4,361 matches
-
de o parte intelectuală, pe de alta sensuală. O asemenea este schema transcendentală. Noțiunea intelectuală conține unitatea sintetică pură a celor diverse în genere. Timpul, ca condiție formală a celor diverse din simțul interior, prin urmare ca condiția împreunărei tuturor reprezentațiilor, conține o diversitate apriorică în intuițiunea pură. Acuma o determinare de timp transcendentală e-ntr-atîta omogenă cu o categorie (care constituie unitatea aceleia) întru cât e generală și se bazează pe-o regulă apriorică. Pe de altă parte e însă omogenă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
omogenă cu o categorie (care constituie unitatea aceleia) întru cât e generală și se bazează pe-o regulă apriorică. Pe de altă parte e însă omogenă cu fenomenul, și anume într-atîta întru cât timpul trebuie să fie conținut în oricare reprezentație empirică a celor diverse. De aceea aplicarea unei categorii asupra fenomenelor va fi cu putință, în puterea și prin mijlocul determinărei de timp transcendentale, care ca schemă a noțiunilor intelectuale mijlocește subsumțiunea celor din urmă sub cea dentăi. După câte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea schema totuși e deosebită de icoană (Phantasma). Astfel când însemnez cinci puncte dupăolaltă (..... ) aceasta e o icoană a numărului cinci. Dar cugetîndu-mi un număr în genere, care poate fi și cinci și suta, atunci această cugetare e mai mult reprezentația unei metode de a-mi închipui o mulțime (d. es. mia) într-o icoană în conformitate însă cu o noțiune certă, iar nu numai o icoană pe care în cazul din urmă cu greu aș putea-o supraspecta și compara
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
închipui o mulțime (d. es. mia) într-o icoană în conformitate însă cu o noțiune certă, iar nu numai o icoană pe care în cazul din urmă cu greu aș putea-o supraspecta și compara cu o noțiune. Acuma această reprezentație despre o procedură generală a imaginației întru a căpăta pentru o noțiune icoana ei eu o numesc schema la această noțiune. În faptă temelia noțiunilor noastre sensibile pure nu sânt icoane ale obiectelor, ci schemate. Cu noțiunea unui triunghi în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ci este numai sinteza pură, conform unei reguli de unitate după noțiuni pe care o exprimă categoria, și este un product transcendental al imaginației, care atinge determinația simțului intern în genere după condițiile formei ei (a timpului) în privirea tuturor reprezentațiilor întru cât acestea sânt să se împreuneze într-o noțiune apriori și conform cu unitatea apercepției. {EminescuOpXIV 421} Făr-a ne opri la o disecțiune uscată și fastidioasă a celora ce se recer la schemele transcendentale a noțiunilor apriorice pure, le vom
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
combinarea lor cu acestea. 1. Icoana pură a tuturor mărimilor (quantorum) înaintea simțului esterior este spațiul; a tuturor obiectelor simțurilor în genere însă timpul. Iară schema curată a mărimei (quantitatis), ca a unei noțiuni intelectuale, este numărul, care este o reprezentație ce resumă adiția succesivă de una la una (omogen). Deci timpul nu este alt nimic decât unitatea sintezei celor diverse dintr-o intuițiune omogenă în genere, prin aceea că [eu] produc timpul însuși în aprehensiunea intuiției. 2. Realitatea este în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceste corespunde simțirei este materia transcendentală a tuturor obiectelor ca lucruri în sine înșile (aieve, realitate). Acuma fiecare simțire are un grad sau o mărime prin care ea poate împlea unul ș-același timp, adică simțul intern în privirea acelorași reprezentații ale unui obiect, mai mult și mai puțin, până ce încetează în nimic (= 0 == negatio). De aceea un raport și conex sau mai bine o trecere de la realitate la negație, care reprezintă toată realitatea ca pe un cuant, și schema unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întru cât această succesiune e supusă unei reguli. 5. Schema comunității (reciprocațiunei) sau a cauzalității reciproce a substanțelor în privirea accidentelor lor este simultaneitatea determinărilor uneia cu determinările celeilalte, după o regulă generală. 6. Schema posibilității este coordonarea sintezei unor reprezentații deosebite cu condițiile timpului în genere (d. es. fiindcă determinații opozite nu pot fi într-un obiect deodată, ci numai dupăolaltă), așadar determinația reprezentărei unui obiect într-un timp oarecare. 7. Schema realității este esistența într-un timp cert. 8
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
