6,667 matches
-
Acasă > Poeme > Sentiment > ÎN UMBRĂ TĂCERILOR Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului În umbră tăcerilor În umbră tăcerilor prin mireasma valurilor Mă las purtată de-un timp călător , Regretele târzii ce-apun în calea zorilor Ne-afunda -n tăcerile aceluiași dor .... În foșnetul culorilor pe inserat Îți mai sclipesc privirile curate , Când în dânsul stelelor ai răsunat Ecouri târzii prin șoapte picurate. Îmi regăsesc nuanțele pe aripi de vânt
IN UMBRA TACERILOR de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362499_a_363828]
-
ore nepotrivite. Sebastian credea în sinea sa că a făcut tot ce era posibil să stăvilească această exuberanță a ei care începuse să-i declare ca și Minodora că-l iubește și de aceea i s-a dăruit fără niciun regret, dar realitatea era cu totul alta. Vrând, nevrând, dând curs vizitelor tinerei sale eleve acasă la el, ocazii care mereu se finalizau cu un act sexual, profesorul nu făcea decât să se adâncească tot mai mult în această necunoscută care
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VEȘNICUL RESPECT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului VEȘNICUL RESPECT Le păstrez veșnic respect, Celor ce mi-au dat povață, Nu mai am nici un regret, Am trecut timid prin viață. Așternute-s peste noi, Amintirile păstrate, Anii tineri, anii noi, Au plecat departe. Anii cei trăiți din plin, Transformați în amintiri, Descătușatele trăiri. Din toți anii tinereții, Cu trăiri acuma arse, Am trecut în cartea
VEŞNICUL RESPECT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361034_a_362363]
-
de-atâta noapte stau în mine uimit și aripi de înger cresc din pământ sfânt ULTIMUL DRUM n-am cules cuvinte pe-un câmp magnetic n-am fost prin lume nici mire nici profet prin amintiri am trecut ca un regret și-n cărți e viața unui alt eretic doar am trăit câte puțin din toate timpul zace în cuget și formule trece vremea ca niște vaci sătule dinspre ieri se-aude clipă cum bate a crescut în mine atâta moarte
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
ea, bibeloul lui, comoara lui cea mai prețioasă, adorată, mândria lui. Se apropie de ea,. O mică ezitare, citind în ochii ei disperarea, părându-i-se pentru o clipă că lacrimile care-i brăzdau fața frumoasă ca de porțelan exprimau regretul faptei ei necugetate. Totul însă nu a durat decât o clipă: imaginea soției sale goale lângă un alt bărbat i-a întunecat vederea de ură. A trecut imediat cu cuțitul în dreptul țiganului care-și văzu în fața ochilor sfârșitul. Acesta speriat
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
de a te putea bucura de ea în liniște și pace. Cel puțin ca dorință ... ceea ce nu va dispare niciodată cerând de mii de ani noi și numeroase sacrificii. Mă duc în fiecare an acasă și revin cu bateriile încârcate. Regrete, multe dar nu ajută. E lumea plină de oameni, de câini, unii protejați, iubiți, răsfățați iar alții vagabonzi ... Am cunoscut și „oameni cu inimă de câine”. Am primit și sfaturi din experiența unora - de când cunosc câinii îi iubesc mai mult
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
de scurt. Aproape nevisând că o asemenea frumusețe de femeie a fost a lui câteva ore fără limite, cu o furie și dorință de răzbunare pe care doar o femeie înșelată o poate acumula. Epuizaseră cuvintele, consumaseră faptele, se instala regretul... - Ce repede a trecut timpul. - Cum? A și trecut? - Cât timp am fost împreună? - De ce crezi că are vreo importanță timpul cât îl petreci și nu ce poți simți în acest timp? Cu cine ești împreună? - Adevărat, totul a fost
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
femeii - abilități dar și tentații prin care inducându-l în eroare pe „necunoscătorul de când îl știm" și până azi, bietul Adam! El care a cedat ispitei și astfel a trebuit să fie primul om care să cunoască ce-i acela regret, lipsa liniștei depline, viață liberă, fără nici-o obligație sau răspundere, fără grija zilei de mâine - a lui sau a nimănui altcuiva. El singur șef și executant, fără restricții, neliniști sau tentații, obligat să-și schimbe viața din rai cu cea
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
femeii - abilități dar și tentații prin care inducându-l în eroare pe „necunoscătorul de când îl știm" și până azi, bietul Adam! El care a cedat ispitei și astfel a trebuit să fie primul om care să cunoască ce-i acela regret, lipsa liniștei depline, viață liberă, fără nici-o obligație sau răspundere, fără grija zilei de mâine - a lui sau a nimănui altcuiva. El singur șef și executant, fără restricții, neliniști sau tentații, obligat să-și schimbe viața din rai cu cea
