5,534 matches
-
obligației (a trebui să faci sau să fii) sînt cele mai importante. ¶Doležel 1976; Greimas 1970 [1975], 1971; Greimas, Courtés 1982; Pavel 1980 [1992], 1985; Ryan 1985. Vezi și ROL ACTANȚIAL, POVESTIRE ATOMICĂ, COMPETENȚĂ. model [pattern]. Un grupaj semnificativ de repetiții (în situațiile și evenimentele narate). E.M. Forster a descris un număr de modele ale INTRIGII, cum ar fi "clepsidra" (Thaïs, Ambasadorii) sau "marele lanț" (Tablouri romane). ¶Brooks, Warren 1959; Forster 1927 [1963]; Frye 1957 [1972]; Souvage 1965. model actanțial [actantial
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
conexiunea între scene ca și planul secund din care ele ies în prim-plan. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. ritm [rhythm]. Un model recurent în VITEZA narativă și, mai general, orice model de repetiție cu variațiuni. Ritmul cel mai obișnuit în narațiunea clasică rezultă din alternanța regulată a SCENEI și COMENTARIULUI. ¶Brown 1950; Genette 1980; T. Wright 1985. rol [role]. Un set tipic de FUNCȚII performabile de către o entitate, ca și de ATRIBUTELE atașabile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
stereotipe și direcționate spre un scop. ¶Beaugrande 1980; Schank, Abelson 1977. secvență [sequence]. O unitate componentă a NARAȚIUNII care e capabilă să funcționeze în ea însăși ca o narațiune; o serie de situații și evenimente, ultimul din ele constituind o repetiție parțială a primei/primului, o SECVENȚĂ DE SOSIRE. În "Ion era fericit, și Suzana era nefericită; apoi Suzana a întîlnit-o pe Flora și trăi fericită; apoi Ioana l-a întîlnit pe Petru și trăi nefericită", "Suzana era nefericită; apoi Suzana
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ștersături etc.) în anumite șiruri ale structurii profunde (sau SECVENȚE DE SOSIRE). De exemplu, dat fiind un șir analizabil ca "A-apoi-B-apoi-C", o transformare a ordinii care să opereze asupra sa ar duce la "C-înainte de C-A-apoi-B", iar o transformare a repetiției ar duce la "A-apoi-B-apoi-C-A repetat" (cf. "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă", "Se întristă. Înainte de a se întrista, fusese fericit; apoi plecă din orașul său" și "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe cărturarul și patriotul Paul Miron, retras între timp în țara-i natală, spre a-și dormi somnul de veci la malul Mării (aidoma poetului Ovidiu), la Vama Veche. Deși lipsită de perspectiva și, cu atât mai puțin, de certitudinea repetiției momentului „istoric” într-un viitor cât de cât predictibil atunci, revederea familială îi va fi procurat iubitorului frate sentimente într-atât de puternice, încât, îndemnat de euforia împrejurărilor, și-a îngăduit a-l concura de la distanță pe inconfundabilul și inimitabilul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ilustrată fiecare idee prin citate semnificative din textele avute în vedere? * Paragraful final cuprinde un aspect important al observațiilor făcute de voi în compunere? Stilul * Limbajul folosit este clar, fără termeni echivoci sau ambigui? * Sunt toate frazele coerente? * Există lungiri, repetiții, clișee sau formulări neclare, pe care le puteți elimina din textul vostru? * Registrul lingvistic este cel adecvat? * Există varietate în ceea ce privește lungimea și tipurile de propoziții? * Ați folosit subordonatele adecvate în cadrul frazelor construite de voi? * Timpul verbal folosit este potrivit contextului
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
asculta. Caracteristicile textului jurnalistic Stilul jurnalistic presupune concizie, acuratețe, claritate, credibilitatea și adaptarea la eveniment. Textul trebuie să fie simplificat prin eliminarea cuvintelor și a propozițiilor de prisos, a redundanțelor și a detaliilor fără sens. Vor fi evitate clișeele, platitudinile, repetițiile, pleonasmele. Un text trece proba acurateței când sunt identificate corect numele de persoane, datele istorice, geografice, statistice, etc. Este important ca elevii să conștientizeze că un articol nu se scrie dintr o dată, ci presupune elaborare, rescriere și nuanțare sau adecvare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
puțin rolul lui Jean Paulhan la NRF: luam articolele și le făceam anumite remarci autorilor. Nu doar pentru a-mi prezenta punctul de vedere, ci și pentru ca opera lor să se desăvîrșească, să-și dezvolte gîndirea, să evite prea multe repetiții. Deci, îmi asumam un rol, iar în acest număr despre eveniment, m-am investit foarte mult. I-am făcut deci cîteva remarci lui Thuillier în legătură cu articolul său pe tema determinismului. Poate că avea un punct de vedere care nega importanța
