6,737 matches
-
egal cu 1 prezintă un risc similar cu cel al pieței, în timp ce companiile cu beta subunitar sunt mai puțin riscante decât portofoliul pieței. Măsurarea coeficientului de volatilitate beta se realizează pornind de la covarianța rentabilității istorice a acțiunilor companiei analizate și rentabilitatea pieței de capital, utilizând modelul. Ri - rentabilitatea acțiunii „i”; Rm - rentabilitatea indicelui bursier al pieței „m”; a - termenul liber; b - panta funcției, în cazul nostru coeficientul beta. Coeficientul de volatilitate beta se calculează. Cov(Ri, Rm) - covarianța dintre rentabilitatea acțiunii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
cu cel al pieței, în timp ce companiile cu beta subunitar sunt mai puțin riscante decât portofoliul pieței. Măsurarea coeficientului de volatilitate beta se realizează pornind de la covarianța rentabilității istorice a acțiunilor companiei analizate și rentabilitatea pieței de capital, utilizând modelul. Ri - rentabilitatea acțiunii „i”; Rm - rentabilitatea indicelui bursier al pieței „m”; a - termenul liber; b - panta funcției, în cazul nostru coeficientul beta. Coeficientul de volatilitate beta se calculează. Cov(Ri, Rm) - covarianța dintre rentabilitatea acțiunii „i” și rentabili tatea indicelui bursier al
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în timp ce companiile cu beta subunitar sunt mai puțin riscante decât portofoliul pieței. Măsurarea coeficientului de volatilitate beta se realizează pornind de la covarianța rentabilității istorice a acțiunilor companiei analizate și rentabilitatea pieței de capital, utilizând modelul. Ri - rentabilitatea acțiunii „i”; Rm - rentabilitatea indicelui bursier al pieței „m”; a - termenul liber; b - panta funcției, în cazul nostru coeficientul beta. Coeficientul de volatilitate beta se calculează. Cov(Ri, Rm) - covarianța dintre rentabilitatea acțiunii „i” și rentabili tatea indicelui bursier al pieței „m”; σ2(Rm
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
și rentabilitatea pieței de capital, utilizând modelul. Ri - rentabilitatea acțiunii „i”; Rm - rentabilitatea indicelui bursier al pieței „m”; a - termenul liber; b - panta funcției, în cazul nostru coeficientul beta. Coeficientul de volatilitate beta se calculează. Cov(Ri, Rm) - covarianța dintre rentabilitatea acțiunii „i” și rentabili tatea indicelui bursier al pieței „m”; σ2(Rm) - varianța rentabilității indicelui bursier al pieței „m”. Pornind de la CAPM Ecuația de calcul a coeficientului beta. Utilizând modelul de regresie, prin calcule statistice putem obține o serie de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
bursier al pieței „m”; a - termenul liber; b - panta funcției, în cazul nostru coeficientul beta. Coeficientul de volatilitate beta se calculează. Cov(Ri, Rm) - covarianța dintre rentabilitatea acțiunii „i” și rentabili tatea indicelui bursier al pieței „m”; σ2(Rm) - varianța rentabilității indicelui bursier al pieței „m”. Pornind de la CAPM Ecuația de calcul a coeficientului beta. Utilizând modelul de regresie, prin calcule statistice putem obține o serie de informații relevante despre modul în care respectiva acțiune a evoluat comparativ cu indicele bursier
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
acțiunii a fost mai scăzută decât așteptările privind evoluția. Diferența dintre „a” și „Rf (1 - β)” se numește Jensen’s alpha și oferă informații legate de acțiune, dacă a evoluat mai mult sau mai puțin față de indicele de referință. În funcție de rentabilitatea luată în calcul (anuală, lunară), la fel este exprimat și Jensen’s alpha. Dacă se utilizează rentabilitățile lunare, pentru a calcula rentabilitatea analizată vom utiliza formula<footnote Idem, Corporate Finance courses, Webcast, Spring 2010, http://pages.stern.nyu. edu/~adamodar
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
numește Jensen’s alpha și oferă informații legate de acțiune, dacă a evoluat mai mult sau mai puțin față de indicele de referință. În funcție de rentabilitatea luată în calcul (anuală, lunară), la fel este exprimat și Jensen’s alpha. Dacă se utilizează rentabilitățile lunare, pentru a calcula rentabilitatea analizată vom utiliza formula<footnote Idem, Corporate Finance courses, Webcast, Spring 2010, http://pages.stern.nyu. edu/~adamodar/ footnote>: O altă informație utilă aferentă calculului statistic este coeficientul de determinare (R2) - R - squared, ce din
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
oferă informații legate de acțiune, dacă a evoluat mai mult sau mai puțin față de indicele de referință. În funcție de rentabilitatea luată în calcul (anuală, lunară), la fel este exprimat și Jensen’s alpha. Dacă se utilizează rentabilitățile lunare, pentru a calcula rentabilitatea analizată vom utiliza formula<footnote Idem, Corporate Finance courses, Webcast, Spring 2010, http://pages.stern.nyu. edu/~adamodar/ footnote>: O altă informație utilă aferentă calculului statistic este coeficientul de determinare (R2) - R - squared, ce din punct de vedere financiar reflectă
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
