2,221 matches
-
a unui activ sentiment al injustiției și al cumplitei umiliri, fusese depășită. Ca și frica. Mai ales frica. Învingerea ei chiar era o victorie. Să nu fiu înțeles greșit. Această metamorfoză nu este nici pe departe echivalabilă cu abdicarea, cu resemnarea. Nu era un semn al mortificării timpurii, mai întotdeauna anticameră a morții. Nu numai că nu lăsasem să se deschidă nici cel mai mic vad spre ea, dar interpusesem între noi o apă de netrecut, un cerc de foc de
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
capitolul L'agnelle voyante din volumul De Zalmoxis a Gengis Khan, Paris, 1970, trimis de Virgil Ierunca). Interpretarea eliadiană are într-însa ceva din absolutul soluțiilor după a căror formulare orice discuție devine inutilă. Roma locuta. Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice"23. Prin această interpretare Steinhardt vine de partea celor care văd în Miorița altceva decât ceea ce se învață în mod tradițional. Prin aceasta el este îndreptățit să creadă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
par scăldate într-o lumină atenuantă decât în studiul lui Mircea Eliade asupra Mioriței". Concluziile lui Steinhardt vin în opoziție atât de evidentă cu interpretarea obișnuită a poemului popular, încât nu pot fi trecute cu vederea: "Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice". Cât de aproape e această concluzie a lui Steinhardt de formulări precum: Existența românească nu cuprinde însă numai lumea de aici, ci și lumea de dincolo...", "De unde "fatalismul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și "creatorii de cultură", pornind de la analiza unei categorii speciale de documente, scrisorile adresate de intelectuali puterii comuniste. Documentele identificate în arhiva Secției Cancelarie a CC al PCR surprind câteva ipostaze ale existenței scriitorilor în comunism: compromis, activism, obediență, pasivitate, resemnare, revoltă, contestare. Motivațiile pentru care scriitorii s-au adresat puterii țin de natura relației speciale instituite între creatorii de cultură și partid sau liderul acestuia (fie că vorbim despre Gheorghiu-Dej sau Ceaușescu), precum și de poziția acestora în câmpul simbolic al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
73. Concluzii La sfârșitul anilor '80, lumea literară, ca de altfel întreaga societate, a fost sufocată de cultul personalității lui N. Ceaușescu. Scrisorile de adeziune trimise la comanda aparatului de propagandă către "iubitul conducător" ascundeau nemulțumiri, frustrări, furii, dismulări și resemnări. Vocile critice și disidențele, precum cele ale lui Paul Goma sau Dorin Tudoran, indicau existența unei nemulțumiri surde în rândul "creatorilor de cultură". Dar regimul nu dorea să negocieze, de altfel nu o făcuse niciodată. Omniprezența Securității, starea de suspiciune
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la steaua singurătății.", afirmând dintr-odată o identitate de substanță între Steaua Venerii și cea a singurătății. E într-adevăr aici o poezie a neîmplinirii erotice, fără să fie una lipsită de erotism, o poezie a eșecului și, poate, a resemnării, a reificării sentimentului în cuvânt. Acvaticul, imagine nostalgică a apei, a mării, imprimată în sufletul poetului, spun unii comentatori, de călătoriile întreprinse în compania tatălui său, e, aproape, omniprezent. La întrebarea pe care Gaston Bachelard și-o adresa retoric în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fragmentar și prin presupuneri succesive, nimic nu are consistența adevărului absolut "dincolo de peluze un visător oarecare/ poate la cine știe ce mansardă". Finalul, devenit aproape celebru pentru afirmarea frondei, s-a spus, închide textul simetric oferind ceea ce ar putea fi echivalat cu resemnarea, dar și cu schimbarea viziunii, există aici o interacțiune, dar e parodică și oarecum zeflemistă: "Eram noi doi: Eu și cu Mine,/ pe urmă de atâta plictiseală ne-am certat,/ apele erau calme și nimeni în parc/ în afară de roșcove, încât
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care-l intuiau, pe care îl considerau imposibil de atins, dar menit să provoace căutări perpetue, Tonegaru e mai aproape de închiderea bacoviană într-un univers claustrant, cu deosebirea că de data aceasta nu se mai percepe angoasa, ci o anumită resemnare, o adaptare la mediul acesta, acceptat ca atare, ca făcând parte din firescul existenței. Hirsuta, dedicată "domnului Șerban Cioculescu", surprinde imaginea christică și o supune degradării, e o ipostază pe care o asimilează, trecând-o însă prin filtrul imaginației deformatoare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu articolele de ziar. Bacovia nu a avut însă fibră de jurnalist și de militant. Lipsa de agresivitate inspiră respect, dar nu stimulează atașamente și nu aduce partizani. Și dacă ar fi fost numai aceasta, dar mai erau tristețea și resemnarea, greu de suportat de cei activi, dinamici! Un asemenea tip atrage totuși pe sentimentali și pe justițiari; pe cei capabili să vadă nu numai „centrul” (succesul), ci și „marginea” (eșecul). Pînă unde merge înțelegerea și susținerea acestora? De cele mai multe ori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
