3,363 matches
-
spirite ale veacului, el se apropie prin vers mai degrabă de înaintași precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, iar predominantă rămâne factura sămănătoristă, cu toată atmosfera și motivele ei. Nostalgia proprie sufletului moldav, muzicalitatea versurilor - în care ritmul și rima constituiau condiții obligatorii, puse în valoare de sonet, formă predilectă la T. -, elogiul adus peisajului natal și eroilor neamului sunt câteva dintre însemnele unei lirici „de o cumințenie desăvârșită” (G. Călinescu). SCRIERI: Albastru, București, 1902; ed. 6, Bârlad, 1918; La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
plan direct, de semnificanții lingvistici. „În structura internă a narațiunii populare, dimensiunea fonetică este relevantă, nu atât în sine, din perspectiva unităților constitutive și a figurilor fonetice, cât mai mult prin complementaritatea în care intră cu categorii prozodice: ritm și rimă interioară”. Muzicalitatea crescută a realizărilor artistice înlesnește intrarea în lumea arhetipală, dar poartă și amprenta individualității naratoriale, ce utilizează mijloace variate pentru a insinua și influența trăirile și participarea ascultă¬torului. Superlativul absolut construit prin repetarea adjectivului în „o pădure
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vocalelor și cuvântul însuși sunt sufici¬ente pentru o funcție referențială a limbajului, pentru a denomina realitatea înconjurătoare, însă planul mitic necesită o extensie a capacităților de percepere și reflectare, ambele trecând prin fiorul născut de irumperea sacrului. Ritmul și rima interioară din sintagma repetitivă (deci, o altă marcă stilistică) codri-s mari și codri-s rari, prezentă în numeroase variante ale colindelor de fecior, sunt realizate la nivel fonetic prin două tipuri de repetiții: a substantivului ce denumește un topos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu o susținere morfologică a sintagmelor devenite apelative. Denumirea calului Galben (de) Soare se întâlnește atât în colinde, cât și în basme, și face din pielea șargă a bidiviului o însușire solară directă. Numele fecioarei de pe celălalt tărâm dezvoltă adeseori rimă interioară și ritm, specifice organizării prozodice: Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpu înverzește, florilenflorește. Lunga denominație amintește aici de abilitatea feciorului din colinde de a regenera câmpia și codrul spre beneficiul comunității tradiționale. Amândoi fac parte din clasa personajelor cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tânăr student care avea, ca și alți zeci ai promoției sale biologice, un „caiet cu versuri”, care i s-a părut lui „Paul” (nu se știe de ce, aceste versuri - apărute postum - neprezentând, În afara unei vagi amprente barbiene și a unor rime rare, nimic special!Ă că ar conține germenele unui poet de geniu... Paul Georgescu l-a angajat la Gazeta literară În ’57 pe umilul post de corector, post pe care Nichita a funcționat până În 1970, când eu l-am numit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
produs-o fără Încetare, cu o energie și o imaginație genială, neobosită, zeiască, minute, ore, așa-zise luni și ani de zile, creând specii de animale și plante - multe dintre ele Încă nedescoperite, ha, ha! -, ziduri, verdeață, cupole, sentimente și rime, dezordine și viziuni, confuzii agreabile sau nu, neînțelegeri care au dus la multe drame, dar și exaltări puține, ce au produs câteva rare și neînțelese, ne-apreciate tragedii!... Da, mi-amintesc, În iarna acelor ani, ’57-’58, Întorcându-mă seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sale, o anumită candoare. Nu poate fi luat prea în serios și, în general, nu face victime. În plus, rareori ajunge în poziții publice care să dea frâu liber unei pernicioase dilatații de sine. Cât despre târgovețul obișnuit (de la funcționă rime la veleitarii luptei politice), el își trăiește vanitatea mai degrabă ca lăcomie. Lă comie de bunuri, de însemne ale reușitei sociale, de privilegii. Intelectualul vanitos tră iește mai puțin în lăcomia de câștig, cât trăiește într-o desfigurantă lăcomie de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la realitățile locale. Intervențiile lui sunt neînsemnate și se rezumă la câteva schimbări sau inversiuni de titluri, la unele parafraze și omisiuni. Versificator modest, cu posibilități reduse sub raportul invenției lexicale, fabulistul se exprimă sărăcăcios, destul de aproximativ în ce privește ritmul și rima. Din piesele traduse se desprind învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate, la egalitate, mărturisind o compasiune pentru omul simplu și sărman, nevoit să îndure nedreptățile și samavolniciile celor mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