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Piaget particularizează, din această perspectivă, funcțiile limbajului (raportându-se inițial la cea esențială de comunicare a gândurilor), identificându-le pe cele specifice limbajului copiilor, concretizate în două direcții: ,,egocentrică"55 și ,,socializa(n)tă"56: (1) limbajul egocentric, reprezentat prin: repetiție (écholalie) repetiția silabelor sau cuvintelor (din plăcere, nu cu o anumită finalitate); monolog ,,copilul vorbește pentru el, ca și cum ar gândi cu voce tare; el nu se adresează nimănui"57; monolog în doi sau colectiv ,,fiecare asociază celuilalt acțiunea sa sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din această perspectivă, funcțiile limbajului (raportându-se inițial la cea esențială de comunicare a gândurilor), identificându-le pe cele specifice limbajului copiilor, concretizate în două direcții: ,,egocentrică"55 și ,,socializa(n)tă"56: (1) limbajul egocentric, reprezentat prin: repetiție (écholalie) repetiția silabelor sau cuvintelor (din plăcere, nu cu o anumită finalitate); monolog ,,copilul vorbește pentru el, ca și cum ar gândi cu voce tare; el nu se adresează nimănui"57; monolog în doi sau colectiv ,,fiecare asociază celuilalt acțiunea sa sau gândirea sa
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la nivel gramatical * gândirea concretă, analitică, asociată planului afectiv se constituie în premisă a utilizării preponderente a timpului prezent (uneori, în povestire, și a imperfectului), a structurilor în bloc72, a construcțiilor simple, în general, coordonate, a exprimării eliptice, respectiv a repetițiilor ca modalitate de potențare a valențelor persuasive ale mesajului (,,stă departe, departe..."); * se constată dificultăți în realizarea concordanței timpurilor, în utilizarea formelor de genitiv-dativ ale substativelor și substitutelor acestora, a anumitor forme de plural, respectiv de feminin etc.; * la nivelul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Și-ai să vezi/ Acuși-acuși/Pârtie/Pe derdeluș,/Doi copii/ Cu nasul roșu/Parc-ar fi/Gerilă-Moșu!//Uite-abia, abia/Se văd/ Din mantia/De omăt!" (Pe ninsoare, de Mircea Pop), în recitarea cărora este importantă accentuarea muzicalității deosebite construite prin repetiții de cuvinte, sunete (ș, i) (și tot...și tot, acuși-acuși, abia, abia), sugerând prin însuși aspectul sonor ideea de alunecare, de joacă, de mantie care acoperă totul; * decodarea textului implică, la nivel lexical, explicarea cuvintelor/ expresiilor care nu le sunt
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc.; * în plan semantic, sunt identificate cuvintele/expresiile construite altfel decât în comunicarea curentă (vezi sensul propriu și sensul figurat al unităților lexicale); identificarea este corelată cu exemplificarea de construcții similare/sinonime/antonime etc.: ,,și tot ninge, și tot ninge" repetiție ,,ninge, ninge mereu", ,,ninge iar și iar" vs. ,,s-a oprit ninsoarea/nu mai ninge deloc", ,,acuși-acuși" repetiție ,,repede-repede", ,,se bat norii,/sus,/Cu perne" personificare (norii se comportă ca niște copii năzdrăvani) ,,ninge" (fulgii pernelor sunt fulgii de zăpadă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sensul figurat al unităților lexicale); identificarea este corelată cu exemplificarea de construcții similare/sinonime/antonime etc.: ,,și tot ninge, și tot ninge" repetiție ,,ninge, ninge mereu", ,,ninge iar și iar" vs. ,,s-a oprit ninsoarea/nu mai ninge deloc", ,,acuși-acuși" repetiție ,,repede-repede", ,,se bat norii,/sus,/Cu perne" personificare (norii se comportă ca niște copii năzdrăvani) ,,ninge" (fulgii pernelor sunt fulgii de zăpadă) vs. ,,norii se bat cu apă plouă", ,,norii se joacă de-a v-ați ascunselea" ,,când e soare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
opera lui Blake în ansamblu. Dimensiunea rituala a numelui Bowlahoola se poate observa și în perechea acestuia, numele Allamanda, care la prima vedere nu pare a fi un cuvînt ritualic, deși are rezonante exotice. Totuși, dacă vom produce o banală repetiție, vom constata că acest nume conține o aluzie la mitologia și filosofia hindusa: Allamanda-Allamanda-Allamanda. Așadar, repetiția, atît de comună în ritualurile de tip religios, în cazul de față ne conduce la cuvîntul mandala, care potrivit lui Jung semnifică "serpens mercurii", balaurul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acestuia, numele Allamanda, care la prima vedere nu pare a fi un cuvînt ritualic, deși are rezonante exotice. Totuși, dacă vom produce o banală repetiție, vom constata că acest nume conține o aluzie la mitologia și filosofia hindusa: Allamanda-Allamanda-Allamanda. Așadar, repetiția, atît de comună în ritualurile de tip religios, în cazul de față ne conduce la cuvîntul mandala, care potrivit lui Jung semnifică "serpens mercurii", balaurul care se autocreează și se autodistruge, reprezentat prin cercul ce semnifică Ouroboros, șarpele ce se autodevorează
