5,555 matches
-
și micșunele din Attys”; „Lazăr mort se transformă în flori. Surorile lui înfloresc bocindu-l. Laptele în care a fost scăldat Lazăr mort este aruncat la rădăcina pomilor, în alimente, pe locuință, asupra fetelor...”. Iată cum sacrificiul lui Lazăr devine rit de fertilitate, cuprinzînd deopotrivă regnul vegetal, zoo și uman. Partea care interesează aici privește moartea lui Lazăr: pur și simplu, cade din copac, se rupe creanga; sau, cocoțat pe ea, o taie cu inconștiență. Se merge direct la țintă, fără
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unește punerea în scenă a problematicii morții. Adoratorii lui Dumuzi concepeau realitatea dramatică a morții actualizînd-o iar și iar, prin tehnici ritualice. Oricînd se poate demonstra că sumerienii, egiptenii, grecii, geto-dacii au promovat concepții funerare izvorîte și timbrate din/de rituri ale fertilității. În schimb, sacrificiul păstoresc din Vrancea își asumă un cod de înțelesuri sensibil evoluat și de interes filosofic, atîta timp cît se ridică spre înțelegerea antropologică a omului. Să nu uităm că dacii deveniseră celebri în lumea antică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc povestea unei divinități feminine, pe care au asociat-o, mai hotărît, cu riturile de fertilitate: Legenda despre întoarcerea zeiței Hator-Tefnut din Nubia. Hator sau Vaca Sacră este fiica lui Ra, zeul soarelui, prin urmare o divinitate care ocupă un loc de primă mărime în panteonul egiptean, dominat de spirite astrale, vegetale și zoomorfe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe crucea de lumînare de ceară din mînă, un leu. Caloianul era apoi dus la biserică. La terminarea înmormîntării se împărțeau colivă și colaci. La întoarcerea spre casă, se aruncau în fîntînă o icoană sau bani. Deci credința în eficacitatea ritului și, prin urmare, în respectarea rînduielii ceremonialului de înmormîntare era atît de puternică, încît ficțiunea se confunda cu realitatea. În Dobrogea, la Niculițel, păpușa de lut era împodobită cu coji de ouă vopsite. La Fîntîna Doamnei, Lehliu, unde pentru înmormîntarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
parte și-n cealaltă. Se deduce că seceta-ploaia, Caloianul-Paparuda sunt realități paralele. O latură a jocului ține de planul naturii, a doua de cel al culturii. Opoziția ficționată este perfectă (secetă/ploaie), dar și formală în același timp. Ca în riturile familiale de trecere (botez-nuntă-moarte), apa aruncată din belșug le unește și de data aceasta pe toate. Opoziția aparentă dintre ele, îndeosebi dintre Caloian și Paparudă, își găsește rezolvarea unitivă în dorința oamenilor de a obține recolte bogate, dovadă că ambele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unitivă în dorința oamenilor de a obține recolte bogate, dovadă că ambele obiceiuri se încheie, în expresia lor literară, cu orații de bună stare. Uneori textele se confundă tocmai din această cauză. De altfel, apa constituie un panaceu universal în riturile de fertilitate. „Plugarul”, primul sătean care punea primăvara plugul pe brazdă, era dus cu alai la rîu și cufundat de trei ori în apă, asemenea copilului la botez. Prin acceptarea voluntară a cufundării, Plugarul își asuma răspunderea, în numele tuturora, pentru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cuvinte, era organizat și structurat mental în asemenea mod, încît aducea (și conserva) din îndepărtate timpuri tehnicile de producere a jocului, în funcție de interese practice imediate. O dată cu fisurarea ansamblurilor cultice, categoriile gîndirii au suferit mutații serioase. Foarte sensibile s-au arătat riturile de fertilitate, pentru că erau în legătură directă cu credințele despre circulația vieții, mișcarea anotimpurilor, descoperirile științifice. Caloianul și Paparuda s-au comportat mai greoi datorită unor elemente constitutive aparte. Primul s-a dovedit a fi, totuși, mai mobil, întrucît înscenarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ritualic, să reglementeze destinul plantei care moare și învie. Totuși, la întoarcerea pe pămînt, nu ezită să-l trimită la moarte pe acolitul ei masculin, frumosul Dumuzi, zeul-păstor. Se pare că jertfa se cuvenea săvîrșită în două registre ale aceluiași rit, încă nesincretic: o dată la nivelul plantei care moare și învie prin zeița însăși; ca să se repete în numele cultului antropologic, „premioritic”, figurat prin Dumuzi, proprietar de oi și predestinat să experimenteze „prima” dată și pe cont propriu realitatea morții. Cum am
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui Hamurabi, Inanna se numește Iștar, iar Dumuzi poartă numele Tammuz. Acesta din urmă cade și el sub incidența morții acaparatoare. Iștar, amantă divină, își caută partenerul în cele patru zări ale lumii și-l bocește. Este o protagonistă a riturilor agro-păstorești, dar a căpătat și o deschidere spre Eros, prevestind-o pe Afrodita. Credințele privind zeița vegetației (general răspîndite în preistorie, inclusiv la strămoșii geto-dacilor), care moare și învie pentru asigurarea mistică a hranei naivilor de credincioși, au căpătat, cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