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]
-
debordează lin sau sălbatic; vindecă boli; evaporă și ascultă muzică (numai simfonică). Succederea unor emoții intese aduc stări ce alcătuiesc degradarea conștiinței. Nu te doare nimic. Doar o mutație ontologică, trădează privirea vacantă a dobitoacelor și insensibilitatea lor erotică prin regretul de a nu le învinge. Plictiseala vagului neștiinței curge tăcerea gustului singurătății ca o revelație a vieții. Ordinea posibilului se întinde o dreaptă la infinit, perpendiculară pe Nimic. „Timpul nu este expresia duratei, ci atributul unei permanente discontinuități” . (Ion Mânzatu
CURA DE GÂNDIRE de MARIA COZMA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361219_a_362548]
-
astfel lectura revistei „Cetatea lui Bucur“, ca un somn binefăcător, ca o transă care ne-a îmbogățit spiritual, o gură de aer prospăt în miezul caniculei românești. Citez unul din aforismele lui Ionuț Caragea și conchid, nu fără urmă de regret: „parcă am visat cu deșteptătorul la tâmplă”. ---------------------------------------------------------------- Notă: Revista virtuală „Cetatea lui Bucur” poate fi accesată la adresa: Revista virtuală „Cetatea lui Bucur” poate fi accesată la adresa: http://cetatealuibucur.wordpress.com/ Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG 31 iulie 2013 Sibiu Referință Bibliografică: Gabriela
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
De aceea a rămas ispita un fruct cu gust de Decebal și păcatul devenirii născocirea unui reazem. Când ne vom rezema de noi? De nu am fi căzut pradă erorii ființării, poate am fi descoperit granița dintre fiorii echivocului și regretului și nu ne-am fi înstrăinat în noi înșine cu o lume împotriva ei. Ne-am ales cu o viață subterană ochită în ființa ta și cu ființa ta ochită în subteranul lumii. Ce rugi ne pot izvorî gândul, pentru
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
dau mai mult. Personal nu mă pot autodefini, pentru că nu-mi găsesc adevăratele valențe. Din poeziile scrise unii cititori mi-au găsit fațete pe care sincer fiind, eu nu mi le-am descoperit. Să fie aceasta sclipirea diamantului neșlefuit? Singurul regret pe care îl am, este că nu mi-am folosit timpul pe care l-am avut în față. Sfatul pe care îl dau celor ce vor citi scrierile mele, este să se folosească de acea sfântă trinitate: muncă, recreație, odihnă
DRAGĂ CITITORULE 2001 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214]
-
Nichita Tomescu l-a întrebat imediat: „Păi legionarii te treceau granița?”. „Da”, i-a răspuns zâmbind nea Mitică. Lovindu-se cu palma peste frunte și parcă reproșându-și pentru această lipsă de informare, avocatul a rostit cu o undă de regret în glas: „Oooo, cum n-am știut asta?!” Ca să ajungă în Iugoslavia el se aruncase în apele Dunării de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nouă și înotase spre malul sârbesc. După primele minute de conversație, intuind caracterul puternic
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
țin pe brațe răni,/ Să nu se prăbușească în noi cerul, p122), referentul homeric (Așa cum mă-nvățară vechii greci,/ Mi-astup urechile când trec prin mare, p.32), sensibilitatea feminină ‒ elevată, subtilă și totuși sinceră ‒ dau o notă aparte poeziei (regretul feminin vs dorința masculină). Eroticul feminin, în poezia Domniței Flori Neaga, poartă, nu doar ca o nostalgie, amprenta literaturii medievale, cavalerești: în memorabile sonorități (Tot auzeam cum bate orologiul/ Din turnul vechi cu trepte de granit, p.12), în referenți
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
în cealaltă odaie, iar el cotrobăia prin sertare. Dacă te luai mai tare de el, aducea înapoi ce lua. Mama, când era în casă, nu-l lăsa să umble pe unde nu avea el treabă, îl expedia degrabă acasă. Spre regretul nostru. Noi ne-am mai fi jucat cu el tot timpul, fie niște partide de șah, moară, cu piese făcute din carton, fie am fi bătut toată ziua mingea prin curte. Fusesem odată departe în pădure, la fragi, mă întorceam
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
iar partenerul putea fi repede luat la bătaie. Perioada liceului a trecut repede și, după absolvirea lui, fiecare și-a urmat cursul propriei vieți. Apoi, grupul nostru de prieteni s-a risipit așa cum s-a și format, repede și fără regrete. Erau prietenii de conjunctură, fiecare era amic cu cineva și celălalt, la rândul său, cu altcineva, însă o adevărată prietenie nu s-a legat niciodată. Doar ne simțeam bine între noi, indiferent dacă eram băiat sau fată, pentru că eram tineri