necesității este esistența unui lucru în toți timpii. Se vede dintr-acestea toate cum că schema fiecărei categorii conține și închipuiește următoarele: schema mărimei = producerea (sinteza) timpului însuși în aprehensiunea succesivă a unui obiect, schema calității == sinteza senzației (apercepție cu reprezentație a timpului sau împlerea timpului), schema relației e raportul percepțiilor între ele în orice timp (adică după o regulă a determinației de timp), în fine schema modalității și a categoriilor ei conține timpul însuși, ca pe un correlatum al determinațiilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deci categoriile o însemnătate independentă de orice schemate și care se-ntinde mai departe decât acestea. Drept că noțiunilor intelectuale pure li și rămâne, chiar după secretarea oricărei condiții sensibile, o însemnătate, însă numai logică, adică semnificația unității numai a reprezentațiilor, cărora însă nu li se dă nici obiect, prin urmare nici însemnătate care ar putea să reprezinte noțiunea unui obiect. Așa de es., dacă s-ar abstrage de la determinația sensibilă a persistenței (Beharrlichkeit) și s-ar zice substanță, atunci acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dacă s-ar abstrage de la determinația sensibilă a persistenței (Beharrlichkeit) și s-ar zice substanță, atunci acest nume n-ar însemna decât ceva care s-ar putea cugeta ca subiect (fără însă de a fi predicat la altceva). Din această reprezentație nu pot face nimic, fiindcă ea nu-mi arată defel ce note (determinații) are lucrul pe care-l admitem să fie un asemenea prim subiect. Așadar categoriile fără schemate nu sânt decât funcțiuni ale inteligenței în crearea de noțiuni, nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și aliații ei pe de alta. Estrase scurte din discursurile ținute atunci de contele Buol-Schauenstein dovedesc că scopul Austrei era atunci același ca și astăzi. Aceste pretențiuni, respinse atunci, s-au ivit din nou în. Congresul de la Berlin, unde asemenea reprezentații puterilor au știut să le zădărnicească din nou, căci, după cum d. Kogălniceanu constată prin compararea deosebitelor texte ce privesc cestiunea, starea ei legală, stabilită de Congresul din Berlin, e următoarea: 1) Libertatea navigațiunii Dunării este deplină și pusă sub garanția
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pusese capăt de mult încă. [2 februarie 1882] TEATRUL FRANCEZ În sala Orfeu o trupă mică însă aleasă de artiști franceji dă reprezentațiuni în fiece seară, oferind astfel publicului bucureștean câteva ore foarte plăcute de distracțiune. Efectul binefăcător al acestor reprezentații consistă în acea scânteie de artă adevărată prin care se disting oaspeții noștri teatrali. Jocul lor e natural, caracterele cu grijă studiate și libere de exagerare sau de parodie; nimic fals, nimic greoi nu întunecă unitatea sigură și deplină cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
uneori neînsemnate din punct de vedere literar; ceea ce le ridică întotdauna și le face plăcute este modul de interpretare al artistului dramatic. 46 {EminescuOpXIII 47} De multe ori de-a rândul se dă vodevilul La Rousotte, și putem zice că reprezentațiile ar servi de model prin unitatea care domină întreaga reprezentație (l'ensemble ) cât și prin interpretarea foarte nimerită a rolurilor. D-nul și d-na Verneuil, d. Feroumont - artist de mare talent și multă deprindere -, d-na Pepito, d-nii Perier
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întotdauna și le face plăcute este modul de interpretare al artistului dramatic. 46 {EminescuOpXIII 47} De multe ori de-a rândul se dă vodevilul La Rousotte, și putem zice că reprezentațiile ar servi de model prin unitatea care domină întreaga reprezentație (l'ensemble ) cât și prin interpretarea foarte nimerită a rolurilor. D-nul și d-na Verneuil, d. Feroumont - artist de mare talent și multă deprindere -, d-na Pepito, d-nii Perier și Galin, c-un cuvânt toți la un loc și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țăranii; paradă azi, paradă mâni, se înfundă odată. Când e vorba ca, la serbări ca aceea de 10 mai, să se facă Vifleim cu țăranii, s' aduc în adevăr din toate unghiurile țării o sumă de oameni cari să dea reprezentații teatrale în ochii aristocratizatului Giani, căci de comedie și de hazul păturii superpuse sunt buni oamenii. Dar când vin cu cereri de ale lor proprii, cu cereri substanțiale și de bună - voie la București, atunci violoncelele și abecedarele aristocratizate se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