s-au stins treptat. Lipsa de reacție a comunității științifice internaționale față de nedreptatea flagrantă care i se făcuse și mai ales rânjetul satisfăcut al adversarilor săi din țară al căror nume istoria nu l-a reținut, au contribuit la drama resemnării care i-a umbrit ultimii ani de viață. A rămas statornică numai datoria față de școală, față de elevii săi. Pe lângă mâhnirea pricinuită de lipsa de recunoștință a comunității științifice, s-a adăugat și oboseala muncii de zi cu zi și istovirea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
personalitate și circumstanțele în care diabetul a fost descoperit: întâmplător, la pacienții asimptomatici; datorită prezenței simptomelor clinice clasice; sau pe baza apariției complicațiilor diabetice acute. Există reacții defensive de neacceptare inițială, de acceptare progresivă sau de așa-zisă pesudoacceptare, de resemnare care apare în anumite momente ale vieții diabeticului (apariția complicațiilor, decompensările metabolice etc.), în care persoana diabetică, în loc să-și mobilizeze agresivitatea sa facilitând activarea spre faze care conduc la o responsabilizare activă privind propria sănătate, își asumă atitudini de resemnare
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
resemnare care apare în anumite momente ale vieții diabeticului (apariția complicațiilor, decompensările metabolice etc.), în care persoana diabetică, în loc să-și mobilizeze agresivitatea sa facilitând activarea spre faze care conduc la o responsabilizare activă privind propria sănătate, își asumă atitudini de resemnare pasivă față de propria sa condiție diabetică. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă un eveniment morbid care determină pacientul să treacă de la o stare de relativă bunăstare fizică la momente critice de îmbolnăvire, provocând sentimente de teamă, de angoasă care vor afecta
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
său a fost acceptat, devenind o realitate internă. Numai pacienții cu imaturitate afectivă își neagă a la longue condiția lor de diabetic și necesitatea respectării rigorilor tratamentului până când apar simptomele unei complicații cronice; atunci ei clachează într-o atitudine de resemnare, adoptând o reacție demisiv-renonciativă față de diabet, pe care îl percep ca pe un destin inexorabil, cu tendința de a se abandona pasiv celor care-l îngrijesc. Alți pacienți manifestă un refuz conștient de a recunoaște că au diabet zaharat, au
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
mai rele decât iadul însuși și nici nu par prea departe de acele timpuri. Și nici nu prea sunt pavate. Să mergi cu mașina în România a devenit un fel de pariu nebun, în care adrenalina și isteria, stupefacția și resemnarea fac casă bună. Te și întrebi: se poate oare și mai rău? Iar răspunsul rabinic al dragilor noștri edili nu întârzie să pogoare blând și nerușinat deasupra noastră "Ba bine că nu..." Întâmplarea a făcut ca, de două decenii de când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în privința modului de transmitere: prin viu grai, din tată în fiu. Pe lângă originea populară, o altă asemănare ar fi concizia și brevitatea. Dar asemănările dintre cele două creații populare nu rezidă doar în aceste lucruri, ci în însăși tema abordată: resemnarea în fața morții. Dacă balada finlandeză începe printr-o situare temporal-spațială a acțiunii, în balada Miorița, începutul este atemporal. Ambii protagoniști sunt preveniți că urmează să moară, acest lucru realizându-se în balada finlandeză de către sluga lui Henric, pe când în Miorița
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
față și fiecare mână prinde umărul opus). h) stresul producând o senzație de nervozitate, de disconfort, de tensiune, de îngrijorare datorită producerii hormonilor de creștere a tensiunii și a ritmului cardiac determină fie gesturi agresive, dominatoare, încordate, fie gesturi de resemnare, copleșire, oboseală etc. Componenta volitivă În interacțiunile sociale, remarcăm în primul rând cum gesturile oamenilor (spontane, naturale) sunt mai puțin sau deloc controlate față de cuvintele rostite (de cele mai multe ori, cenzurate). De asemenea, observăm faptul că, în multe situații, gesturile emițătorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B, D, E, F, G]; • ramificațiile abundente și subțiri: transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate, asprime, nerăbdare, inhibiție [Anexa 4 B]; • ramuri cu forme inverse: tensiune, contradicție [Anexa 4 H]; • liniile pe suprafața trunchiului care dau senzația de scoarță zgrunțuroasă, dură: semne
