrul economiei naționale. 2.3. Mecanisme și procese de reglare pe piața financiară La nivelul pieței financiare, după cum am văzut, funcționează o multitudine de piețe specializate în efectuarea unor tranzacții cu active financiare diferite cum ar fi: banii, acțiunile, obligațiunile, contractele la termen, valutele, aurul etc. Specific sistemului pieței financiare
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
piața valutară. Pe aceste piețe se realizează marea majoritate a tranzacțiilor cu active financiare, drept pentru care, în continuare, vom insista asupra descrierii mecanismelor lor de funcționare. 2.3.1. Piața monetară Piața monetară se află în centrul proceselor de reglare și autoreglare care determină volumul și viteza de circulație a banilor în economie. Banii sunt necesari pe orice piață și pentru realizarea oricărui tip de activitate economico socială. Principalele conexiuni ale pieței monetare sunt reprezentate în figura 2.2. \n
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
din care provin investitorii străini. Piața de capital poate constitui și sursa unor împrumuturi guvernamentale (Fg) constituite din sume atrase de obligațiunile guvernamentale sau de cele municipale, care se tranzacționează ca orice activ pe această piață. Un rol important în reglarea pieței de capital o are bursa de valori, care constituie o piață pe care sunt tranzacționate active ale unor companii reprezentative pentru economia reală, alese în mod special pe baza unor performanțe stabilite prin regulamentul bursei de valori. Aceste companii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
reguli de funcționare și acțiune pentru realizarea anumitor nevoi colective (sociale). Modelul tipic de organizare care întrunește aceste condiții este statul. La origine, orice instituție socială exprima un tip de organizare a unui domeniu al vieții sociale, având funcții de reglare și control social în domeniul respectiv. În literatura de specialitate, instituțiile sunt definite ca ansambluri de mecanisme în care membrii aleși sau desemnați ai grupurilor sunt învestiți în îndeplinirea funcțiilor stabilite public, dar cu caracter impersonal, în satisfacerea trebuințelor individuale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
reguli de funcționare și acțiune pentru realizarea anumitor nevoi colective (sociale). Modelul tipic de organizare care întrunește aceste condiții este statul. La origine, orice instituție socială exprima un tip de organizare a unui domeniu al vieții sociale, având funcții de reglare și control social în domeniul respectiv. În literatura de specialitate, instituțiile sunt definite ca ansambluri de mecanisme în care membrii aleși sau desemnați ai grupurilor sunt învestiți în îndeplinirea funcțiilor stabilite public, dar cu caracter impersonal, în satisfacerea trebuințelor individuale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
favorizează participarea activă și autonomia elevului, furnizându-i repere explicite pentru ca acesta să-și preia controlul propriei transformări, fiind conștient de propriile dificultăți și lacune. Această nouă și ultimă accepțiune a evaluării trebuie însoțită de o creștere a practicilor de reglare, dar și de o modificare fundamentală a mentalității. Așa cum vom vedea la un moment dat, aceste paradigme sunt corelative și cu funcțiile evaluării, care se vor configura plural și diferențiat pornind de la circumstanțe, actori implicați, supranorme sociocomunitare. 1.4. Importanță
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
într-un program de instruire și-au însușit conținutul predat și nici dacă un elev stăpânește toate conținuturile esențiale parcurse. De asemenea, evaluarea realizată în acest mod nu însoțește procesul didactic în toate secvențele acestuia și, în consecință, nu permite reglarea/ameliorarea lui decât după perioade relativ îndelungate. Evaluarea sumativă reprezintă o modalitate utilă de verificare, evidențiind nivelul la care s-a desfășurat activitatea și rezultatele acesteia, îndeplinind prin aceasta rolul de recunoaștere a eforturilor depuse de subiecți, a interesului manifestat
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și educație; c) sancționarea sau recunoașterea socială a schimbărilor operate asupra indivizilor aflați în formare. Dacă ne raportăm la nivelul unei populații școlare (clase, școli etc.), este indicat să ținem cont de trei funcții ale evaluării, ca repere principale pentru reglarea acțiunilor educative: a) orientarea deciziilor de natură pedagogică în vederea asigurării unui progres armonios și continuu în dezvoltarea elevului, prin stabilirea celor mai bune căi de încorporare a cunoștințelor și deprinderilor; b) informarea elevilor și părinților asupra stadiului formării și a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
punerea în evidență a domeniilor în care este necesar să se intervină pentru a se îmbunătăți procesul de învățământ; - verificarea indirectă și aprecierea activității cadrelor didactice, a calității pregătirii acestora; - orientarea activității pedagogice înspre obiective prioritare la un moment dat; - reglarea conduitelor didactice ale profesorilor privind relaționarea la noi conținuturi, metode inedite, mijloace de învățământ recent intrate în practica didactică etc.; - compararea și ierarhizarea diferitelor unități școlare; - perfecționarea cadrelor didactice în perspectiva evaluării corecte și obiective; - autoreglarea întregii conduite didactice a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
