2,136 matches
-
Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Turbării cu vegetație forestieră. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Putorius putorius"), șoarecele de pădure ("Apodemus sylvaticus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), ariciul comun ("Erinaceus europaeus"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), cârtiță ("Talpa europaea"); Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca mică de lac ("Rana
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus caloninensis"); păsări: șorecar comun ("Buteo buteo"), corb ("Corvus corax"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"); reptile, amfibieni și insecte. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate), astfel:
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna parcului este una diversă și reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN, sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
i (numiți și reptiloizi; sau draconieni) sunt o presupusă rasă (sau mai multe) umanoidă extraterestră cu caracteristici de reptilă care joacă un rol proeminent în literatura științifico-fantastică, ufologia modernă și în teoria conspirației. Relatările despre răpiri extraterestre pretind uneori un contact cu creaturi reptiliene. Unul dintre primele rapoarte de acest tip a fost acela din Ashland, Nebraska al ofițerului
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
pașnice extraterestre numite "Vizitatori", care apar sub formă umană, ajung pe Pământ în farfurii uriașe care zboară și inițiază primul contact. De fapt, Vizitatorii poartă măști care le ascund formele lor adevărate. În forma lor naturală, ei se aseamănă cu reptile umanoide și mănâncă mamifere vii. Vizitatorii declanșează o invazie extraterestră ascunsă prin care subminează subtil modul de viață, în special pe cel american. Creatorii seriei au realizat acest lucru ca pe o alegorie a fascismului. O refacere a seriei a
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
Veninul scorpionul imperial conține o toxină numită imperatoxin. Toxinele afectează diferit oamenii, unii nu simt nimic deosebit, pe când alții suportă dureri severe. Scorpionul imperial este consumat de un număr foarte mare de animale, inclusiv alți scorpioni, păianjeni, viespe parazite, păsări, reptile și amfibieni, mamifere (cum ar fi maimuțe, manguste și diferite rozătoare). Scorpionii imperiali nu manifestă canibalism, nu se mânânc unii pe alții. Scorpioni imperiali nu par să aibă un dans sau ritual de împerechere. Gestația durează 9-18 luni, în funcție de temperatură
Scorpion imperial () [Corola-website/Science/319349_a_320678]
-
Inteligencji (Vatra intelectualilor) din Lvov ca rezultat al provocării organizate de NKVD. Pe 27 ianuarie, 3 zile după arestare, în Czerwony Sztandar a apărut text pregătit de NKVD și semnat de Witold Kolski cu titlul " Zgnieść gadzinę nacjonalistyczną" (A zdrobi reptila naționalistă), în care autorul i-a calomniat în stilul stalinist pe scriitori și a explicat arestarea lor cu motive criminale. Arestații au fost transportați la centru de detenție din Zamarstynów. După relațiile coarestaților a refuzat colaborarea cu NKVD. După patru
Władysław Broniewski () [Corola-website/Science/316729_a_318058]
-
calceolus"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didițelul ("Pulsatilla albă"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus"), ghiocel ("Galanthus nivalis") sau pâștița ("Anemone nemorosa"). Fauna ariei naturale este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia alpina"), cărăbuși din
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
2000 de specii de păsări și mamifere. Până astăzi, aici s-au clasificat cel putin 40.000 de specii de plante, 2.200 de specii de pești, 1.294 specii de păsări, 427 mamifere, 428 amfibieni și 378 specii de reptile. Una din 5 păsări din lumea întreagă, trăiește în pădurile Amazoniene. Doar în Brazilia, savanții au descoperit între 96.660 și 128.843 specii de nevertebrate. Tot aici se găsesc și cei mai mari prădători precum jaguarul și anaconda. Aici
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
de eucalipt. Aceste zone cuprind mangrove, păduri tropicale de câmpie, luncă seyonieră, mlaștini. Kakadu cuprinde peste 290 de specii de păsări (cam o treime din toate speciile de păsări australiene cunoscute), 26 de tipuri de broaște, 74 de specii de reptile, 68 de specii de mamifere și peste 10.000 de varietăți de insecte. Lista cu flora și fauna din Kakadu se lungește în permanență, iar unele specii precum Oenepelli python (descoperit abia in 1977) trăiesc probabil numai în parc. Fauna
Parcul Național Kakadu () [Corola-website/Science/315197_a_316526]
-
Australia este un continent cu o fauna deosebită: 83 % din mamifere, 89 % din reptile, 90 % din pești și insecte, precum și 93 % din amfibieni sunt endemice continentului australian. Acest nivel de endemicitate poate fi atribuită izolării geografice a continentului, a stabilității tectonice și a unui model de schimbări climatice, care au floră și solul australian
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
precum nimfele. În Australia sunt cei mai veninoși șerpi (ex: taipanul, șarpele tigru, șarpele cafeniu vestic), șopârle unice adaptate la deșert (ex: diavolul țepos, agamă gulerata), țestoase marine și de uscat și crocodilieni (crocodilul de apă sărată cea mai mare reptilă).