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al supunerii față de voința divină. Hitler, observă Burke, exploatează într-o manieră extrem de abuzivă conceptele de mai sus. Doctrina sa își aproprie, pur și simplu, aparatul conceptual; însă îl asumă în numele unei singure "rase": "docrina ariană este o doctrină a resemnării și, deci, a umilinței. "Sângele arian" este superior tuturor celorlalte, iar acest lucru se datorează legii naturale"441. De asemenea, legea divină proclamă "supraviețuirea celui mai bun"; astfel, dacă voința divină a investit "arianul" cu "responsabilitatea terifiantă a superiorității înnăscute
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și multe alte privilegii. Nivelul scăzut de cultură politică îi face pe mulți să creadă că persoanele care se pricep să învârtă vorbe la televizor sau la tribună chiar își merită salariile plătite de masa contribuabililor. Gândul neputinței, descurajarea și resemnarea macină fibra națiunii și o transformă în doine de jale, „zise” în public sau între cei apropiați. Din păcate, „românul s-a născut poet” (V. Alecsandri) și mai are de parcurs o bună bucată de drum până va deveni cetățean
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu-l arată a gândi precum Iov, încât să-și spună, împăcat: „Domnul a dat, Domnul a luat” („Domnul” este, de astădată, „Tovarășul” de la Partid!). Dimpotrivă, el caută explicații, mobilul ascuns al unor mici cabale, înregistrează, cu uimire sau cu resemnare, comportamente de neacceptat pentru cineva purtând în minte ideile morale din satul natal. Atacurile „principiale” venind dinspre reprezentanții puterii, revolta față de mizeriile la care sunt supuși oamenii în „cea mai dreaptă orânduire socială”, în fine, ironiile colegilor, reproșurile primite de la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și multe alte privilegii. Nivelul scăzut de cultură politică îi face pe mulți să creadă că persoanele care se pricep să învârtă vorbe la televizor sau la tribună chiar își merită salariile plătite de masa contribuabililor. Gândul neputinței, descurajarea și resemnarea macină fibra națiunii și o transformă în doine de jale, „zise” în public sau între cei apropiați. Din păcate, „românul s-a născut poet” (V. Alecsandri) și mai are de parcurs o bună bucată de drum până va deveni cetățean
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu-l arată a gândi precum Iov, încât să-și spună, împăcat: „Domnul a dat, Domnul a luat” („Domnul” este, de astădată, „Tovarășul” de la Partid!). Dimpotrivă, el caută explicații, mobilul ascuns al unor mici cabale, înregistrează, cu uimire sau cu resemnare, comportamente de neacceptat pentru cineva purtând în minte ideile morale din satul natal. Atacurile „principiale” venind dinspre reprezentanții puterii, revolta față de mizeriile la care sunt supuși oamenii în „cea mai dreaptă orânduire socială”, în fine, ironiile colegilor, reproșurile primite de la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din minte ca și cum nici n-ar fi existat... Și te cam trec fiorii. Un mod de viață, cel comunist, care după el cu șaptesprezece ani apărea pentru 99,99 la sută din populația care trăia în el, drept etern, de unde resemnarea, adaptarea, găsirea de soluții individuale de supraviețuire, s-a prăbușit de pe o zi pe alta, nelăsând în urmă nimic. Decât urmele, greu de șters, dar nu imposibil, la scara istoriei mari, ale dezastrului, și amintirile, și ele individuale, despre cele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să-l facem să devieze mai degrabă, să-l facem să se Întoarcă, să rateze. Aimé Pache, pictor de Vaud nu este decât un ratat de Paris. Parisul nu i-a dat adevărata sa forță de Vaudois, i-a redat resemnarea de Vaudois. Ori, Parisului Îi datorăm adevărul Vaudois al Domnului Ramuz; Parisul a făcut din Domnul Ramuz maestrul scriitor Vaudois din prezent, singurul și adevăratul scriitor Vaudois, prin ascensiune și nu prin cădere; el [Parisul] nu l-a trimis Înapoi
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93369]
-
nr. 18 (147), luni, 12 februarie 2001, editorial) Din interviul din ianuarie 2005 de la Vaslui, când capitalismul sălbatic era stabilizat și înfloritor, și Deceniul Dușmăniei crâncen, doar o idee: ,,-Domnule Președinte, încotro România ?” ,, Spre capitalism, n-avem încotro!” Am simțit resemnarea visătorului la socialismul cu fața umană, așa cum îl vedeam și eu, atunci. Încă nu începuseră privatizările și nici atacurile susținute împotriva sa. Că el a tot tras de timp nu m-a mirat de loc. ,,E presiune din exterior ?” ,,E
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]