implicit, de evaluare aparține elevului, ce reflectează asupra rezultatelor activității sale. Profesorul îi urmărește evoluția, oferindu-i sprijin și îndrumare. Evaluarea formativă nu garantează de la sine că elevul a învățat, deoarece vine din afara sa. Rolul său prioritar este cel de reglare a activității cu ajutorul profesorului. Evaluarea formatoare este mult mai eficientă, pentru că vine din propria inițiativă a celui care învață și se implică în realizarea unor materiale cu scop evaluativ, sporindu-și în același timp capacitățile de autoevaluare. Evaluarea formatoare are
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu ajutorul profesorului. Evaluarea formatoare este mult mai eficientă, pentru că vine din propria inițiativă a celui care învață și se implică în realizarea unor materiale cu scop evaluativ, sporindu-și în același timp capacitățile de autoevaluare. Evaluarea formatoare are rol de reglare și autoreglare a activității cu sprijnul ambilor parteneri ai acțiunii educaționale. 4.2. Metode de evaluaretc "4.2. Metode de evaluare" Metodele și instrumentele utilizate în evaluarea performanțelor școlare sunt de mai multe feluri. Tabelul de mai jos ilustrează o
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
linie a neștiinței sau neimplicării. O astfel de semnificație poate induce stres elevului, neliniște părinților sau inconfort profesional dascălilor. În opinia lui Vasile Pavelcu (1968), nota poate îndeplini mai multe funcții: rol de informare (pentru elevi, părinți, profesori), rol de reglare a procesului de învățare, valoare educativă - datorită interiorizării aprecierii -, catalizator al unui nivel optim al aspirațiilor elevului, un rol terapeutic (dinamizator, pentru anumite cazuri, prin acordarea de puncte „în plus”), dar și un rol patogen, întrucât nota induce stres și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unor întreprinderi pentru ca apoi să fie închise, lăsând ca piața să fie ocupată de produsele firmelor cumpărătoare, arată și el cât de mare este hăul dintre pretențiile teoriei și realitatea din teren unde, iată, ar fi vorba mai degrabă despre reglare de conturi decât de reglementare prin piață. Mai menționez pour la bonne bouche pantomima internațională jucată pe continente întregi (Africa, de preferință acum) cu sprijinul pentru dezvoltare din care câștigul absolut se regăsește fără dubiu în evidențele contabile ale celui
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înțelegere la un cerc. Intersecțiile sectoriale ale perspectivelor economice sugerate de principalele funcții (ecuații) folosite în descrierea (formalizarea) Economiei - funcția de producție, funcția monetară și funcția pieței (E - ca economie reală, M - ca economie monetară și P - ca mecanismul de reglare numit piață) - arată în felul următor: Starea de raționalitate a eforturilor de a se cristaliza în efecte este redusă dacă ne raportăm la ceea ce reprezintă astăzi extensia absolută a tipului economiei de cazinou și a tipului economiei autodeterminante. Banii fictivi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ș.a.m.d. Postmodernismul este epuizarea formulelor de supraviețuire a sistemelor moderne golite de raționalizare, de principiul multului cu orice preț, de concentrarea unipolară a puterii, de recursivitatea proceselor de control al dezechilibrelor, de demarcația în oglindă a mecanismelor de reglare. Este faza epuizării consecințelor paradigmei preglobale, a conduitei în raționalitatea sistemelor ierarhice și mai ales în rezolvarea dilemei 20 vs. 80, a tensiunii explozive dintre suficiența celor care pot și abandonul celor fără acces la resurse. Postmodernismul este, până la urmă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-ar întâlni niște limite în controlul echilibrelor, făcut posibil de jocul deconstrucțiilor și al reconfigurărilor? Fiecare dispune de existența sa nu ca de un cadou etern, ci ca de o închiriere punctuală
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
rezolvare în gândirea copiilor mici. La o distanță mai mică de cinci-șase ani de când unele mecanisme psihice au început să fie tratate dintr-o perspectivă cibernetică, M. Golu (1966; 1969; 1971) tratează percepția ca activitate din perspectiva teoriei comunicației și reglării. Prima lucrare de psihologie organizațională, datorată lui Claude Lévy-Leboyer, a apărut în Franța în 1974. La numai un an distanță, în 1975, apărea în România o lucrare semnată de mine care conținea în titlul ei sintagma „Psihologie organizațională”. Anii ’90
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
propunerilor de proiect. În consecință, beneficiarii au invocat necesitatea unei mai bune informări și a unui sprijin mai puternic din partea agenției în etapa de pregătire a proiectelor, în special, o comunicare directă și personalizată cu reprezentanții Fondului. Rolul evaluării în reglarea disfuncționalităților intervenite în etapa formulării propunerii de proiect Ignorarea acelor factori care pot afecta capacitatea unei comunități de a iniția un proiect viabil de dezvoltare comunitară presupune acceptarea riscului ca accesul anumitor comunități la fondurile disponibile să fie restrâns în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]