neadecvată, sub impulsul vieții istoriate. Faptul ține de ordinea evidenței. Linia îndătinată se menține prin apariția personajului feminin care își caută fiul interogînd cu disperare „Prin pădurea rară”. Tragicul vegetațional se mută în antropologie deschizînd cale în direcție ontologică. În riturile vegetației și ale rodniciei, elementele de ornament, înainte de a deveni simboluri și funcții, cunosc serioase migrații. Așa se explică, probabil, asocierea Caloianului cu Paparuda, a cîntecului de seceriș cu cîntecul de nuntă. Sau interdicții: Afrodita nu face parteneriat aventurier cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vechi testamentare poartă titlul Vremea tuturor lucrurilor. Deosebirea omului de animal. Ultima parte mi se pare semnificativă pentru înțelesul antropologic. A doua normă care reglementează textele în discuție arată că bocetul este o specialitate a femeilor, fie că sunt vizate riturile de fertilitate, fie aspecte din viața omului. Putem conchide cu fermitate: femeile plîng în cadre organizate ritualistic. Toate marile divinități feminine ale pămîntului și ale vegetației plîng religios. Nu și bărbații. Plînge Iștar, nu și Tammuz; Isis, nu și Osiris
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în chip de încheiere. Este mai mult decît posibil ca practicile rituale în discuție să-și fi continuat cursul religios, cu origini mult îndepărtate, fără mutații de esență în atingere cu creștinismul. Din contra, tocmai creștinismul a adoptat și adaptat rituri vegetaționale identificabile. Ce ne spun documentele? La vestea că i se pregătește moartea, păstorul victimă își dorește testamentar: De mi-ți omorîre, Fluericica mea La cap mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd ploaia ploiare, Lancea strălucire. Cînd neaua va
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
privirea ațintită asupra vreunei umbre de șarpe tîrîndu-se cu perversiune pe pămînt și încercînd să urce, în secret, pe tulpina copacului biblic, pentru afaceri personale. Toate acestea se conservă în legende mitologice și au lăsat urme în memoria gestică a riturilor, în artele plastice, în montajele arhitectonice, în colindele românilor pe teme agro-pastorale. Așadar, în destule categorii de documente, ca să se motiveze și să se întrețină interesul specialiștilor pentru ele; din păcate, în forme prea adesea fragmentare. Așa că restaurarea este grea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de ieșirea lor din uzaj, dar și de amalgamarea, de suprapunerea, de contopirea unor valori sinonimice pînă la tautologie. Ne trezim cu o mare migrație de semne amestecate, de limbaje incoerente, care pot fi puse, ca izvorînd inițial, cînd pe seama riturilor ezoterice egiptene, cînd a zodiacelor asiatice chineze sau/și babiloniene, cînd a miturilor greco-italice. Albumele sunt copios ilustrate, tratatele și dicționarele așteaptă în rafturi; rămîne decriptarea semnelor, în datele aparente sau, pe cît posibil, în zbuciumata lor istorie, a mutațiilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
portativele vieții și ale morții. Cu deosebire că în spațiul sumerian, al Taurului, confruntarea dintre eroi reprezintă un punct necesar în definirea dramei existențiale; în partea românească, a Cerbului și a vegetației, înfruntarea din Cerbul Runcului face parte dintr-un rit de inițiere cu finalitate nupțială. Sunt două fețe ale aceleiași realități, nuntă și moarte, de unde și apartenența amîndurora, a Taurului și a Cerbului, la aceeași tipologie a bestiarului astral. Cerbul nu este apariție singulară în cultura etnografică românească. Dar s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
propriu acestui animal fabulos, stăpîn absolut pe un întreg imperiu vegetațional. Totuși, se vede nevoit să cedeze locul, prin jertfă, unui făt-frumos care se pregătește de însurătoare. Spectacolul vînătoresc este și de data asta o formă de inițiere și de rit de trecere. Într-o anume categorie de colinde, Cerbul, în chip de mesager ce vine din Înalt, poartă între coarne leagăn împărătesc. Acolo stă fata cea frumoasă. Ea cîntă și coase cămașa mirelui care se pregătește să-i vină în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-și doarme boul negru, Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adînci se tulburară, Și de vale c-apucară. În situația similară, Cerbul își îndeamnă partenerul să se angajeze, cum am spus, într-un rit de inițiere familială; e drept, prin luptă voinicească; bourul schimbă cursul în direcția riturilor de întemeiere, de dinastie și de țară. În mod curios, Berbecul și-a adjudecat, cu timpul, spațiul acvatic. Domeniul lui este marea primordială în mișcare genezică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se clătinară, Văi adînci se tulburară, Și de vale c-apucară. În situația similară, Cerbul își îndeamnă partenerul să se angajeze, cum am spus, într-un rit de inițiere familială; e drept, prin luptă voinicească; bourul schimbă cursul în direcția riturilor de întemeiere, de dinastie și de țară. În mod curios, Berbecul și-a adjudecat, cu timpul, spațiul acvatic. Domeniul lui este marea primordială în mișcare genezică; se arată totdeauna disponibil s-o înfrunte cînd se anunță momentul insurecțional. O face