formal, fac parte dintre frații-ostași. Când i-am întrebat, călugării augustinieni au pomenit ceva de un fel de ritual de inițiere, care nu e lupta pe care am dus-o la acceptarea mea ca novice. Se pare însă că, după reprezentația pe care am dat-o pe câmpul de luptă, nici unul nu se grăbește să inițieze ritualul acela. Intenționez ca mâine să mă plâng Abatelui. Scopul meu imediat este garda de noapte, care mi-ar permite să investighez comunitatea aceea de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
începu Radoslav zâmbind, am ajuns la concluzia că nu e cine știe ce de capul vostru, al quinților. Rim zâmbi subțire: ― Ce te face, Sfinția Ta, să spui asemenea vorbe? ― Ei... nu neg că sunteți adevărate mașini de luptă, n-am uitat reprezentația aceea sângeroasă pe care ai dat-o în Câmpie... Dar un soldat e mai mult decât o furie care ucide. Trebuie să fie și tactician, și spion, și general... Mi-e teamă că tu ești doar un mecanism foarte perfecționat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să îl provoc pentru că are arme de care nimeni nu știe. Mi-a pătruns în minte! Nu e drept, urlă Preotul. Omorîți-i înainte de a vă omorî el pe voi. Vocea ly era asurzitoare și din vacarmul acela Jorlee înțelese că reprezentația lui, felul său de a-și lua adio de la Zerri, nu putea să mai dureze mult. Cu un efort de voință, băiatul ridică de la pământ toate cele cincisprezece pumnale rituale și le lansă spre Preot. Mulțimea scoase un oftat când
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fiu mult mai ager de mână decât cu nefericitul acela de Alterna. - De ce îi spui așa? S-a sacrificat ca un erou, pentru o cauză... - Pentru o cauza pe care eu unul doar cu greu o pot deosebi de o reprezentație de teatru, protestă Barna. - Tot nu înțelegi..., dădu din cap femeia. - Evident că nu înțeleg de ce trebuie să inventăm un Regulament, apoi un Antiregulament, apoi să acceptăm sacrificiul lui Alterna, chiar așa bolnav cum era... De ce trebuie să fie totul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cum era... De ce trebuie să fie totul așa de complicat? Durdrin mângâie părul femeii și apoi rosti gînditor: - Crede-mă că nu există o altă soluție. Trebuie să găsim calea spre a ne găsi un conducător adevărat. Ai văzut ce reprezentație jalnică oferim, încercînd să mimăm discuțiile, deși nu facem decât să vorbim singuri? Și gîndește-te și la Oksana. Ea riscă totul. Practic am condamnat-o să rămână mereu în psiac. Întreg universul i se refuză de azi înainte. Șestov se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
va produce în mod oficios abia în 1906, prin intermediul unei suprimări de credite (a căror prelungire a fost votată de Adunare), și oficial în 1945. Chiar și Revoluția fusese foarte prudentă în această problemă, apreciind că încărcătura emoțională a unei reprezentații teatrale este superioară lecturii individuale a unei piese. O reflecție de natură mediologică a lui Roederer, publicată în timpul Directoratului în Journal d'économie publique și intitulată "Eseu analitic asupra diverselor mijloace de comunicare a gîndurilor" (1797), fixează o ierarhie a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care îi emoționa era aceea a accentelor, de aceea accentele nu trebuie neglijate."77 Teatrul a fost în mod constant supravegheat de către autorități în secolul al XIX-lea, căci gîndul devenit sunet era considerat mai percutant, iar anarhia orală a reprezentației scenice directe mai eficace decît medierea prin tipărituri pentru oamenii cu carte. "E curios să constatăm, remarcă un jurist, că renunțarea la cenzură coincide cu o perioadă în care teatrul nu mai era un spectacol capabil să impresioneze și să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cenzură coincide cu o perioadă în care teatrul nu mai era un spectacol capabil să impresioneze și să zguduie mulțimile, ci un divertisment rareori contestatar și prea costisitor pentru a mai atrage un public larg. Epoca în care la Bruxelles reprezentația operei La Muette de Portici dădea semnalul declanșării Revoluției de la 1830 pare depășită în 1945."78 Ce-i pare curios unui jurist este normal pentru un mediolog, care știe că atunci cînd se pune accentul pe faptul principal, se pierd
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
rușine căci toți tovarășii drumași scria fieșcare în limba sa cea națională" (Golescu, 1963: 114). La fel se întâmpla când străinii vedeau că, pe lângă faptul că nu era decât un teatru, și acela foarte mic, în București, limba folosită pentru reprezentații era limba germană, cunoscută doar de un număr restrâns de persoane, toți ceilalți locuitori fiind astfel lipsiți de posibilitatea frecventării cu folos a teatrului. Acel interlocutor s-a minunat la Golescu pentru că " După aceasta au început să se întrebe de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]