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
o adevărată prietenie nu s-a legat niciodată. Doar ne simțeam bine între noi, indiferent dacă eram băiat sau fată, pentru că eram tineri cu toții. Niciodată nu ne-am pus problema unor prietenii adevărate și, de aceea, nici nu au rămas regrete că aceste prietenii nu au dăinuit de-a lungul timpului. Au fost niște relații pe timpul adolescenței și atât. Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
din 13 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Sentimentele de transfug lasă urmele acasă, trupul desculț se plimbă singur fără nicio umbră, doar cuvintele au amprente amare. Un râs prefăcut își ascultă ceasul pierdut în pădurile din suflet unde se pritocesc regrete izgonite cu forța din amintiri. Gândurile lovite de singurătate învelesc miezul și ard mocnit zilele în asfințituri de foc. În friguroasele nopți visele se adâncesc într-o iluzorie lumină așa cum ploile de toamnă dau câte un semnal frunzelor căzute în
ÎN ASFINŢITURI DE FOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364109_a_365438]
-
prin cele patru anotimpuri: Primăvara - Floralia, Vara - Iubitor, Toamna - Melanholia, Iarna - Ultima Thule, ca anotimpuri ale sufletului. Fiecărui anotimp liric îi sunt consacrate 33 de poeme, cifră corespuzătoare unui cod ocult,cunoscut de inițiații lumii. Cartea sondează abisul omenescului, așteptările, regretul, încrederea și neîncrederea, devenirea pașilor încărunțiți, într-un cuvânt, o radiografie a ceea ce suntem, de fapt: egali în moarte! „Etern călător pe o boabă de rouă minunea se-ntâmplă: mor amintirile, umbra cuvintelor niciodată. Aum!” În Evanghelia Cerului harul și
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
te familiarizezi cu noi! Eu sunt Maria, nepoata pictorului Cristache, cel în casa căruia locuiesc părinții tăi. - Mulțumesc, răspunse Adela. Am înțeles că Arion, tatăl prietenei mele, ne-au luat apartamentul. Știu și că domnul Tudor Cristache a fost ucis. Regret enorm, dar sunt fericită că tatăl meu a înfruntat moartea iar mama s-a luptat cu cerbicia oamenilor fără scrupule. Dan Simionescu urmărea atent reacțiile tuturor celor prezenți, implicați ori nu, în duelul cu viața. Era polițistul în fața căruia se
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
îmbietoare, pe bună dreptate, nu-i vorbă ! Dar unde anume a fost casa? Acum e un parc imens, tout vert, mi-e imposibil să găsesc punctul acela! Cum ne schimbăm și noi, dar și locurile, civilizația merge înainte, nu are regrete, nici nostalgii... Auzii șuieratul trenului, semn că intra pe Pod, tocmai când mă aflam angajată în traversare. Cu iuțeala fulgerului , trenul luă în stăpânire Podul, iar eu încremenii dedesupt în stradă, incapabilă să mai percep altceva decat țăcanitul ucigător al
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
cuvenit deși există în această senzație ceva care mă face fericită și tristă în același timp, după amiaza unor flori albe ca siluetele din pînzele lui Piero di Cosimo atunci cînd soarele intră în nori cicatrizat fără emfază și fără regret, așa cum ți-am mîngîiat somnul undeva într-o lacrimă din care se scuturaseră toate verile în sensul cel mai amplu posibil, în care această înserare coboară ca un Oedip ce n-are dreptul la opțiuni oricît de bine și-ar
ORATIO MENTIS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364190_a_365519]
-
pește și o saramură, ca la malul mării. Cum pește nu puteam să-i aduc de la Mangalia, am căutat prin magazinele din localitate, sau din alte localități, soiuri de pește ce se putea preta pentru un asemenea meniu, dar spre regretul meu și ghinionul gazdei mele, nu am găsit decât dorado, un pește care nu-i destinat pentru așa ceva. Mai erau și alte soiuri dar prea scumpe pentru o biată ciorbă româneasca, sau saramură. Cred că nici nu erau potrivite pentru
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
Și spune poetul: „de-aș fi fost mai mult decât sunt / te-aș fi făcut roză a cerului / să te regăsesc în fiecare lucru / atins de privire” / ... ( De-aș fi fost eu) La ceas de înserare, în gând se cuibărește regretul așteptărilor zadarnice. Pe lângă ecoul în planul sensibilităților estetice, poezia produce efecte profunde la nivelul trăirilor. Poetul privește neputincios, angoasat la secunda ce se vrea oprită din cădere. hai să murim în doi / eu pe o moarte /tu pe o moarte
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]