1,943 matches
-
și acum din pepeni”!... * „Combătînd greșelile cuiva ai nevoie de un aliat care-ți lipsește de cele mai multe ori: inteligența lui.” (N. Iorga) Mai mult chiar, ai nevoie de remușcările lui, altfel te va Înțelege, dar nu va regreta: „Canaliile nu roșesc” (Emil Cioran). * „Unii filosofi zic: morala se poate explica, prin urmare ea nu există.” (N. Iorga) „Morala” se probează, se știe, În fapte, nu În vorbe: cu cît Îți justifici, de exemplu, mai mult o „greșeală”, cu atît devii mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de H. de Balzac: „În dragoste, trei sferturi din ceea ce se spune se exprimă prin admirabila elocință a ochilor”; „Oamenii nebăgați În seamă Își răzbună situația lor prin disprețul privirii lor”; Dacă o fată poate să se uite, fără să roșească, În ochii părinților săi, asta e de-ajuns”. * „Cine nu poate face mai bine un lucru, Îl face măcar Într-un alt fel.” (J.W. Goethe) Poate că acest „Într-un alt fel” va reprezenta pentru cineva o Încurajare de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care sînt mai buni decît el, căci au drept pildă puterea celor răi.” (Euripide) Mai mult chiar, mulți vor crede că așa ar trebui să se comporte și ei!... * „Sărăcia Îi umilește pe oameni pînă la a-i face să roșească de virtuțile lor.” (Vauvenargues) În mod normal, un om caracterizat de virtuți, n-ar trebui să fie Într-o condiție de sărăcie, care deprimă. Însă, pe de altă parte, nici bogățiile sau reputațiile dobîndite pe căi necinstite nu onorează condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Însă și laude meritate, dar, de cele mai multe ori, laudele sînt slujitori fideli ai vanității noastre. Aceeași vanitate ne face să ne simțim prost atunci cînd ne vedem slăbiciunile descoperite de alții: „Nu-i iertăm pe cei care ne fac să roșim” (J.L. de La Harpe). * „Dacă doi oameni călăresc același cal, unul trebuie să călărească În spatele calului.” (G.B. Shaw) Avînd „orgoliu” În măsură egală unul dintre cei doi trebuie să predea inițiativa celuilalt, dacă doresc să facă o afacere rentabilă Împreună. * „Așa
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Helvetius) Firește, prin simplul fapt că accesul la „virtute” nu-l poți obține decît prin chinul „pocăinței”; nimeni nu te poate absolvi de păcatele pe care le ai, ci doar tu Însuți, prin evaluările propriei conștiințe. * „În Întuneric, nimenea nu roșește de rușine. Întunericul ne scutește de această reacțiune involuntară cu care ne trădăm și pe care, În lumina zilei, nu ne-o putem stăpîni.” (Lucian Blaga) Tocmai acest lucru este propriu caracterelor superioare, pentru care nu există un Întuneric salvator
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mari [...]. Din această echitabilitate a abilităților, apare egalitatea speranței în atingerea scopurilor noastre“ (trad. n.). Hugo Grotius, cel care afirma„am văzut în întreaga lume creștină o ușurință în a declanșa lupte care ar face până și popoarele barbare să roșească. Războaiele erau declanșate pentru niște fleacuri, sau pur și simplu fără nici un motiv, și se desfășurau fără nici un respect pentru legi, fie ele Divine sau umane“ (t. n.) este fondatorul dreptului internațional. în același secol, statele europene centralizate au început
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sursă de rușine în multe împrejurări, indiferent dacă diferența este fizică, de apartenență etnică, de origine socială sau datorită unui handicap fizic sau mental" (p. 163). Când ne este rușine, plecăm ochii și îndoim gâtul; ne acoperim ochii cu mâna, roșim și simțim că ne fuge pământul de sub picioare. S. Chelcea consideră că "cei care trăiesc sentimentul de rușine se simt rău, se tem că vor fi demascați, doresc să evadeze, să se ascundă și, la limită, să dispară" (2008, p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
redacției - uneori semnată de G. Tutoveanu, Calendarul săptămânii, o rubrică „Răsăritul” care se referă la situația din străinătate, la frați i de peste hotare, când la situații din Bârlad, din țară ori din județ. Simion Florea Marian „semnează” articolul „Ouă le roșii” iar N.I Gâdeiu rubrica „Fudulia și galanteria.” La redactarea ziarului au colaborat mulți foști elevi ai Liceului „Gh. Roșca - Codreanu”: Const Asiminei, Ion Paloda, G. Nedelea, At. Mândru, Mircea Pavelescu, W. Si egfried, dar și prof. Virgil Duiculescu. Girantul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1870, „una dintre cele mai vechi școli normale din țară", care împlinea 127 de ani. Documentat era și fotoreportajul despre„Grupul școlar agricol „Zorleni” semnat de Serghei Coloșenco, iar prof. N. Sârbu semna un material despre „Colegiul Național 312 „Gheorghe Roșea Codreanu" din Bârlad." Publicația își informa cititorii despre mai toate aspectele vieții școlare: rezultatele participanților la etapele naționale ale olimpiadelor școlare și ale concursurilor pe meserii, nivelul salariilor de bază ale cadrelor didactice și compensațiile în vigoare, regulamentul privind organizarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
