2,855 matches
-
caută debușeele pe piață constituie rădăcina imperialismului. Dar, după Hobson și școala sa, expansiunea imperialistă nu este inevitabilă și nici cea mai rațională metodă de a scăpa de respectivele surplusuri. Deoarece sunt rezultatul unor limitări ale puterii de cumpărare, soluția rezidă în dezvoltarea pieței interne prin reforme economice, cum ar fi creșterea puterii de cumpărare și eliminarea economiilor excesive. Credința în existența unei alternative interne la imperialism distinge, în mare, școala liberală de marxism. Teoria imperialismului „malefic” operează la un nivel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
preocupa de aceste mijloace în continuare. Imperialismul militar Cucerirea militară este cea mai evidentă, mai veche și mai brutală formă de imperialism. Marii cuceritori dintotdeauna au fost și marii imperialiști. Avantajul acestei metode din punctul de vedere al națiunii imperialiste rezidă în faptul că, de regulă, noua relație de putere poate fi schimbată de învinși doar printr-un alt război, șansele fiind în mod normal împotriva lor. Napoleon I s-ar fi putut baza numai pe forța ideilor Revoluției Franceze pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Dacă ultima este incorectă, prima nu are sens. Conciliatorul consideră cererile succesive ale puterii imperialiste drept obiective raționale limitate care, în sine, sunt compatibile cu menținerea statu-quoului și care trebuie avute în vedere fie în sine, fie prin compromis. Greșeala rezidă în faptul că nu observă că solicitările succesive, departe de a fi restrânse și rezultatul unor nemulțumiri specifice, nu sunt altceva decât verigi dintr-un lanț la capătul căruia se află răsturnarea statu-quoului. Concilierea politicilor antagoniste pe baza principiilor legale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
resurse de uraniu. Deși acest lucru a crescut valoarea țării ca miză a războaielor și deci importanța sa din punctul de vedere al strategiei militare, resursele de uraniu nu au afectat puterea țării în relația sa cu alte state. Explicația rezidă în faptul că în Congo lipsesc instalațiile nucleare de utilizare industrială și militară a uraniului. Pe de altă parte, pentru Marea Britanie, Canada și Statele Unite, la fel ca și pentru Cehoslovacia și Uniunea Sovietică, deținerea resurselor de uraniu semnifică o masivă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
toate armele nucleare necesare pentru a distruge țintele inamice pe care și le-a ales, luând în calcul toate situațiile, cum ar fi o primă lovitură din partea inamicului, armele nucleare suplimentare nu vor mări puterea acelei națiuni 7. Celălalt paradox rezidă în relația inversă dintre gradul de distrugere al armamentului nuclear și posibilitatea de a-l folosi rațional. Armamentul nuclear, cu o mare putere explozivă, este instrumentul unei distrugeri în masă nediscriminatorii și, în consecință, nu poate fi folosit rațional pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
germană între 1940 și sfârșitul celui de-al doilea război mondial ilustrează acest lucru, nu mai puțin decât a făcut-o moralul național al Germaniei până la înfrângerea de la Stalingrad. Deci, în ultimă instanță, puterea unei națiuni, în ceea ce privește moralul său național, rezidă în calitatea guvernării. Un guvern cu adevărat reprezentativ, nu numai în sensul majorității parlamentare, ci mai ales în sensul de organism capabil să transpună convingerile și aspirațiile populației în obiective și politici internaționale, are șansele cele mai mari de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
el este singurul factor tangibil, responsabil de calitatea moralului național. Fără moralul național, puterea fie nu este altceva decât forță materială, fie este o potențialitate care-și așteaptă realizarea în zadar. Singurul mijloc al unei ameliorări deliberate a moralului național rezidă în îmbunătățirea calității guvernului. Orice altceva depinde de șansă. Calitatea diplomației 18tc " Calitatea diplomației18" Dintre toți factorii care compun puterea unei națiuni, cel mai important, oricât ar fi de instabil, rămâne calitatea diplomației. Ceilalți factori care determină puterea națională sunt
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nucleare a dat naștere concepției „Secolului American”, o dominație mondială bazată pe puterea de necontestat a SUA1. Rădăcina tuturor acestor tendințe ale credinței în caracterul absolut al puterii sau în permanența de la sine înțeleasă a unei anumite configurații a puterii rezidă în contrastul dintre caracterul dinamic, aflat într-o continuă schimbare, al relațiilor de putere între națiuni, pe de o parte, și aspirația intelectului uman spre siguranță și securitate sub forma răspunsurilor definitive, pe de alta. Confruntați cu neprevăzutul, ambiguitățile și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