diferența (1- R2) reprezintă riscul specific al companiei. Printre problemele generale întâlnite în calculul coeficientului de volatilitate beta, regăsim<footnote Idem, Corporate Finance courses, Webcast, Spring 2010, http://pages.stern.nyu. edu/~adamodar/ footnote>: Perioada pentru care ar trebui calculată rentabilitatea acțiunii și rentabilitatea indicelui de referință (rentabilitate zilnică, săptămânală, lunară, trimestrială). Utilizarea informațiilor zilnice duce la reflectarea în coeficientul calculat a „zgomotului de fond”, adică a mișcărilor aleatorii din anumite zile de tranzacționare. În schimb, utilizarea informațiilor trimestriale oferă o
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
reprezintă riscul specific al companiei. Printre problemele generale întâlnite în calculul coeficientului de volatilitate beta, regăsim<footnote Idem, Corporate Finance courses, Webcast, Spring 2010, http://pages.stern.nyu. edu/~adamodar/ footnote>: Perioada pentru care ar trebui calculată rentabilitatea acțiunii și rentabilitatea indicelui de referință (rentabilitate zilnică, săptămânală, lunară, trimestrială). Utilizarea informațiilor zilnice duce la reflectarea în coeficientul calculat a „zgomotului de fond”, adică a mișcărilor aleatorii din anumite zile de tranzacționare. În schimb, utilizarea informațiilor trimestriale oferă o serie prea mică
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
companiei. Printre problemele generale întâlnite în calculul coeficientului de volatilitate beta, regăsim<footnote Idem, Corporate Finance courses, Webcast, Spring 2010, http://pages.stern.nyu. edu/~adamodar/ footnote>: Perioada pentru care ar trebui calculată rentabilitatea acțiunii și rentabilitatea indicelui de referință (rentabilitate zilnică, săptămânală, lunară, trimestrială). Utilizarea informațiilor zilnice duce la reflectarea în coeficientul calculat a „zgomotului de fond”, adică a mișcărilor aleatorii din anumite zile de tranzacționare. În schimb, utilizarea informațiilor trimestriale oferă o serie prea mică de date. Pentru calculul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
zilnice duce la reflectarea în coeficientul calculat a „zgomotului de fond”, adică a mișcărilor aleatorii din anumite zile de tranzacționare. În schimb, utilizarea informațiilor trimestriale oferă o serie prea mică de date. Pentru calculul coeficientului de volatilitate beta, vom utiliza rentabilitățile lunare; Perioada istorică de analiză pentru calcularea coeficientului. Majoritatea serviciilor de informații financiare utilizează o perioadă între doi și cinci ani. (Bloomberg utilizează o perioadă de doi ani, în timp ce Value Line utilizează o perioadă de cinci ani). În calculele noastre
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ani. (Bloomberg utilizează o perioadă de doi ani, în timp ce Value Line utilizează o perioadă de cinci ani). În calculele noastre vom utiliza o perioadă de cinci ani, întrucât reflectă mai bine activitatea companiei, oferind suficiente informații pentru analiza noastră; Estimarea rentabilității acțiunii analizate. În calculul nostru vom lua în calcul atât modificarea prețului acțiunii, cât și dividendele acordate, pe baza formulei. Indicele bursier de referință luat în calcul. În funcție de indicele de referință luat în calcul putem obține valori diferite ale coeficientului
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
din ce în ce mai mare al coeficientului de volatilitate beta, și implicit un nivel mai ridicat al costului capitalului propriu. Un nivel mai ridicat al datoriilor în structura capitalului reprezintă un risc suplimentar pentru investitori, și implicit așteptări mai ridicate din partea acestora în legătură cu rentabilitatea cerută. Pentru exemplificare, considerăm un nivel al coeficientului beta (pentru un nivel de îndatorare egal cu zero) ca fiind 0,87. Considerăm un nivel al ratei dobânzii fără risc de 7% și un nivel al primei de risc de 8
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
nivel ridicat de risc, cu un coeficient de volatilitate de 1,34 și un nivel al costului capitalului propriu de 17,74%. că Prima de risc a pieței de capital Prima de risc a pieței de capital reprezintă surplusul de rentabilitate cerut de un investitor peste rata dobânzii fără risc, pentru asumarea riscului de a investi într-o anumită companie, după modelul. unde: Rm - rentabilitatea indicelui bursier al pieței „m”; Rf - rata dobânzii fără risc. Există mai multe modalități de calcul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de risc a pieței de capital Prima de risc a pieței de capital reprezintă surplusul de rentabilitate cerut de un investitor peste rata dobânzii fără risc, pentru asumarea riscului de a investi într-o anumită companie, după modelul. unde: Rm - rentabilitatea indicelui bursier al pieței „m”; Rf - rata dobânzii fără risc. Există mai multe modalități de calcul pentru aflarea primei de risc<footnote A. Damodaran, Corporate finance courses, Webcast, Spring 2010, http://pages.stern. nyu.edu/~adamodar/ footnote>. Metoda 1. Utilizarea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