împotriva unei Puteri criminale, li se alăturau cele rasiste. La oricare dintre povestitorii de bancuri din fabrică ai fi putut face o statistică, la câte bancuri politice revenea unul rasist. La fel se întâmplă și cu expresiile ori zicalele cu rimă alunecoasă, a căror melodie ți se imprimă pe dată în memorie. Ele sună atât de rotund, încât nimic nu-ți dă de bănuit și ești ispitit să le reproduci în fața altora. Publicitatea folosită în economia de piață liberă se slujește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cuvintele nu mai reușesc să exprime disprețul. A scuipa pe cineva întrece orice înjurătură, înseamnă, de fapt, o altercație fizică dură. Deoarece, la fel ca în majoritatea limbilor de origine latină, în română aproape totul sună mlădios, iar printr-o rimă un cuvânt îl găsește iute pe un altul, nu exista situație care să nu-și aibă rima, zicala ori expresia ei. Vorbele lunecoase însoțeau poticnirile și eșecurile cotidiene. Ca și la bancuri, trebuia să asculți bine de două ori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
o altercație fizică dură. Deoarece, la fel ca în majoritatea limbilor de origine latină, în română aproape totul sună mlădios, iar printr-o rimă un cuvânt îl găsește iute pe un altul, nu exista situație care să nu-și aibă rima, zicala ori expresia ei. Vorbele lunecoase însoțeau poticnirile și eșecurile cotidiene. Ca și la bancuri, trebuia să asculți bine de două ori și apoi să decizi dacă ți le însușești ori preferi să nu-ți iasă niciodată pe gură. „Țiganu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
trimit luciri de neon înspre râu un pantof ne dă peste bot celălalt ne toacă mărunt și de tot se crapă de zi pantofii pălesc arțarul roșește mărul surâde dusu-s-au stelele popcorn ceresc regele se-nclină și-ucide Rima din limba satului în care m-am născut m-a condus de la bun început la rege: făceam din „allein - wenig - König“ o rimă încă de când mergeam cu vacile la păscut în vale: „alleenig - wenig - Kenig“1. Rima și regele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pantofii pălesc arțarul roșește mărul surâde dusu-s-au stelele popcorn ceresc regele se-nclină și-ucide Rima din limba satului în care m-am născut m-a condus de la bun început la rege: făceam din „allein - wenig - König“ o rimă încă de când mergeam cu vacile la păscut în vale: „alleenig - wenig - Kenig“1. Rima și regele din jocul de șah al bunicului. Cunosc în dialect texte țesute pe carpete, rugăciuni, zicale despre vreme - toate rimate. Pe când eram copil, le luam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-nclină și-ucide Rima din limba satului în care m-am născut m-a condus de la bun început la rege: făceam din „allein - wenig - König“ o rimă încă de când mergeam cu vacile la păscut în vale: „alleenig - wenig - Kenig“1. Rima și regele din jocul de șah al bunicului. Cunosc în dialect texte țesute pe carpete, rugăciuni, zicale despre vreme - toate rimate. Pe când eram copil, le luam în serios, iar mai târziu, ca adolescentă la oraș, în derâdere. La gimnaziu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
apei hotar./ De setea acum mă doboară,/ Prietenul meu o să moară!“. Încă mai rău era cu poeziile rimate dedicate Partidului: „Cu pieptul plin de bucurie,/ Pe tot cuprinsul românesc,/ Voioși îți cântă slavă ție,/ Partid al celor ce muncesc!“. Aici rima se împiedica, nu reușeai nici măcar să-ți intri în ritmul bătutului de covoare. Când recitai cu glas tare una după alta cele șase sau șapte strofe, capul îți răsuna ca de hârtoapele dintr-o șosea. Sufeream de o greață a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se împiedica, nu reușeai nici măcar să-ți intri în ritmul bătutului de covoare. Când recitai cu glas tare una după alta cele șase sau șapte strofe, capul îți răsuna ca de hârtoapele dintr-o șosea. Sufeream de o greață a rimelor. Abia mai târziu am citit rimele austere, retractile ale lui Theodor Kramer 1 și Inge Müller2. Simțeam în ele o pulsație stăpânită, vulnerabilă, de parcă felul acesta de a rima făcea să-ți zvâcnească răsuflarea în cutia tâmplelor. Poeziile lor m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-ți intri în ritmul bătutului de covoare. Când recitai cu glas tare una după alta cele șase sau șapte strofe, capul îți răsuna ca de hârtoapele dintr-o șosea. Sufeream de o greață a rimelor. Abia mai târziu am citit rimele austere, retractile ale lui Theodor Kramer 1 și Inge Müller2. Simțeam în ele o pulsație stăpânită, vulnerabilă, de parcă felul acesta de a rima făcea să-ți zvâcnească răsuflarea în cutia tâmplelor. Poeziile lor m-au subjugat, le știam pe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