numită balanța de putere 1 și la politicile ce-și propun menținerea ei. Am spus în mod intenționat inevitabil. Aici ne confruntăm din nou cu eroarea fundamentală care a afectat studiul politicii internaționale și ne-a umplut de iluzii. Aceasta rezidă în concepția potrivit căreia oamenii au de ales între politica de putere și rezultatul său obligatoriu, balanța de putere, pe de o parte, și o modalitate diferită, superioară de politică mondială, pe de altă parte. De asemenea, această concepție greșită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai sus4, ilustrează această legătură. Schimbări structurale în balanța de putere 5tc "Schimbări structurale în balanța de putere5" În ultimul timp, relațiile dintre balanța dominantă de putere și sistemele locale tind să se schimbe în detrimentul autonomiei ultimelor. Motivele acestei evoluții rezidă în schimbările structurale prin care a trecut balanța de putere dominantă de la sfârșitul primului război mondial, care au devenit evidente în cea de-a doua conflagrație. Am indicat deja expansiunea graduală a balanței dominante dinspre Europa Occidentală și Centrală spre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cea proprie. Este suficient de greu să realizezi o evaluare corectă a puterii Marii Britanii sau a Franței. O sarcină mult mai complicată constă în a realiza o analiză corectă a puterii Chinei, Japoniei sau chiar a Uniunii Sovietice. Incertitudinea supremă rezidă însă din faptul că nu poți fi întotdeauna sigur cine îți e aliat și cine inamic. Alianțele rezultate din tratatele de alianță nu sunt tot timpul identice cu alianțele care se opun una alteia în competiția reală a războiului. Unul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Londra din 1831 independența Belgiei și, în interesul balanței de putere, au instituit o garanție colectivă a neutralității sale. Ca justificare, ele au declarat: „Fiecare națiune are legile sale, dar Europa le are, de asemenea, pe cele proprii; sursa lor rezidă în ordinea socială”. În timpul războiului franco-prusac din 1870, ministrul francez Thiers, căutând inutil ajutor din partea altor națiuni europene pentru a preveni răsturnarea balanței de putere de către Germania, se plângea că „Europa nu este de găsit”. În acea frază, el a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
caz de neînțelegere între diferiții factori de decizie, are responsabilitatea de a lua decizia finală obligatorie și care, într-o criză a aplicării legii, precum revoluția sau războiul civil, are responsabilitatea supremă pentru aplicarea legilor țării. Acea responsabilitate trebuie să rezide undeva - sau nicăieri. Dar nu poate fi și aici, și acolo în același timp. Așa cum spunea dl judecător Sutherland în United States vs. Curtiss Wright Export Corporation: „O suveranitate politică nu poate dura fără o voință supremă. Suveranitatea nu este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
poate fi și aici, și acolo în același timp. Așa cum spunea dl judecător Sutherland în United States vs. Curtiss Wright Export Corporation: „O suveranitate politică nu poate dura fără o voință supremă. Suveranitatea nu este nicăieri incertă”7. Dacă nu rezidă nicăieri - și există constituții, precum Constituția celei de-a Patra Republici Franceze, care păreau să nu-i aloce vreun loc - în perioade de crize constituționale, una dintre autoritățile constituționale va uzurpa acea responsabilitate, așa cum a făcut armata franceză în 1958
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fost privit ca un remediu necesar la idealism, dar nu ca un înlocuitor. Pentru realismul clasic, idealismul este necesar ca să configureze acțiunile și interesele, dar realismul va rămâne tot timpul un element fundamental al relațiilor dintre state. În aceasta rezidă diferența dintre realiști și „utopiști” sau „oamenii de știință”. Pe când cei din urmă consideră că putem construi totuși o comunitate mondială fără putere, realiștii nu sunt de acord. Pentru realism, oricât de bine concepute ar fi instituțiile internaționale, oricât de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
PREFAȚĂ Importanța spațiilor verzi alcătuite din plante lemnoase ornamentale rezidă din rolul pe care acestea îl au în îmbunătățirea condițiilor de viață, a condițiilor climatice și edafice din centrele populate iar în ultimul timp, mai ales pentru efectul important al acestora în lupta împotriva poluării, în special în centrele urbanistice
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
utilizează. Totuși arhitectura peisajului poate fi considerată în ultimă instanță și o artă com plexă, în care se regăsesc atât arhitectura, artele plastice cât și elementele naturale (flora, fauna) și binențeles factorul uman. Însă distincția între arhitectura peisageră și artă rezidă din faptul că grădina sau parcul constituie o realitate și nu doar o reprezentare, materia din care se întruchipează ideea de parc (grădină) fiind vie, alcătuită din arbori, arbuști, flori, gazon etc. Definiție. Arhitectura peisajului este o știință aplicativă care