psihice etc. d) Fobii raportate la factorii fizici naturali: apă, mare, munte, tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite gafe, impolitețe, de a nu uita, de a nu greși, de a nu comite crime involuntare etc. h) Fobii morale și religioase: scrupule, mărturie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt următoarele: - teama de a vorbi sau de a se produce în public, - teama de a mânca sau de a bea în public, - teama de a scrie în fața altuia, - teama de a utiliza toaleta, - ereutofobia sau teama de a nu roși în public, - fobiile sexuale legate de teama de a nu putea realiza actul sexual în prezența partenerului, descalificându-se astfel în fața acestuia. c) Fobiile simple constituie o categorie reziduală de tulburări fobice și ele sunt reprezentate prin următoarele: - zoofobii sau teama
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a maimuțărelilor obișnuite pentru personajele false sau stupide care ne înconjoară, fiind reconstruită și descrisă literar cu o minuțiozitate plastică lipsită de ipocrizie. Cartea va frige, la propriu, mâinile puritane, și reprezintă o experiență de lectură inconfortabilă pentru cei care roșesc cu ușurință, dar, bine promovată, va face deliciul liceenilor de ieri și de azi, nu am nicio îndoială. Istoricii literari o vor marca, cu siguranță, ca o operă de pionierat în învestirea cu puteri literare a vorbelor fără perdea în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Harry e o stihie magnetizantă, imprevizibil, ludic, scurtcircuitând alene, ca un fulger cald și efervescent. Numai cine a avut privilegiul de a-l cunoaște știe că el este de fapt de o bunătate care ar trebui să-i facă să roșească pe schimnici, de o candoare îngerească și de o curățenie sufletească asemeni unui copil neîncercat încă de valurile toxice ale vieții. El e un model etic desăvârșit și un exemplu pilduitor că sunt și oameni care sprijină proiectele civice de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ei, ceea ce sub aspect genetic este o nenorocire. ,,16,27 Dar iată că mi-am întins mîna împotriva ta, am micșorat partea de întreținere pe care ți-o rîndui-sem, te-am lăsat în voia vrăjmașelor tale, fiicele filistenilor, care au roșit de purtarea ta nelegiuită”. Nu știm ce au văzut și de ce au roșit fiicele filistenilor dar depravarea ivritelor la care erau martore, le-au arătat că acestea sînt în stare de orice josnicie. ,,16,31 zidindu-ți case de curvie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mi-am întins mîna împotriva ta, am micșorat partea de întreținere pe care ți-o rîndui-sem, te-am lăsat în voia vrăjmașelor tale, fiicele filistenilor, care au roșit de purtarea ta nelegiuită”. Nu știm ce au văzut și de ce au roșit fiicele filistenilor dar depravarea ivritelor la care erau martore, le-au arătat că acestea sînt în stare de orice josnicie. ,,16,31 zidindu-ți case de curvie la toate colțurile ulițelor și făcîndu-ți înălțimi în toate piețele, n-ai fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de observația clinică. Pentru a se delimita de observarea filosofică și a face din psihologie o disciplină științifică asemenea științelor naturii, psihologii au instituit comportamentul ca un obiect principal al studiului lor. Conținutul acestei noțiuni este nivelar, astfel: neurofiziologic a roși, a transpira; motric a ridica un braț, a întoarce capul; al tranzacțiilor individului cu mediul fizic; al tranzacțiilor între indivizi a răspunde la salut, a amenința etc. O dată cu dezvoltarea tehnicilor de psihoterapie cognitiv-comportamentală, tot mai mulți psihologi includ în sfera