făcute. Mai cred și azi că ceea ce le e propriu acestor doi autori nu-ți poate dezvălui nici o privire, oricât de atentă. Apoi am început să decupez cuvinte din ziare. Mai întâi asta m-a făcut doar să trec pe lângă rime. Căci nu vrusesem la început nimic altceva decât să le dau prietenilor câte un mic semn de viață din numeroasele mele călătorii, să pun în plic ceva personal, și nu una dintre obișnuitele vederi surprinse cu patriotism local de fotografi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
imagine laolaltă cu niște cuvinte sau o propoziție-două: „cuvântul îndărătnic deci“, ori: „Dacă un loc există cu adevărat, el frizează dorința“. Abia uluirea în fața a tot ce poate fi scos din niște cuvinte disparate din ziar a atras după sine rimele. De mult începusem și acasă să decupez cuvinte. Zăceau împrăștiate pe masă - pe nealese, îmi ziceam. Mă uitam la ele, descoperind că surprinzător de multe rimau între ele. Încrezătoare în rimele lui Theodor Kramer și Inge Müller, am acceptat aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
niște cuvinte disparate din ziar a atras după sine rimele. De mult începusem și acasă să decupez cuvinte. Zăceau împrăștiate pe masă - pe nealese, îmi ziceam. Mă uitam la ele, descoperind că surprinzător de multe rimau între ele. Încrezătoare în rimele lui Theodor Kramer și Inge Müller, am acceptat aceste rime la care nu contribuisem cu nimic, care se întâlniseră absolut din întâmplare pe tăblia mesei mele. Erau cuvinte ce tocmai făceau cunoștință unele cu altele, fiind nevoite să-și împartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
De mult începusem și acasă să decupez cuvinte. Zăceau împrăștiate pe masă - pe nealese, îmi ziceam. Mă uitam la ele, descoperind că surprinzător de multe rimau între ele. Încrezătoare în rimele lui Theodor Kramer și Inge Müller, am acceptat aceste rime la care nu contribuisem cu nimic, care se întâlniseră absolut din întâmplare pe tăblia mesei mele. Erau cuvinte ce tocmai făceau cunoștință unele cu altele, fiind nevoite să-și împartă spațiul în care se aflau. Nu le puteam izgoni de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
întâlniseră absolut din întâmplare pe tăblia mesei mele. Erau cuvinte ce tocmai făceau cunoștință unele cu altele, fiind nevoite să-și împartă spațiul în care se aflau. Nu le puteam izgoni de-acolo, și astfel am ajuns să prind gustul rimelor. De la bun început n-am fost în stare să las la locul lui cuvântul „rege“ în nici un text. Eram obsedată de el, decupam „regii“ de oriunde dădeam peste ei. O dată i-am numărat pe cei de pe masă - se adunaseră laolaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ei. O dată i-am numărat pe cei de pe masă - se adunaseră laolaltă 24 de regi mai înainte să-l las pe cel dintâi să intre într-un text. și din momentul când i-am permis s-o facă, au început rimele. Am constatat că prin rime îl poți dovedi pe rege. Îl poți prezenta lumii. Rima îl silește să reintre în ritmul bătăilor de inimă pe care le provoacă. Rima se bălăbănește nonșalant prin tulburarea pricinuită de rege. Rima răvășește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pe cei de pe masă - se adunaseră laolaltă 24 de regi mai înainte să-l las pe cel dintâi să intre într-un text. și din momentul când i-am permis s-o facă, au început rimele. Am constatat că prin rime îl poți dovedi pe rege. Îl poți prezenta lumii. Rima îl silește să reintre în ritmul bătăilor de inimă pe care le provoacă. Rima se bălăbănește nonșalant prin tulburarea pricinuită de rege. Rima răvășește și disciplinează deopotrivă. Întregul vers se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai înainte să-l las pe cel dintâi să intre într-un text. și din momentul când i-am permis s-o facă, au început rimele. Am constatat că prin rime îl poți dovedi pe rege. Îl poți prezenta lumii. Rima îl silește să reintre în ritmul bătăilor de inimă pe care le provoacă. Rima se bălăbănește nonșalant prin tulburarea pricinuită de rege. Rima răvășește și disciplinează deopotrivă. Întregul vers se poate metamorfoza, poate intra în complicitate cu alte versuri. Poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]