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
contracțiilor uterine (iminența de avort, naștere prematură) este minim. Embrioscopia/fetoscopia constă în: examinarea embrionului între 9-11 săptămâni prin membranele intacte, introducând un endoscop în spațiul exocelomic transabdominal sau transcervical, ulterior corionul fuzionează cu amniosul și procedura devine imposibilă; fetoscopia rezidă în examinarea directă a fătului după 11 săptămâni prin introducerea endoscopului direct în cavitatea amniotică. Biopsia de țesuturi fetale Indicații: 1. biopsia de piele fetală pentru diagnosticul epidermolizei buloase și ihtiozei congenitale; 2. biopsia de ficat fetal pentru a diagnostica
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sub aspect intelectual. Ca atare, medicina muncii a descoperit și la acest nivel corelații semnificative între monotonie și anumite tulburări psihosomatice. În astfel de condiții de muncă, mobbing-ul e cel mai des un mobbing de plictiseală/monotonie/subsolicitare. Explicația sa rezidă în faptul că agresorul alege de regulă un coleg ca țintă numai pentru a-și ocupa spiritul/mentalul, pentru a elimina senzația neplăcută de vid mental. Coordonarea și direcționarea angajaților este o altă cauză a mobbing-ului. Există o serie de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unui inconștient colectiv. La fel ca orice boală, miturile pot „profita” de resursele organizației, care le hrănesc. Dacă reacția organizației este tardivă, răul devine incurabil sau „tratamentul” este lung și dureros; tratate la timp, aceste mituri pot regresa. De aici rezidă necesitatea unei intervenții terapeutice continue. Ce este un mit? Un mit este o reprezentare mentală schematică; o simplificare a realității având un caracter subiectiv; o utilizare de clișee care elimină ceea ce este profund emoțional și reține vizibilul, superficialul. De ce se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
străină de primordialismul lui Edward Shils (vezi, În lucrarea de față, articolul „Etnicitate”) ă arată că societățile moderne nu au eradicat apartenențele comunitare. Tot ea ne arată și dificultatea de a desface legăturile dintre cetățenie și naționalitate. Forța acestui model rezidă În bună măsură În faptul că reprezintă conjugarea a două tradiții totuși puternic conflictuale, cea catolică și cea republicană, care converg aici „Într-o reprezentare a cetățeanului ca membru al unui tot, al unei națiuni, Înscris Într-o istorie, Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-un mare număr de societăți din Oceania, Africa și America, descoperirea originalității fiecărei culturi și a trăsăturilor sale caracteristice. O bună ilustrare a acestei orientări ne este furnizată de școala Cultură și personalitate. Cultură și personalitate Interesul acestei școli rezidă În importanța centrală acordată personalității membrilor unei societăți, considerată un Întreg, dar și o expresie caracteristică a culturii În cauză. Printre cercetătorii care au deschis calea acestui curent o regăsim, În primul rând, pe Ruth Benedict (1887-1948), elevă a lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și a reprezentărilor: există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns sau extins. Pericolul reacției la contextul internațional și la influența discursurilor liderilor emblematici de extremă dreaptă sau integriști rezidă În reactivarea neîncetată și obsedantă a unei tendințe denigratoare, xenofobe și discriminatorii care otrăvește relațiile sociale. Mai trebuie puse În evidență și alte ambiguități, ca discursurile multor membri ai partidelor de stânga din Franța, care apărau, până pe la mijlocul anilor ’80
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se emancipeze. Rasismul, dincolo de actele sale cotidiene pe care trebuie să le condamnăm, se manifestă mai ales prin această insistență În dorința lui de a deștepta efectele prejudecăților, care altminteri ar putea fi puse În carantină, tratate sau reduse; el rezidă esențialmente În voința doctrinară, coerentă, răuvoitoare, pragmatic incarnată uneori În ură și materializată În comportamente precise ale unor indivizi ocupați „cinstit” cu „apărarea” posesiunilor proprii. Această afișare ostentativă și dogmatică a unui discurs persecutoriu tinde să se Înrudească, prin consecințele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
radicală din partea celor care se simt excluși, regulile integrării fiind adesea dictate și impuse „de sus”, În funcție de cultura dominantă (Semprini, 1997, p. 27). Astfel, peste tot În lume, realizarea unor societăți multietnice și multirasiale devine un scop urgent. Dificultatea majoră rezidă Însă În necesara schimbare de mentalitate pe care o presupune acest proces. Rezultatele de până acum au fost obținute cu prețul estompării specificității minorităților și al renunțării colective la revendicările acestora. Încă ne lipsește o adevărată cultură a diversității. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]