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
a fost un dinozaur "cu capul tare" ce mânca plante. Fiind cel mai mare ornithischian din grupa să, el avea o lungime de până la 6 m. Numele său înseamnă „reptilă cu cap îngroșat” și era cel mai mare dintre dinozaurii cu capul tare. Era foarte mare, cu ochii de mărime unor mingi de tenis. Era erbivor și avea simțul mirosului foarte dezvoltat. El a fascinat dintodeauna generații întregi de paleontologi
Pachycephalosaurus () [Corola-website/Science/321643_a_322972]
-
luptele dintre masculi, iar aceste lupte aveau loc pentru cucerirea femelelor, adică în același scop că și muflonii de astăzi. Dar ea era folosită și pentru apărare, deoarece acea ridicătura putea zdrobi oasele oricărui teropod. Acest pachycephalosaurid avea, ca toate reptilele cretacicului, piele cu șolzi iar ,pe lângă acestea, se poate să fi avut dungi pe spatele său. Avea o coadă lungă și rigidă care îl ajută să-și țină echilibrul, iar puternicele sale membre posterioare îl ajutau să alerge repede.Oricum
Pachycephalosaurus () [Corola-website/Science/321643_a_322972]
-
pădurea tropicală este folosită ca teren de vânătoare. Între zona de vânătoare și cea de exploatare forestieră, există o rezervație a faunei sălbatice unde pot fi găsite căprioare, bivoli de apă, porci mistreți, lilieci, vulpi zburătoare și diferite specii de reptile. Populația Indoneziei a fost în creștere rapidă, de la erupția din 1815. Începând cu anul 2006, populația din Indonezia a ajuns la 222 milioane de oameni, din care 130 milioane sunt concentrate pe insula Java. O erupție vulcanică la fel de mare ca
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
pădurile Bucovinei. Expozițiile prezintă o prezentare a lumii animale și vegetale din județul Suceava, fiind prezentate dioramele: „Turmă de mistreți”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul cerbilor”, „Haită de lupi - iarna”. De asemenea, există și expoziții temporare de minerale, păsări migratoare, reptile vii și materiale reciclabile. În prezent, Muzeul de Științele Naturii din Suceava aparține și este administrat de Muzeul Bucovinei.
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
(Anolis carolinensis) este o specie de șopârle din genul "Anolis", familia Polychrotidae, descrisă de Voigt în anul 1832. este prima reptilă căreia i-a fost secvențiat genomul. Șopârlele anolis sunt cel mai bun exemplu de radiație adaptativă și evoluție convergentă. Populațiile de șopârle de pe insulele izolate tind să ocupe medii noi de viață de obicei în vegetațiile forestiere (precum coroanele copacilor
Anolisul verde () [Corola-website/Science/321967_a_323296]
-
Insulele Galapagos au un număr destul de mic de specii băstinașe, un mare număr dintre acestea se găsesc doar aici. Cam o treime din speciile de plante băștinașe, care numără mai puțin de 600, nu se găsesc altundeva în lume. Dintre reptile, păsări terestre și mamifere, 57 de specii în total, mai mult de 80% sunt specifice insulelor. Printre acestea se găsesc: singura iguană marină din lume, singurele specii de albatroși și pinguini de la tropice și o specie de cormoran care, datorită
Turismul în Galápagos () [Corola-website/Science/316428_a_317757]
-
În România este încă frecvent. Ibisul sacru ("Threskiornis aethiopicus") răspândit azi în Africa tropicala, dar în trecut și în Egipt, era considerat de vechii Egipteni ca pasăre sfântă, din cauză că se hrănește cu lăcuste și cu alte insecte stricătoare, precum și cu reptile. Sosind în Egipt o dată cu inundația Nilului, era considerată ca o vestitoare a belșugului.
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
universitar care nu doar că a construit o mașină a timpului, dar a și călătorit cu ea în Mesozoic pentru a vedea ce a dus la extincția în masă a dinozaurilor din Cretacic și Terțiar. La data sosirii sale, toate reptilele mari fuseseră deja ucise de mici dinozauri inteligenți dotați cu arme, care au continuat să-și măcelărească semenii până la ultimul. Romanul "Evolution" publicat de Stephen Baxter în 2002 conține o versiune mai sofisticată a aceleiași idei cu dinozauri-vânători inteligenți. Asimov
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 40 ha. Aceasta reprezintă o zonă (cu mlaștini oligotrofe) ce adăpostește o gamă vegetală diversă (relicte glaciare) specifică turbăriilor; și conservă mai multe specii de păsări, reptile și batracieni; dintre care unele protejate la nivel mondial și aflate pe lista roșie a IUCN. se suprapune atât sitului de importanță comunitară omonim; cât și ariei de protecție specială avifaunistică - "Depresiunea și Munții Giurgeului"; sit ce aparține rețelei ecologice
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
se întâlnesc în Arava sunt lupii, vulpile, hiena vărgată, gazelele, capre sălbatice, pisica sălbatică africană, diverse specii de rozătoare precum șobolanul de nisip (în zonele bogate în ierburi), gerbilul (în locurile stâncoase), șoarecele piramidelor (sau micul jerboa egiptean) și numeroase reptile.. În rezervația zoologică Hai Bar din kibuțul Yotvata, creată în anul 1968, au fost adunate specii de animale palestinene în pericol de dispariție ca de pildă struți, oryxul alb arab, gazelele arabe, asinii sălbatici somalezi. În oazele din Arava, există
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]