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și Tine, ca să caute Răspântia sosirii vreunui patriarc. Cicerone Theodorescu e încă prea dificultos, însă repudiază acum "turnul de fildeș", pregătind o nouă lirică, Horia Stamatu asocia, în spiritul lui Jean Cocteau, cotidianul cu solemnul în improvizații ce "fac să roșească pe poeți", Dragoș Vrînceanu cultiva același mod al creionului aventuros cu ceva "crepuscular", Ion Pogan scria o lirică a "cîiniei" (cu punct de plecare în "răpusul câine Fox" al lui Barbu), Andrei Tudor creiona și el cu umor sentimental, închipuindu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și că Messalinus, totuși, aproba geniul său (= această activitate poetică)283. Messalinus aproba și viața poetului în care dacă se face abstracție de ultimele păcate (si tantum peccata novissima demasi: v. 107), nu există nimic care să poată face să roșească familia lui Messalinus. Însă recunoașterea generală exprimată cu un moment mai înainte că Ovidiu s-a folosit rău de geniul său Ingenii certe, quo nos male sensimus usos (v. 105) o notă permanentă, deci, care trebuie să fi fost citată
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de-ar fi putut ea să plângă nu exilul, ci moartea soțului! Poetul, cel puțin, ar fi fost îngropat sub cerul binecunoscut al patriei! Ar fi murit fără pată cum a și trăit. De-acum [însă] viața lui trebuie să roșească din cauza supliciului său. Nunc mea supplicio vita pudenda suo est. (v. 48) Trebuie să subliniem aici: poetul nu roșește din cauza relegării sale, ci din cauza pedepsei care reprezenta partea rău famată a vieții sale. Prin urmare, preocuparea lui este că soția
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sub cerul binecunoscut al patriei! Ar fi murit fără pată cum a și trăit. De-acum [însă] viața lui trebuie să roșească din cauza supliciului său. Nunc mea supplicio vita pudenda suo est. (v. 48) Trebuie să subliniem aici: poetul nu roșește din cauza relegării sale, ci din cauza pedepsei care reprezenta partea rău famată a vieții sale. Prin urmare, preocuparea lui este că soția se rușinează să fie numită soție de exilat. "Vai mie, dacă tu, atunci când te numesc soție de exilat, întorci
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
măreț că nu era un altul pe care să-l fi vrut în loc." (v. 49-60) Din punctul nostru de vedere, revin în discuție și alte elemente de mare importanță. Ovidiu proclamă cu voce tare că Fabia nu are de ce să roșească nici măcar acum: are motive să fie îndurerată, dar nu are de ce să se rușineze. Ciudat sfat dat unei soții care trebuie să fi fost la curent cu adevărata cauză a exilării lui Ovidiu și care nu trebuia să se rușineze
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se pune În evidență, are Însă nevoie de o culoare de contrast. Este, s-a putut constata cu ușurință, albul, bălaiul. O metamorfoză plăcută se petrece sub ochiul celui ce intră În spațiul inocenței: albul se rumenește, fata dalbă se roșește „plăcut, ușor” (N-aude, n-avede, n-a Greul Pămîntului). Rumenirea nu trebuie, așadar, să fie prea puternică. Ca să rămînă În nota inocenței, trebuie să fie ușoară, plăcută, rareori fața se Împurpură („la aceste vorbe, pe frumoasa-i față / purpura-n
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
răsfățul, dorința aceea grăbită să atingă pragul de sus al desfătării ce se observă În toată erotica bolintiniană? Rumeneala ascunde, În fapt, o mare primejdie. Figura inocenței este, În realitate, anticamera amorului magic, acela care Îmbată simțurile. CÎnd fața se roșește, cu delicatețe, de emoție, ochii se Întunecă de focul interior: „Mult ți-e fața rumeoară, Mult ți-e ochiul Înfocat! Ești tu, tînără fecioară, O dorință ce-am visat?” Este, pentru că tînăra fecioară are cele două atribute pe care poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
frumoasă hurioasă cere să fie dusă Într-un loc unde amorul este infinit, viața dulce și cerul lin. Cere, cu alte cuvinte, să fie răpită. Răpitorul pune Însă condiții, vrea proba inocenței și, În acest sens, cere curajoasei hanime să roșească. Nu e posibil accesul În tărîmul amorului desăvîrșit (magic, cast) fără a purta semnele inocenței: „Te voi duce cu plăcere Dacă tu, l-a mea vedere Vei roși, d-acum frumos, Și-i pleca iar ochii jos” — ceea ce hanima nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
condiții, vrea proba inocenței și, În acest sens, cere curajoasei hanime să roșească. Nu e posibil accesul În tărîmul amorului desăvîrșit (magic, cast) fără a purta semnele inocenței: „Te voi duce cu plăcere Dacă tu, l-a mea vedere Vei roși, d-acum frumos, Și-i pleca iar ochii jos” — ceea ce hanima nu Întîrzie să facă: „Iar hanima se uimește, Drăgălaș ea roșește, Ca un trandafir născînd Și-ochii dulci ea pleacă blînd...” Scenariul este acum complet. LÎngă roșirea feței și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]