aceștia. Această metodă pentru utilizarea primei de risc nu este fezabilă din cauza imposibilității chestionării tuturor investitorilor dintr-o piață. Mai mult, chestionarele utilizează opiniile investitorilor pe termen scurt de până la un an. Metoda 2. Utilizarea datelor istorice prin raportarea la rentabilitatea oferită de piața de capital de-a lungul unei perioade de timp Aceasta este cea mai utilizată metodă de estimare a primei de risc, și pornește de la definirea unei perioade de estimare a rentabilității unei acțiuni, calcularea rentabilității medii a
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Utilizarea datelor istorice prin raportarea la rentabilitatea oferită de piața de capital de-a lungul unei perioade de timp Aceasta este cea mai utilizată metodă de estimare a primei de risc, și pornește de la definirea unei perioade de estimare a rentabilității unei acțiuni, calcularea rentabilității medii a unui indice bursier ales și calcularea ratei medii a dobânzii fără risc. Diferența dintre cele două mărimi medii reprezintă prima de risc. Deși este o metodă foarte utilizată, prezintă o serie de neconcordanțe, întrucât
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
raportarea la rentabilitatea oferită de piața de capital de-a lungul unei perioade de timp Aceasta este cea mai utilizată metodă de estimare a primei de risc, și pornește de la definirea unei perioade de estimare a rentabilității unei acțiuni, calcularea rentabilității medii a unui indice bursier ales și calcularea ratei medii a dobânzii fără risc. Diferența dintre cele două mărimi medii reprezintă prima de risc. Deși este o metodă foarte utilizată, prezintă o serie de neconcordanțe, întrucât nu ia în calcul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
prima de risc. Deși este o metodă foarte utilizată, prezintă o serie de neconcordanțe, întrucât nu ia în calcul modificarea aversiunii la risc a investitorilor. Această metodă consideră că piața de capital este stabilă și va oferi același nivel de rentabilitate ca perioada pentru care a fost calculată prima de risc. Calcularea pe baza datelor istorice prezintă dificultăți pentru: alegerea ratei dobânzii fără risc. O serie de investitori utilizează în estimarea primei de risc, rata dobânzii fără risc pentru obligațiunile cu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
randamentul investiției în obligațiunile tării respective. Pentru cazul pieței de capital românești se poate utiliza modelul: unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BET-C; σeurobonds - abaterea medie pătratică a rentabilității euroobligațiunilor românești. ii) Raportarea la indicele de referință al pieței emergente și indicele de referință al pieței dezvoltate În acest caz modelul este<footnote A. Damodaran, Applied Corporate Finance, John Wiley & Sons, New York
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
cazul pieței de capital românești se poate utiliza modelul: unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BET-C; σeurobonds - abaterea medie pătratică a rentabilității euroobligațiunilor românești. ii) Raportarea la indicele de referință al pieței emergente și indicele de referință al pieței dezvoltate În acest caz modelul este<footnote A. Damodaran, Applied Corporate Finance, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 112. footnote>. unde: (Rm - Rf
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
modelul este<footnote A. Damodaran, Applied Corporate Finance, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 112. footnote>. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P500. După calcularea primei de risc de țară este foarte important să cunoaștem modul în care compania analizată este expusă la riscul de țară. În acest sens există trei modalități<footnote A
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Corporate Finance, John Wiley & Sons, New York, 2010, p. 112. footnote>. unde: (Rm - Rf)RO - prima de risc a pieței românești; (Rm - Rf)US - prima de risc a pieței americane; σBETC - abaterea medie pătratică a rentabilității BETC; - abaterea medie pătratică a rentabilității indicelui S&P500. După calcularea primei de risc de țară este foarte important să cunoaștem modul în care compania analizată este expusă la riscul de țară. În acest sens există trei modalități<footnote A. Damodaran, „Equity Risk Premiums”, 2010, http
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
țară calculat ca medie; Compararea rezultatelor contabile cu evoluția obligațiunilor poate să conducă la valoarea lambda. Această metodă este limitată la tratamentele contabile ce se realizează diferențiat în funcție de standardele de contabilitate ce se aplică; prețurile pieței. Această metodă presupune compararea rentabilității obținute de acțiunile companiei cu rentabilitățile obținute de obligațiunile guvernamentale. Ea prezintă dezavantajul lipsei de tranzacții cu obligațiuni guvernamentale în multe din țările emergente. Metoda 4. Utilizarea primei de risc implicite în prețuri curente. Fiind o variantă alternativă pentru estimarea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]