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trilogie a existenței Oricît ar părea de ciudat, dar se constată o vizibilă apropiere de orizont științific între scrierile etnografice ale lui S. Fl. Marian, cel din Nașterea, Nunta și Înmormîntarea la români și opera etnologului francez Arnold Van Gennep, Riturile de trecere. Adevărat, nu se încadrează amîndoi exact în aceeași vîrstă a științei. Autorul român, autodidact și mai puțin „modern”, se lasă atras de „secolul istoriei”, avînd convingerea, specifică vremii, că știința trebuie să se bazeze pe documente concrete în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la S. Fl. Marian: valorizarea teoretică a materialului de viață, vocația speculativă, etc. se intuiește, măcar, în freamătul proaspăt al ideilor. Amîndoi, situați la capete diferite de serie, cultivă, în mod paradoxal, același limbaj științific: existența omului este reglementată prin rituri, „de cînd naște pînă moare”; fapt cu ecou pînă și în cîntecul de lume, ca mod de răspîndire a adevărului general recunoscut la nivelul banalității și cotidianului. Putem crede că nimic nu este luat în seamă, nu capătă sens, dacă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și cotidianului. Putem crede că nimic nu este luat în seamă, nu capătă sens, dacă nu intră sub jurisdicția gravă și de fier a totului, pe cît posibil, a sistemului integrator de mituri. S. Fl. Marian relevă o trilogie de rituri, de secvențe încapsulabile, demarcînd direcția și cursul vieții omului în toată întinderea. A început cu nunta, probabil pentru spectaculozitatea obiceiului, dar i s-au relevat, firesc, și celelate două, nașterea și înmormîntarea. Nu a spus „moartea”; asta l-ar fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
religioasă a problemei. Formularea pe care și-a însușit-o, „înmormîntarea”, arată interesul autorului pentru aspectele ritualistice ale fenomenologiei morții, cît și priceperea sa de colecționar de documente. Cu timpul, și-a extins sferă preocupărilor și spre alte categorii de rituri, meșteșuguri, forme ale culturii materiale și artistice. Etnologul francez a întrezărit, în aceste trei corpus-uri de idei, o pluralitate de rituri: familiale, vegetaționale, astrale, funcționînd la unison, sub semnul simbolic și comportamental „de trecere”, adică de inițiere și de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
priceperea sa de colecționar de documente. Cu timpul, și-a extins sferă preocupărilor și spre alte categorii de rituri, meșteșuguri, forme ale culturii materiale și artistice. Etnologul francez a întrezărit, în aceste trei corpus-uri de idei, o pluralitate de rituri: familiale, vegetaționale, astrale, funcționînd la unison, sub semnul simbolic și comportamental „de trecere”, adică de inițiere și de transfigurare. Timpul se întoarce în chip de „copil”, individul devine „altul” prin botez, apa are facultăți biotice și lustrale. Decide tipul probei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să deosebim sacrul (realitatea „vie” și nemărginită) de profan (formele accidentale, aparente, fără șansă de ființare). Dar abstracționismul teoretic al lui Van Gennep (impecabil, de altfel, în logica discursului), scapă de sub control autenticul și palpabilul, aspecte prin care se identifică riturile în pulsația lor concretă. Ritmica formelor se subînțelege în cursivitatea lor, dar rămîne, vrem nu vrem, impresia de ruptură de la un stadiu la altul, de la o „vîrstă” la alta; cum și în ce măsură se săvîrșește transpunerea unui anotimp în altul, să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un semn al permanenței; cum „floarea cîmpului” poate fi și „viața omului”, semn al identității omului ca om și ca orice ființă. În trilogia existențială a lui S. Fl. Marian, (nașterea, nunta, înmormîntarea) este pus în schemă filmică setul de rituri cerut de fiecare moment „de trecere” în parte, pînă la epuizarea complexului de reprezentări specifice. Unele secvențe se repetă de la treaptă la treaptă: cum ar fi scalda și masa. Confuzii nu se produc și asta pentru că elementele de gestică și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]