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de tip religios, în cazul de față ne conduce la cuvîntul mandala, care potrivit lui Jung semnifică "serpens mercurii", balaurul care se autocreează și se autodistruge, reprezentat prin cercul ce semnifică Ouroboros, șarpele ce se autodevorează mușcîndu-și coadă. Dar ciclul de repetiții indicat mai sus prin care am ajuns la cuvîntul mandala, care semnifică ouroboros, sugerează în mod straniu tocmai acest proces uroboric de "mușcare a cozii", care în fapt înseamnă că sfîrșitul unui ciclu deschide începutul unui ciclu nou: (Alla[manda
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fără ample cunoștințe muzicale dar foarte tenace: omul cel mai indicat să conducă o societate de amatori. Teatrul Filodrammatico organizase un concert cu oratoriul Creațiunea de Haydn. Profesorul Lavigno îl întrebase pe Verdi dacă n-ar vrea să participe la repetiții. iar Verdi acceptase cu plăcere. Nimeni nu acordase nici o atenție tânărului care stătea retras într-un colț. Repetițiile erau conduse de maeștrii: Perelli, Bonoldi și Almasio. Într-o bună zi, printr-o stranie coincidență, toți cei trei asistenți n-au
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Filodrammatico organizase un concert cu oratoriul Creațiunea de Haydn. Profesorul Lavigno îl întrebase pe Verdi dacă n-ar vrea să participe la repetiții. iar Verdi acceptase cu plăcere. Nimeni nu acordase nici o atenție tânărului care stătea retras într-un colț. Repetițiile erau conduse de maeștrii: Perelli, Bonoldi și Almasio. Într-o bună zi, printr-o stranie coincidență, toți cei trei asistenți n-au putut să vină la repetiție. Doamnele și domnii din cor au devenit agitați așa că maestrul Massini care nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
plăcere. Nimeni nu acordase nici o atenție tânărului care stătea retras într-un colț. Repetițiile erau conduse de maeștrii: Perelli, Bonoldi și Almasio. Într-o bună zi, printr-o stranie coincidență, toți cei trei asistenți n-au putut să vină la repetiție. Doamnele și domnii din cor au devenit agitați așa că maestrul Massini care nu se simțea în stare să se așeze la pian și să-i acompanieze după partitura s-a întors către Verdi și l-a întrebat dacă n-ar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
necunoscut așa că i-a spus: “E suficient să acompaniezi cu partida bașilor”. Verdi tocmai își terminase studiile și nu avea nici o problemă, indiferent de care, cu partitura orchestrala așa că a acceptat și s-a așezat la pian pentru a începe repetiția. Verdi nu uita să amintească zâmbetele ironice cu care a fost întâmpinat de coriștii amatori din cor: “Aspectul meu de tânăr subțirel și hainele mele deloc elegante nu păreau să inspire prea multă încredere. Oricum am inceput repetiția și încet
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a începe repetiția. Verdi nu uita să amintească zâmbetele ironice cu care a fost întâmpinat de coriștii amatori din cor: “Aspectul meu de tânăr subțirel și hainele mele deloc elegante nu păreau să inspire prea multă încredere. Oricum am inceput repetiția și încet, încet, pe masura ce ma încălzeam și mă implicăm mai mult, nu numai că am acompaniat dar am și început să dirijez cu mâna dreaptă, cântând numai cu mâna stângă. Am repurtat un mare succes, cu atat mai mare cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Scală. În final opera a fost programată pentru primăvara anului 1839 cu oazia unui seri de caritate pentru Pio Istituto cu o echipă de interpreți de prestgiu: soprana Strepponi, tenorul Mariani, baritonul Giorgio Ranconi și basul Marini. Din nefericire în timpul repetițiilor tenorul Mariani a căzut grav bolnav așa că totul s-a întrerupt și nu mai era nici o speranță că opera să mai fie reprezentată. Verdi se gândea să se întoarcă la Busseto când într-o dimineață un aprod de la Scală s-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un om robust care ar fi putut să se răfuiască urgent cu un muzician încăpățânat, dar din fericire el s-a așezat la masă și într-un sfert de oră profeția era... scrisă!’ Pe la finele lunii Februarie 1842 au început repetițiile: la douăsprezece zile după prima repetiție cu clavecin s-a ajuns la momentul premierei - 9 Martie, avăndu-i în distribuție pe doamnele Strepponi și Bellinzaghi și pe domnii Ronconi, Miraglia și Derviș. Așa cum mărturisește însuși Verdi: “Aceasta este opera cu care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
putut să se răfuiască urgent cu un muzician încăpățânat, dar din fericire el s-a așezat la masă și într-un sfert de oră profeția era... scrisă!’ Pe la finele lunii Februarie 1842 au început repetițiile: la douăsprezece zile după prima repetiție cu clavecin s-a ajuns la momentul premierei - 9 Martie, avăndu-i în distribuție pe doamnele Strepponi și Bellinzaghi și pe domnii Ronconi, Miraglia și Derviș. Așa cum mărturisește însuși Verdi: “Aceasta este opera cu care pot să spun că adevărata mea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]